Sarbatoarea Arhivelor

Arhivele Nationale, una dintre cele mai importante institutii romanesti, isi aniverseaza ziua la 31 octombrie. De-a lungul timpului, la sefia institutiei s-a perindat o serie de personalitati, care au avut un rol deosebit in dezvoltarea Arhivelor Nationale.

Arhivele Statului au luat fiinta in Tara Romaneasca la 1 mai 1831 si in Moldova la 1 ianuarie 1832, ca urmare a punerii in aplicare a Regulamentelor Organice. De-a lungul a peste 17 decenii, "Arhivele Statului", asa cum au purtat denumirea mult timp, au fost conduse de personalitati importante, care astazi isi gasesc locul de onoare in Galeria Directorilor Generali de la sediul central, de pe Bulevardul Regina Elisabeta.

UN PIC DE ISTORIE. In Tara Romaneasca, cel dintai arhivar al statului a fost Iordache Rasti (1831-1837). El este cel care a organizat primele depozite si s-a ingrijit de ordonarea materialului preluat spre "buna pastrare". Rasti are meritul de fi subliniat necesitatea construirii unui local special pentru Arhive, argumentand si insistand pentru construirea lui. Astfel, din 1832 dateaza primul proiect pentru construirea unui Palat al Arhivelor, intocmit de inginerul Vladimir Blaremberg.

Figuri remarcabile ale culturii si literaturii romane din secolul al XIX-lea, Ion Eliade-Radulescu (1843-1848) si Grigore Alexandrescu (1849-1854) s-au straduit sa dezvolte la adevarata ei valoare activitatea acestei institutii, insa nu au gasit intelegerea necesara si nu au primit sprijinul material cuvenit pentru obtinerea unui local adecvat pentru tezaurul arhivistic al tarii. Grigore Alexandrescu, in poezia "Razbunarea soarecilor" (1855), ironiza nepasarea regimului de atunci fata de Arhivele Statului: "Pe dealul Mitropoliei/ In Archiva Romaniei/ Unde Statul gramadeste/ Tot ce nu-i mai trebuieste,/ Hartii, condici osandite,/ Judecati nenorocite,/ Are cuiburi din vechime/ Numeroase sorecime/ Semintie roditoare/ Si de literi rozatoare". Mai marele sorecimii, guzganul Rozon, care "in dosare locuieste si pe polite domneste", aprecia astfel pe seful Arhivei: "De cand sub aceste bolte ne aflam adapostiti,/ Fratilor, voi stiti prea bine cat am fost de fericiti./ Seful de azi al Archivei, om de pace iubitor,/ Ne-a fost chiar ca un parinte, un zelos ocrotitor...".

Prin stradania lui Petrache Teulescu (1859-1862) a fost tiparita prima publicatie a Arhivelor Statului, "Documente istorice".

DULCEA MOLDAVIE. La Iasi, primul arhivist al statului a fost Gheorghe Asachi (1832-1849). S-a straduit sa organizeze Arhivele ca institutie de cultura, incurajand cercetarea istorica. La randul sau, Asachi a insistat pentru obtinerea unui local corespunzator si pentru angajarea de personal calificat. Intre 1850 si 1853, aceasta functie ii va reveni poetului Vasile Alecsandri, care va scrie ca "arhiva unui stat este o avere publica, ce merita cea mai deaproape ingrijiri a ocarmuirii".

Un alt pasoptist in fruntea Arhivelor moldovene a fost si Teodor Codrescu (1856), caracterizat de contemporanii sai drept "un om care isi da si bucatica de la gura pentru a targui un document". Numele lui este legat de publicarea colectiei de documente "Uricariul", fiind si cel care a deschis prima expozitie cu documente de arhiva.

UNITA-S-AU PRINCIPATELE ROMANE. Primul director general al Arhivelor Statului din Principatele Unite a fost Grigore Bengescu (1862-1864), al carui deziderat era ca Arhivele romanesti sa poata "rivaliza cu colectiunile cele mai complete ale celorlalte natiuni civilizate", care au inteles deja ca "Arhivele sunt cheia unei bune administratiuni, de unde trebuieste sa-si traga elementele orice institutiune noua, orice prefacere a obiceiurilor si asezamintelor Terrei, nu sunt mai putin un monument National, un templu inviolabil unde se pastreaza amintirile trecutului si dovezile gloriei strabune, unde se intretine focul sacru si vecinic al patriotismului".

Cezar Boliac (1864-1866), scriitor si arheolog, a reusit sa obtina localul Manastirii Mihai-Voda, in care Directia Arhivelor Statului a functionat pana in 1984. Tot in aceasta perioada se fixeaza, pentru prima oara, concursul drept criteriu pentru ocuparea posturilor de arhiva, care sunt "de natura cu totul diversa de celelalte servicii" si reclama "calitati mai distinse si cunostinte mai speciale". PersonalitATi de seamA. Grigore Manu (1866-1871) va fi primul director al Arhivelor Statului care incearca intemeierea de arhive judetene. El a initiat un muzeu al Arhivelor si a infiintat biblioteca de specialitate a institutiei. Cel care aduce o sistematizare in clasarea materialului arhivistic si initiaza publicarea de instrumente de evidenta a documentelor este Constantin Aricescu (1871-1876).

Profesorul universitar Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1876-1900), marele filolog, istoric, cercetator al unor valoroase colectii arhivistice din tara si din strainatate, a gasit la Arhivele Statului nesfarsite izvoare de informatii, pe care le-a folosit in numeroasele sale lucrari personale. Pentru Hasdeu, "cea mai frumoasa misiune a Arhivelor este aceea de a inlesni pe barbatii de stiinta in cercetarile lor istorice".

Cel care i-a urmat la conducere, profesorul universitar si eruditul istoric Dimitrie Onciul (1900-1923), va conduce destinele acestei institutii in momente cruciale ale statului roman, trecand prin anii grei ai primului razboi mondial si prin cei imediat urmatori Unirii din 1918, caracterizati de masuri menite mai degraba a integra la Arhivele Statului institutiile de arhiva din Transilvania, Basarabia si Bucovina. In timpul primului razboi mondial, i-a revenit responsabilitatea de a proteja materialul ramas in depozite dupa evacuarea unor documente la Moscova, o data cu tezaurul Romaniei, iar dupa terminarea razboiului, s-a straduit sa readuca arhivele din teritoriile alipite la patria-mama, documente care fusesera evacuate in alte tari. Onciul a intemeiat sucursale ale Arhivelor Statului la Cluj, Chisinau si Cernauti. Merita amintita, in aceasta perioada, o alta personalitate renumita care se va afla in fruntea Arhivelor iesene - Sever Zotta (1912-1936), cunoscut mai ales prin studiile sale genealogice de referinta. A depus mari eforturi pentru readucerea documentelor romanesti evacuate in Polonia in timpul primului razboi mondial.

ARHIVISTI CU PASIUNE. Urmasul lui Onciul, academicianul Constantin Moisil (1923-1938), infiinteaza Scoala de Arhivistica si deschide Muzeul Arhivelor Statului. In timpul sau apar publicatia de specialitate Revista Arhivelor, care se editeaza in continuare si azi, precum si Legea de organizare a Arhivelor din 1925. Va interveni pentru restituirea materialului arhivistic evacuat in Rusia in cursul razboiului, ceea ce va si obtine partial in 1935.

Cand ajungem cu evocarea noastra la profesorul universitar Aurelian Sacerdoteanu (1938-1953), cuvintele domnului Corneliu-Mihail Lungu, directorul general de azi al institutiei, capata o nota aparte.

"Sacerdoteanu reprezinta Arhivistul, exemplul de urmat si astazi pentru toti cei din breasla. El este considerat practicianul arhivisticii moderne romanesti, deoarece a pus la punct multe din instrumentele de evidenta utilizate si azi, fiind, in acelasi timp, autorul primului tratat de arhivistica, urmand modelul scolilor din strainatate". "Profesorul Sacerdoteanu considera - explica domnul Lungu - ca Arhivele Statului, pentru a-si putea indeplini menirea, trebuie sa aiba o organizare corespunzatoare din patru puncte de vedere: 1. localuri corespunzatoare; 2. personal suficient si bine pregatit; 3. material necesar pentru organizare si desfasurarea activitatii; 4. publicatii arhivistice de indice si inventar".

INSEMNATATE "Arhivele sunt cheia unei bune administratiuni, de unde trebuieste sa-si traga elementele orice institutiune noua, orice prefacere a obiceiurilor si asezamintelor Terrei, nu sunt mai putin un monument national" Grigore Bengescu

PREZENT POSTREVOLUTIONAR

Galeria directorilor Arhivelor Statului, din 1996 denumita oficial Arhivele Nationale, numara pana in zilele noastre 31 de personalitati in cei 174 de ani de activitate neintrerupta. Intre 1991-1998, director general a fost profesorul universitar doctor Ioan Scurtu, in momentul de fata director la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", succedat de profesorul universitar doctor Costin Fenesan (1998-2002). Din 2002, aceasta functie a fost incredintata profesorului universitar doctor Corneliu-Mihail Lungu. "Este o misiune de onoare sa continuu, in timp, activitatea unor oameni renumiti, ca Eliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Hasdeu, Boliac, Onciul, Sacerdoteanu", marturiseste domnul Corneliu-Mihail Lungu.

Aceasta pagina a fost realizata in colaborare cu Diana Joita - Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale.