x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scorniceşti, utopia lui Ceauşescu

8
Autor: Viorel Ilişoi 26 Ian 2014 - 12:05
Scorniceşti, utopia lui Ceauşescu


Nicolae Ceauşescu şi-a fabricat o genealogie simbolică, cu el în vârf, venind din toţi marii domnitori români. Satul natal trebuia şi el adus la dimensiunile măreţului personaj. Dictatorul şi-a inventat un Scorniceşti pe măsură, rescriind trecutul aşezării şi silind-o să intre, nefiresc, în tiparele unui loc mitic.
Scorniceştiul trebuia să păşească, asemenei ilustrului său fiu, pe calea superlativelor absolute: să fie cea mai mare comună, cea mai bogată, cea mai îndrăgită, cea mai harnică, cea mai cea. şi a fost. Mai mult, a devenit oraş. Dar tot nu era destul. îi mai trebuia şi o istorie milenară, din zbaterile căreia avea să se nască, într-un moment de graţie cosmică, Stejarul din Scorniceşti: “Tot ceea ce a dat mai bun poporul român”. Astfel, în timp ce buldozerele rădeau de pe pământ casele ţărăneşti, de lut, mercenari ai utopiilor rescriau trecutul localităţii: România s-a format în jurul Scorniceştiului, există organic în jurul acestei localităţi lui, aşa cum şi poporul stă strâns unit în jurul măreţului conducător.

Scorniceştiul văzut din cosmos

Era prea puţin, pentru Scorniceşti, o localizare pământeană, într-un judeţ oarecare din România. Trebuia să aibă prestanţă cosmică. La vremea când pentru cei mai mulţi români “satelit” însemna doar spirtul medicinal tras prin colac şi îndoit cu apă, presa comunistă publica o imagine a Scorniceştiului văzut din satelit: un detaliu dintr-o fotografie realizată ‒ ce ironie! – de satelitul american LANDSAT, la 15 aprilie 1981. Spaţiul mioritic devenise dintr-odată prea strâmt pentru fostul sat de rachieri şi trebuia integrat în univers. De sus, Scorniceştiul “seamănă cu o creangă de stejar, cu trei ramuri (apele care-i brăzdează întinderile), răsărită ca un semn distinctiv lângă inima României” – scrie istoricul Ion Spălăţelu în “Scorniceşti. Vatră de istorie românească” (Ed. Albatros, Bucureşti, 1983).

Ceauşescu, urmaşul direct al lui Adam

în chip fatal, referinţele istorice la Scorniceşti se leagă de cartea pomenită mai sus. La colecţia de monografii a Bibliotecii Academiei Române nu se găseşte nicio altă lucrare cu acest subiect. La Biblioteca Naţională, cea mai mare din ţară, în baza electronică de date nici nu există altceva. Nici Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Olt nu deţine altă lucrare despre Scorniceşti. Bunul renume al istoricului Ion Spălăţelu nu va mai fi spălat în veci!

Cum Ceauşescu şi-a rescris orwellian biografia, e plauzibil să fi pus interdicţie pe acest subiect, lăsând monopolul doar câtorva istorici de curte, tocmai ca să-l poată re/scrie mai uşor, cu mâna unui Procopius din Cezareea, după ambiţiile şi iluziile lui: să nu fie un sat oarecare, ci unul unde, nici mai mult, nici mai puţin, s-a ivit viaţa pe pământ! ‒ două pietricele ascuţite găsite prin împrejurimi sunt date ca dovezi ale antropogenezei. Asta i-ar fi dat legitimitate dictatorului: să aibă, asemenea Mântuitorului, o descendenţă directă din Adam. De ce nu? şirul marilor domnitori însemna prea puţin.

Cu alambicul prin istorie

Asta ar fi învăţat copiii noştri la şcoală. Că omul a apărut, pe căi darwiniste, la Scorniceşti. Că în ultima sută de mii de ani Scorniceştiul a fost locuit neîntrerupt.
Scorniceştenii, în faza de geto-daci, erau negustori de sare. Vor mai fi aflat copiii noştri că românii din Scorniceşti şi-au dat tributul de sânge la Rovine, sub steagurile lui Mircea cel Mare. şi acesta nu e singurul argument pentru “rolul deosebit al meleagurilor scorniceştene încă din primul secol de existenţă a ţării Româneşti”. Sărind peste un şir de fapte de vitejie, alături de toţi glorioşii domnitori munteni, strămoşi piezişi ai lui Ceauşescu, “Proclamaţia către popor” a lui Gheorghe Magheru, la 1848, “a avut un amplu şi puternic ecou pe meleagurile Scorniceştilor”. Care Scorniceşti? în 1835, după adoptarea Regulamentului Organic, pe o hartă întocmită de ruşi este consemnată localitatea, având 50 de case. Cam puţine pentru un aşa de amplu ecou. Puţini scorniceştenii, dar, conform catagrafiei din 1838, aveau 6.615 pruni. Nu toată recolta ajungea compot…
Procesul memorandiştilor a stârnit în comună un “vibrant ecou”. Primul club socialist la sate unde să fi apărut oare? Desigur, la Scorniceşti.

Homo scornicestensis

Aşa, pas cu pas, până în zilele noastre, Scorniceştiul şi-ar fi tras din urmă trena istoriei glorioase întâlnindu-se fericit cu Scorniceştiul nou, locuit de omul de tip nou. Un om nou aparte, dintr-o rasă mai cu moţ. Pentru că scorniceşteanul are trăsături antropologice distincte ‒ înalt, blond sau brunet, bine făcut, cu ochi mari, atenţi… ‒ , fiindu-i caracteristice “dragostea nemărginită pentru ţară, dârzenia, abnegaţia, spiritul revoluţionar, intuiţia politică, setea de progres”.
Scorniceştiul lui Ceauşescu are şi folclor propriu, asemănător folclorului din zonă, dar cu ceva aparte, al lui. Mai mulţi activişti culturali s-au istovit să tipărească în broşuri baladele şi doinele din Scorniceşti (nu din Olt). Elisabeta Moldoveanu şi-a dat doctoratul cu lucrarea “Folclor muzical din Scorniceşti” (Editura Muzicală, 1980).

în realitate, Scorniceştiul apare cu câteva zeci sau sute de mii de ani mai târziu decât susţineau istoricii ceauşişti, respectiv pe la 1800. în 1803, boierul Radu Scornici (de unde şi numele localităţii) îi adună într-o aşezare pe cei risipiţi prin partea locului şi primeşte încuviinţarea episcopului de Slatina să le ridice o biserică. Centrul Scorniceştiului de astăzi se află pe fosta vatră a satului Tătărăi, menţionat încă din 1778 de Friedrich Wilhelm von Bauer în lucrarea “Memoires historiques et geographiques sur la Valachie”. De aici, din Tătărăi, se trage familia lui Ceauşescu, sub numele de Ceauşoglu (“copilul slugii” în limba tătară).

Realitatea refuză cu îndârjirea bunului-simţ Scorniceştiul proiectat, cu tot cu trecut, de mintea bolnavă a lui Ceauşescu. Soarta asta ar fi avut-o şi toată România: să fie împinsă forţat într-o utopie, chiar cu riscul distrugerii.
Citeşte mai multe despre:   nicolae ceausescu,   ceausescu scornicesti

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
 Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și, mai...

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză
Galerie Foto Familia Videanu s-a conectat, în plină stare de urgență generată de criza din sănătate, cu apropiații fostului edil de la sectorul 3 Liviu Negoiță. Liantul care unește, în anul 2020, zona de business a celor ...

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion
Galerie Foto Sora Aurei Ion a luat o decizie radicală la șase ani după tragedia aviatică din Apuseni. Plecată de 11 ani din țară, în Marea Britanie, Mariana Ciucă se întoarce acasă, unde și-a făcut deja o nouă familie:...

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață
Galerie Foto Bucureștenii încep să revină la vechiul lor obicei, acela de a ieși cu familia și de a se întâlni cu prietenii, ca să bea o bere sau un suc. Și ca să mai discute ce se întâmplă pe lume, cu aerul lor,...

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele...

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu
Galerie Foto Omul de afaceri George Pădure, urmărit, în vara anului 1989, de o sursă pe nume „Traian” și turnat la Securitate, a primit, în 20 mai 2020, un document din partea Colegiului CNSAS în care scrie negru pe alb c

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri
Paleta bolilor aparatului digestiv este largă, iar cei care consideră că sistemul digestiv ar fi de rangul doi se înşală. În sistemul digestiv au loc procese atât de numeroase, de rafinate, încât medicina a...

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro
Galerie Foto În plină stare de alertă, la finalul a două luni de stare de urgență, în care multe companii private au fost nevoite să-și suspende activitatea, măsură generatoare de șomaj tehnic sau chiar de șomaj...

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
Galerie Foto Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului,...

„Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure

„Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure
Galerie Foto Documente incendiare sunt scoase la lumină cu privire la notele informative scrise de Traian Băsescu și ajunse la Securitate, la 31 de ani de la întocmirea lor. O astfel de notă informativă, semnată de sursa...
Serviciul de email marketing furnizat de