x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate

0
Autor: Cristinel C. Popa 14 Feb 2017 - 19:00
Strămoșul mecanic al app-ului de azi: Mașina de scris vorbele pronunțate


În multe domenii, românii s-au dovedit de-a lungul timpului unii dintre cei mai ingenioși oameni de pe planetă. Așa se face că și în cel al scrisului, al tiparului, suntem printre pionierii realizărilor în domeniu. O invenție ieșită din comun este cea a lui Dinu C. Mereuță, și anume “Mașina de scris… vorbele pronunțate”.

 

Dinu C. Mereuță este astăzi complet necunoscut în țara noastră, însă, acum aproape un secol, mai precis în anii 1920-1930, el a fost un inventator foarte activ. Una dintre ideile sale s-a dovedit revoluționară deoarece abia în zilele noastre s-a trecut la realizarea a ceva concret în această direcție. Este vorba despre un aparat, foarte util, ați putea aprecia, chiar și jurnaliștilor. Un interviu trecut din stadiul discuției în text e deosebit de eficient și în zilele noastre. Ce să mai spunem de un scriitor care instantaneu trece de la vorbe… la basme. Sau romane. Ori poezii. Ele ar putea fi foarte bine…dictate și apoi, prin intermediul mașinăriei românului nostru…”traduse” - direct în foaia tipărită. 

 

De la tambur fonografic, la tiparniță

“Ansamblul cuprindea, între altele, un dinam cu un mecanism de uniformizare a mișcării, un tambur fonografic, un număr de pâlnii cu stilet apăsând pe tambur; la pâlnii erau adaptate microfoane care transmiteau vibrațiile gravate pe tamburul fonografului. Mai erau prevăzute un difuzor cu un microfon transmițător al sunetelor articulate pronunțate de vorbitor, un regulator de timbru și intensitate a vorbirii, o serie de cutii de rezonanță, pârghii, membrane, electromagneți, caractere tipografice speciale, panglică tușată, suluri de hârtie și altele”. Așa este “zugrăvit” de I.M. Ștefan aparatul-minune pentru începutul secolului trecut conceput de Dinu C. Mereuță. I.M. Ștefan este un autor de cărți științifice importante. După cele descrise, e un fel de mecanism miraculos, care prinde vorbele posesorului, le introduce cu milă prin fel de fel de “culoare”, fante și orificii magice, ca să le scoată apoi sub formă de litere și silabe, gata gătite și parfumate a plumb.

 

Cu adevărat verba volant, scripta manent

I.M. Ștefan este de părere că invenția se bazează pe faptul că sunetele înregistrate prezintă diferite curbe caracteristice. “Pentru un anumit timbru, curba unui sunet are o formă specială, curbele produse de timbre diferite pentru același sunet sunt asemănătoare. Cu ajutorul unui regulator se făcea ca aceste curbe să devină aceleași. Întrebuințându-se fenomenul rezonanței, se puteau selecta din sunetele articulate pronunțate de o persoană cele care se potriveau cu fonemele gravate pe tambur, iar după identificarea lor se transformau în litere și erau înregistrate pe suluri de hârtie cu ajutorul unui sistem de mașină de scris mecanică”, scrie I.M. Ștefan.

Așadar, e vorba de o analiză și o triere a sunetelor pentru ca acestea să fie apoi transpuse grafic. Autorul, Dinu C. Mereuță, preconiza întrebuințarea aparatului său minune ca sistem universal și pentru scrierea notelor muzicale. “Tipărindu-și ideea într-o broșură cu o descriere și schițe corespunzătoare, Mereuță spera să găsească pe cineva care să finanțeze construcția aparatului său pentru a-l perfecționa mai apoi”, scrie I.M. Ștefan. Brevetele lui Dinu C. Mereuță au fost făcute publice pentru prima dată în anul 1935, în “Trei brevete… București”. Dispozitivul la care facem referire se numește mai exact: “Sistem, dispozitiv și aparat pentru înregistrarea automată în scris a vorbelor pronunțate”. Odată cu trecerea anilor, invenția lui Dinu C. Mereuță a fost abandonată și nu a fost perfecționată. Abia astăzi, în era informaticii și a internetului, mai precis în ultimii ani, s-au creat programe care să transforme informațiile audio în informații scrise (texte). 

 

Mențiuni despre inventator lipsesc în mediul online

Am căutat niscaiva date despre ingeniosul inventator. Pas. Pe Internet, prin google, pe site-uri… N-am găsit nimic. Singura mențiune e în cărțile lui I.M. Ștefan, unde nu e de găsit (ca și pe Internet) nici chipul inventatorului! Alte informații, în plus, față de ce a scris I.M. Ștefan, ar putea exista în broșura amintită mai sus, dar aceasta e greu de găsit. Așadar, dragi cititori, prețuiți cuvântul tipărit!

 

Scriitorul care a descris invenția lui Mereuță

I.M. Ștefan este pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher. S-a născut în 1922 într-o familie bucureșteană de origine evreiască. A murit în 1992, la București. A fost prozator, traducător și autor de cărți științifice. A absolvit școala primară la București, apoi liceul teoretic evreiesc, după care a urmat „Colegiul Onescu pentru Studenți Evrei” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1946. A debutat ca publicist în revista “Studentul român” (1946), unde va fi și secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la Jurnalul de dimineață (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista Magazin istoric (1969-1973).

I.M. Ștefan a publicat, de asemenea, sub pseudonimele Sergiu Stănescu, Al. Sergiu, S. Alex., M. Ștefan și I.M. Ștefan, mai multe articole și cărți de popularizare tehnico-științifică și istorică, între care “Pagini din istoria invențiilor și a descoperirilor românești”, precum și literatură pentru adolescenți. A tradus volume din limba germană și a prefațat mai multe cărți.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații
Galerie Foto Autoritățile locale din Cluj-Napoca au cumpărat, la începutul acestei luni, peste 5.000 de indicatoare rutiere, la bucată, la care se adaugă o suprafață totală de 1.750 de metri pătrați de asemenea produse,...

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public
Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul pu...

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime
Locuitorii din nordul județului Dâmbovița sunt terorizați de prezența unui urs care le intră în gospodării. Deși mai mulți au semnalat prezența animalului, autoritățile se limitează la a da doar...

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului
Galerie Foto Unul dintre cei mai buni criminaliști din România, colonelul în rezervă Andrei Banu, explică ce eroare se face în cazul anchetei de la Arad. Andrei Banu a condus Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Pra...

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani
Considerată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară, cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit, luni seară, generând un imens scandal. Inițial, Romsilva a...
Serviciul de email marketing furnizat de