Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Seminte romanesti pentru toata Europa. O firma din zona Moldovei produce seminte de cea mai buna calitate cat sa ajunga tuturor tarilor UE. A venit primavara. Incepe insamantatul. Putini stiu ca cel mai mare producator european de seminte este o firma romaneasca, mai precis una moldoveneasca.
O afacere de cateva zeci de milioane de euro in agricultura, incununata de succes. Astra Trifesti este societatea considerata cel mai mare producator european de seminte hibrid de porumb. Societatea a infiintat loturi de hibridare pe mai bine de 2000 de hectare, cultivate cu porumb si floarea soarelui.
Asadar agricultura la cel mai inalt standard european. Combine de sute de mii de euro, tractoare cu ghidare prin GPS ce depasesc suma de 100 mii de euro, mai scumpe decat ultimul Mercedes. Masini de prelucrat solul, echipamente de erbicidat, statii de conditionare a semintelor, sisteme performante de irigatie, lucruri care l-ar face invidios si pe cel mai important fermier european.
Este povestea de succes a inginerului agronom Vasile Lungu. Romanul nostru a investit in aproape doua decenii peste 20 de milioane de euro, are acum 4000 de hectare lucrate: culturi de porumb, floarea soarelui, grau, cartofi, legume, sute de hectare de vita de vie si livada.
Cheia succesului? Utilaje performante, personal redus si bine calificat, multa munca. Toate au condus la cresterea productivitatii ce a permis extinderea suprafetei exploatate, concomitent cu mentinerea investitiilor in utilaje. L-am vizitat impreuna cu un grup de studenti de la Universitatea Agronomica de la Iasi cu ceva vreme in urma.
De pe miile de hectare cultivate cu porumb si floarea soarelui se obtin seminte de supercalitate, soiuri care merg exclusiv la un lider mondial in acest domeniu. Am vazut cum se face agricultura la cele mai inalte standarde europene.
Citește pe Antena3.ro
Asadar, combine de peste 200 mii de euro, tractoare cu ghidare prin GPS ce depasesc suta de mii de euro, masini de prelucrat solul, echipamente de erbicidat, statii de conditionare a semintelor, sisteme performante de irigatie. Ca in documentarele SF.
Euro-ferma Trifesti. Agricultura performanta realizata prin investisii in tehnologie de varf
Asadar, un agricultor iesean scoate “untul” din pamant cu ajutorul tractoarelor dotate cu computer. {i faptul ca acel tip de tractor folosit are computer nu ar reprezenta mare lucru daca acesta nu ar lucra cat 10 tractoare obisnuite. Folosind astfel de utilaje si obtinand productii record de pe cele 4000 de hectare folosite (o parte din ele luate in arenda), inginerul agronom Lungu, din Iasi, - unul dintre putinii agricultori moldoveni ce-si permit sa foloseasca cele mai noi si, implicit, performante utilaje agricole , considera chiar ca a depasit deja nivelul european la care se face astazi agricultura.
Avand in vedere capacitatea de lucru ridicata a unor minuni ale tehnicii pe care le foloseste si in care a investit sute de mii de euro, inginerul Lungu isi permite sa aiba pe anumite terenuri o echipa de lucru mica si bine pregatita - o mana de oameni, cat spune el ca foloseste la munca campului, in loc de mii sau sute, cat utilizeaza altii pentru o suprafata de teren comparabila cu cea exploatata de agronomul iesean.
Fata de productia de seminte pentru export (obiectul de activitate al societatii agricole Astra Trifesti, pe care o patroneaza), castigul rezultat prin angajarea unui numar mai mic de oameni reprezinta putin, insa el exista si trebuie subliniat. Barbatul e mandru de achizitiile sale, printre care si o instalatie de irigat uriasa, de ultima generatie, ultramoderna, realizata la comanda de americani pentru a face fata terenurilor sale de la Popricani-Trifesti (Iasi).
Dezvoltare in lant
Calea spre succes urmata de inginerul agronom Vasile Lungu din Iasi - ce administreaza de unul singur cea mai mare suprafata arendata in Moldova - este una simpla.
Pe langa utilajele performante si personalul bine calificat, dar mai ales, multa munca. Toate acestea au condus la cresterea productivitatii, fapt care i-a permis sa extinda suprafata exploatata concomitent cu mentinerea investitiilor in utilaje; pe baza profitului realizat si-a format un parc de exploatare super-eficient care a condus de la an la an la productii din ce in ce mai mari, asa incat dezvoltarea societatii sale agricole, “Astra”, s-a facut in lant, pe mai multe directii.
Una dintre achizitii, facuta cu ani in urma, este cea mai noua instalatie de irigatii din Moldova, dupa cum subliniaza, instalatie care este si ea asemenea tractorului cu computer - de o mare productivitate, simpla si sofisticata in acelasi timp, intr-un cuvant, un utilaj inteligent, care lucreaza cat altele zece obisnuite, si care atrage, cum e si firesc, un profit pe masura.
Utilaje unice in tara
Cu o lungime de 800 de metri, instalatia de iriugat deserveste o tarla de 300 de hectare si are o capacitate de udare de 50 de hectare in 24 de ore. Denumita Valey, este fabricata de compania americana Valmont. Masinaria minune prezinta un utilaj propriu de deplasare, cu un grup electrogen propriu, care produce 24 de kilowati consumand circa 20-22 de litri de motorin` in 10 ore.
Instalatia in sine a constituit o premiera absoluta pentru Romania la vremea achizitie, prin faptul ca este utilata cu un sistem de antene care se ghideaza pe un cablu ecranat ingropat la un metru adancime, ce permite o viteza de inaintare de 10 pan` la 100 de metri pe ora. “Noutatea consta in faptul ca pana acum instalatiile Valmont fie se deplasau cu patina pe rigola, fie cu ajutorul unui palpator pe cablu exterior. Pentru ca pe terenurile pe care le am in arend` produc seminte, pe care le livrez catre firme americane si germane, cum sunt de exemplu Pioneer, respectiv KWS, si pentru faptul ca putem asigura 4-5 udari in perioada de vegetatie si in faze critice, obtinem de la o tona de seminte la hectar pana la 2-3 tone de produs comercial in plus fata de cultura traditionala.
De exemplu, la soia obtinem 1,5-2 tone, la grau 2-3 tone, iar la porumb de la 3 pana la 5 tone de porumb la hectar”, a spus inginerul Lungu. Privitor la celelalte utilaje: “La inceput am facut un credit de 1 miliard la o banca si am inceput sa cumpar in leasing tractoare din Germania. Din 2001 pana in 2004, societatea agricola a crescut din toate punctele de vedere. La inceput am luat tractoare obisnuite, apoi am achizitionat din acelea de putere mare. Dupa aceea am continuat investitiile, am luat inca doua tractoare de 240, respectiv, 270 de cai putere, apoi combine, utilaje de irigat si am continuat tot asa…", a mai spus ing. Lungu.
Pasarea de otel
Parcurgem cu jeep-ul domeniile fara sfarsit ale lui Lungu. Pamanturile, o parte ale sale, o parte luate in arenda. Ne pierdem printre dealuri. Trecem pe langa”‘masina de apa” - utilajul de irigat. Pare un cal troian ratacit, la mare distanta de o fantana minuscula situata cateva sute de metri in deal. Este un peisaj suprarealist. Arata ca o macara (imensa) prabusita, scheletul zeppelinului Hindenburg, un turn Eifell rasturnat.
O pasare de otel cu aripi scheletice, careia la incheieturi ii zvacnesc tone de apa. E asa de mare, incat trebuie s-o pazeasca zi si noapte o echipa de paznici. Acestia locuiesc intr-o ghereta, paziti si ei la randu-le de o stana de caini. Inginerul Lungu este primit aici ca un rege. Este in acela[i timp sever si recunosc`tor cu angajatii proprii, netolerant cu cei care beau. La el la “mosie”, salariatii au concediu doar iarna. In rest se munceste pe branci, chiar si la lumina farurilor. Aceasta inseamna eficienta. Prin astfel de lucruri s-a ajuns la rezultate. Pentru el nu e o noutate.
Peste europeni
Cu instalatia in ograda, Lungu nu se teme foarte tare de seceta. Muncind ca un rob de dimineata pana tarziu in noapte, in perioada propice el reuseste sa castige miliarde pe an, dar, cum ii place sa remarce, nu cheltuie nimic - investeste in continuare toata agoniseala in tehnologie. Crede ca doar asa poate face agricultura de calitate, la nivelul Uniunii Europene.
Ba mai mult, ieseanul se considera un arendas cu mult mai mare decat oricare dintre fermierii importanti ai Europei. “Consider ca afacerea pe care am reusit sa o dezvolt este la nivelul tarilor europene, ba, uneori, tinand cont de suprafata pe care o am in exploatare, as putea fi un varf in domeniu pe continent, pentru ca circa 95 la suta dintre fermierii din Comunitatea Europeana exploateaza suprafete mai mici decat acestea”, adaug` Lungu.
O ferma model, o familie model
Afacerea inginerului Lungu din Iasi constituie un exemplu pentru orice fermier din tara. Barbatul a demonstrat ca poti fi eficient in agricultura si (sau mai ales) pe suprafete foarte mari. Si ce bine s-ar mai fi descurcat daca ar fi primit sprijin si de la autoritati! “Cu toate ca pe timpul guvernarii PSD mi s-a promis ajutor, nu l-am primit. Ar fi fost vorba de sus]inerea prevazuta si de lege, prin care statul ma putea subventiona in privinta platii unei parti a utilajului achizitionat in leasing. M-au dus cu zaharelul. Sper sa nu se mai intample ca atunci”, adauga agronomul iesean.
Lucruri care nu au fost mult schimbate pe vremea PDL-ului. El completeaza. “Cu mult curaj, noroc, dar mai ales insistenta si multa, foarte multa munca, reusesti, orice ar fi. In orice domeniu”, precizeaza Lungu, care parcurge cu jeep-ul sau zilnic sute de kilometri de cultura. Inspecteaza zi de zi, an de an, covoarele verzi, abia rasarite, ofera sfaturi de specialist, da indicatii, se sfatuieste cu colegii, cate nu face intr-o zi!
Uneori pune mana si munceste cot la cot cu salariatii sai, daca e nevoie. Munca fizica. Asa cum fac si ceilalti mebri ai familiei cand si cand, ajung sa se recreeze prin munca la ferma dezfectata, cumparata si modernizata de Lungu. O familie unita. Ca si cei din firma ultra-performanta pe care o admninistreaza.
Date biografice despre inginerul de succes. Echipa
Provenind dintr-o familie de agricultori cu sapte copii (evident ca din mediul rural), Lungu a absolvit Facultatea de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic Iasi. Din 1983, cand a terminat facultatea, a lucrat numai la Societatea Agricola Nord Popricani Iasi, unde are si acum terenuri in arenda, cat si in comuna Trifesti. In anul 2000 a infiintat propria societate si a luat mai intai in arenda 150 de hectare.
“Dupa ce am cumparat un tractor romanesc de 11 ani vechime cu utilajele aferente, am inceput sa conving proprietarii ca am capacitatea sa prelucrez suprafete mai mari de teren. Am facut un credit la o banca de un miliard si am inceput sa cumpar in leasing tractoare din Germania”. Societatea sa produce seminte pentru firme ca Pioneer, Monsanto si KWS. “Noi suntem multiplicatori, iar firmele proprietare ale semintelor au contracte in toata lumea”.
Echipele sale de lucru erau la inceputuri formata din 25 de salariati: 3 ingineri, 2 tehnicieni agronomi, mecanici agricoli, soferi, paznici, contabili, gestionari. Apoi numarul lor s-a marit cu alte zeci. Profitul de pe urma euro-fermei sale? “Am avut ani foarte buni, cu trei miliarde profit, dar si cu doua miliarde sau un miliard, cum a fost in anul 2005, cand a fost si ceva seceta. Asta pana sa aducem utilajul de irigat (in 2006 - n. red.), asa ca probleme de acest fel au disparut. Insa si pana atunci am folosit alte utilaje de irigatii de mai mica capacitate".
Tractor cu computer la bord, la care soferul doar tine volanul
Investitii sale reprezinta in special utilajele moderne luate in leasing. Foarte important este uscatorul cu sase silozuri de 3000 de tone, cu o capacitate de procesare de 15.000 de tone si ale carui costuri cu tot cu instalare s-au ridicat la 400.000 de euro. Mai detine, de asemenea, combine de recoltat stiuleti, ale carei costuri se ridica la 72.000 euro, combina Class de recoltat cereale, care a costat 170.000 de euro, combinator Lemken care lucreaza cu tractoarele de mare putere - pret 26.400 euro, tractoare de mare putere, combine semanatori a caror valoare totala ajunge la cateva milioane de euro. Vedeta intre tractoare era pana anii trecuti un tractor german de 120.000 de euro cu pilot automat, scaun automat, ergonomic, cu toate functiile pe computer.
Tractoristul doar urca la volan si computerul de bord directioneaza operatiile. In ce priveste suprafetele cultivate de-a lungul anilor iata o scurta referire: 150 de hectare in 2001; in 2002, 550 de hectare, in 2003, 1000 ha, in 2004, 2000 de hectare, iar in 2016, peste 4000 de hectare. Iar cheltuielile au fost si ele tinute sub observatie de-a lungul anilor: de exemplu in 2006, cand suprafata cultivata era de 2000 de hectare, cheltuielile per hectar erau de 15 milioane de lei. Adica 15.000 ori 2000 - 30 de miliarde lei. In 2016 suma s-a dublat. Insa satisfactiile si mandria primului agricultor al Moldovei, cel mai mare cultivator de seminte al Romaniei, au crescut si ele la fel de mult.
