Tânăr la 80 de ani: omul care nu se poate opri din muncă

In tinerete a proiectat mine, cariere si a condus un Institut. Acum, la pensie, Florea Neagu ii cauta prin arhive pe "eroii necunoscuti' ai tarii, inexistenti in cartile de istorie. Deocamdata l-a descoperit pe Schindler de Romania si mai urmeaza.

Munti de dosare zac risipite pe masa din sufragerie. Se iteste din dosul lor chipul unui bunic cu ochelarii pe nas. "... si cum va spuneam, de data asta sunt pe urmele unui alt erou roman necunoscut', zice. Isi scoate ochelarii, o vreme sta mut, isi trece o mana prin par si intr-un tarziu sopteste: "Este un ofiter care si-a riscat viata pe frontul de rasarit in ’42, salvand niste zeci de persoane'. Cine sa fie, oare? Manualele nu-l pomenesc. Dar pensionarul Florea Neagu il stie. Povestea eroului ne-a spus-o numai pe jumatate, sa ne atate numai. "Restul, dupa ce ma intorc de la arhive'. Din nou la arhive? Cam greu pentru un bunic de 79 de ani, te-ai gandi.

"Recunosc, am greseli de educatie: am fost format sa muncesc zilnic'

Dar nu-i nimic, el a mai facut-o odata cu succes. Doi ani la rand a stat pe capul autoritatilor din Cernauti, in Ucraina, sa obtina dovezi ca Schindler de Romania a existat cu adevarat. Dupa sumedenie de adrese oficiale pe la arhivele Securitatii, dupa nenumarate deplasari Bucuresti – Cernauti pe propria cheltuiala, in sfarsit, dupa sute de ore de truda de sapaturi prin documente, a dezgropat comoara: actele originale din ’42 – ’44 care dovedeau lumii ca romanul Cornel Dumitrescu a salvat de lagar 3.642 de evrei. Dar de ce s-a zbatut atata, in loc sa joace sah in Cismigiu? Isi pune ochelarii pe nas si se uita fix, nedumerit: "Fiindca oamenii trebuie sa cunoasca adevarul. Ce, nu merita? Bun, recunosc, am greseli de educatie: am fost format sa muncesc zilnic'.

Si cand era directorul Institutului de Proiectari Miniere (IPROMIN) facea la fel: venea duminica la serviciu, sa-si aranjeze agenda pe intreaga saptamana. In tinerete, Florea Neagu a pus umarul la proiectarea si construirea metroului si a 64 de mine, cariere si uzine de preparare. A deschis mine pentru Romania si in Egipt, Siria, Vietnam sau SUA. In SUA a lucrat impreuna cu Al Gore senior. Practic, toate proiectele de mine din Romania anilor 1961 – 1973 au trecut prin mana lui. Ba chiar a brevetat o metoda inedita de exploatare a zacamintelor: inghetarea apei din straturile adanci, inainte de forare. Altfel, din cauza apei, nu se putea extrage prea mult zacamant.

Mama Rada l-a vrut popa. El s-a facut director de Institut, la 28 de ani

Cand era mic, parintii lui, tarani din Constantinestii de Olt, l-ar fi vrut popa.

"Seara, in discutiile de pe prispa dintre tata, mama si mama Rada (nr. bunica) am aflat ca visul lor era ca eu sa ma fac popa. Si sa vina aici, la biserica de la noi din sat, daca zaceti voi ca a zas Diaconeasa, invatatoarea, ca copilul invata bine, zicea mama Rada. Eu scriam la scoala cu condei pe tablita', povesteste Florea Neagu. Peste o vreme a intrat un zvon in sat, cum ca cel mai bine e sa intri ofiter la Liceul Militar de la Manastirea Dealu.

"Ofiter... va dati seama cum suna asta? Parintii ar fi vrut atunci sa ma fac ofiter de aviatie, ca mai vazusera ei unul pe acolo, subofiter, care avea uniforma lui frumoasa albastra si sabie mica la sold'. Iar tata vorbea pe prispa ca, pe langa toate astea, "nu platesti nici un ban. Nu-l bagi la gazda, nu nimic, ii tane statul acolo, le da si demancare, ba ii si imbraca'.

"Invatatorul si notarul din sat au ales atunci patru copii pentru Liceul Militar, cei mai buni. Pentru acte tata a luat cu imprumut 3.000 de lei de la Mialache Lupescu (numai timbrele erau 100 de lei). Pe langa ca-i inapoia pe toti, trebuia sa-i mai lucreze si sase zile de coasa, drept «facere de bine»'. Cand a ajuns la examen, batalie mare: pe 40 de locuri se luptau 1.482 de copii.

De aici, tanarul Florea a ajuns la Facultatea de Geologie si Tehnica Miniera, la Institutul de Mine Leningrad, apoi proiectant la IPROMIN, singurul din Romania cu acest profil. La 28 de ani l-au pus director. La inceput i-au dat la repartitie o camera de la stat intr-un apartament cu trei camere unde mai stateau inca doua persoane, cu bucatarie si baie comuna. Dupa, l-au facut boier: l-au pus singur in apartamentul lui de trei camere. Vecinii, insa, mureu de curiozitate: "La tanarul de la etajul trei in fiecare dimineata vine o masina sa-l ia. Unde l-o fi ducand si ce i-o fi facand?'.

Negocieri Florea Neagu - Al Gore senior. Cum au deschis americanii in Virginia o mina pentru Galati

Erau anii industralizarii postbelice, cand industria extractiva explodase. Se exploata zacamant intr-o nebunie si tot nu era suficient. Unele substante miniere ar fi trebuit importate. "Si asa am inceput noi sa importam carbune si minereu de fier din URSS si Polonia, ca sa implinim planurile de dezvoltare. Eu facusem un studiu sa luam minereu din mai multe tari, din cauza ca in singurele locuri de unde luam pana atunci s-ar fi putut strica robinetul pe chestiuni politice. Si am spus asta in dezbatere cu Nicolae Ceausescu si cu mai multi ministri.

Cand a auzit tovarasul, s-a enervat: a inceput sa-i tremure falca de jos si sa i se strambe gura la dreapta. S-a rastit la tovarasul Manea Manescu: «de ce nu mi-ati spus de studiul tanarului acesta cu inmultirea numarului de aprovizionare?» Acum, el intelesese despre ce e vorba, ca nu era treaba de carbune acolo, ci de politica. Si uite asa am ajuns sa ma trimita el pe mine sa deschid o mina in America pentru Galati'.

Intreba: "Tovarasu director, de unde trebuie sa luam minereu de fier?'. Asta e simplu, tovarase secretar general, va spune orice inginer, zicea tanarul Florea. Ceausescu dadea din cap: "Nu, nu, eu vreau sa-mi spui dumneata'. In America, Florea Neagu a reusit sa negocieze cu Al Gore senior deschiderea unei mine de carbune cocsificabil in Virginia pentru Combinatul Metalurgic Galati, la un pret incredibil de mic pentru Romania. Mina producea 1, 400 milioane de tone pe an, iar jumatate pleca spre Galati, pe vapor.

Statia de metrou Brancoveanu, construita prin "metoda inghetarii' brevetata de tanarul Neagu

In anii aceia doar 24% din carbunele energetic putea fi recuperat din zacamant. 76% ramanea acolo ca inaccesibil. Nu se putea scoate din cauza straturilor acvifere de nisip, respectiv a apei. Sapai ce sapai, pana ajungea apa la suprafata si bloca totul. Pentru asta, in lume se mai folosea metoda inghetarii straturilor de nisip, ca sa poti fora apoi linistit. Era singura noastra solutie. "Am auzit de asa ceva in alte tari, dar noi n-avem scule sa facem; aia au ca sunt mai bogati si mai destepti', ziceau inginerii nostri. Asta, pana in ziua cand directorul oltean s-a enervat si s-a pus sa o faca el pentru Romania. Pana la urma au iesit mult mai ieftin decat daca ar fi cumparat-o ei din Marea Britanie sau URSS. Ba chiar a si brevetat-o. Statia de metrou Constantin Brancoveanu, de pilda, a fost construita inghetandu-se apa din straturile de nisip.

Va place apartamentul asta?', ne intreaba. E o locuinta modesta in Drumul Taberei. "Ei, este cumparat cu banii primiti de la stat pentru aceasta inovatie. A costat 165.000 de lei (salariul mediu era 1.200 de lei). Mi-au mai ajuns banii sa mai iau inca un apartament mai mic, plus o Volga neagra de 72.000 de lei, ba sa pun ceva si la CEC'.