Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
EVENIMENT - La ICR, un maestru al tambalului a uimit lumea. Seara magica la sediul Institutului Cultural Roman (ICR). Zaim Petru, unul dintre cei mai talentati tambalisti romani,a dat un recital de exceptie. Jurnalul National a fost acolo pentru voi. Pe acorduri de tambal si c-o voce uimitoare va canta Petru Zaim, pentru domni si domnisoare. Cu bete sau doar cu degetele special antrenate, Zaim, lautar de scoala veche, de la Campulung Moldovenesc, a cantat marti seara celor stransi la sediul ICR si a dialogat cu Grigore Lese. Despre muzica, despre viata, oameni si tonuri, idei si trairi, ganduri si tambal.
SPECTACOLUL UNEI TINERETI NESFARSITE. O sala... ca toate salile. Oameni... ca toti oamenii. Actori principali? De senzatie. Grigore Lese si Zaim Petru. Grigore Lese, doctor in muzica, a pus in proiectul Ultimii Rapsozi o parte din sufletul sau, iar asta se vede. Primul sau invitat, dintr-o serie de 12, a fost Zaim Petru, tigan turc, lautar, tambalist, dupa cum se autocaracterizeaza. 78 de ani s-au asternut peste acest minunat om, dar s-au asezat cu scop. L-au facut mai bun, l-au invatat. Cand termini Conservatorul pe prispa romanilor, asa cum se mandreste Zaim ca a facut-o, orice zi este o lectie. Iar tu strangi file in cartea ta de viata, Cartea Tambalistului de Geniu. La ICR, doi geniali au uimit audienta, cu felul lor de a fi, cu muzica lor. Zaim a fost actorul principal, tiganul mandru ca a cantat romanilor. Nu o zicem noi discriminatoriu, o spune el admirativ. Timpul, necrutator cu exteriorul omului, cu fizicul a ramas neputincios in fata spiritului campulungeanului. Vocea a inceput sa-i imbatraneasca si ea, de la ani, de la boala, dar vapaia ochilor a ramas la fel de puternica precum focurile vesnice, ce ies din loc in loc la suprafata pamantului, amintind oamenilor ca nemurirea exista sub diferite forme.
DIDINA... DIDINA, OF... Canta la un tambal mic, de gat, imbatranit ca si el, si totusi atat de viu, de glasuitor. Doi vechi prieteni, luminati de doua reflectoare si struniti de Grigore Lese. In repertoriu, Zaim Petru are cantece diverse, de la romante, valsuri, tangouri, muzica lautareasca la balade si cantece de razboi, cantece haiducesti. In seara magica le-a preferat pe cele de iubire si petrecere, mai vesele, mai triste, dar... de iubire. Fie de oameni, de viata, de femei, simtiri. La ce altceva te poti astepta de la un om ce spune cu convingere ca muzica se va termina atunci cand se va fi terminat si ultimul fir de nisip din Marea Neagra? Cand il auzi cantand de amorul Didinei, iubire generica a taranului roman, iti pare ca ai gasit intruparea lautarului de sat perfect, ce nu a calcat niciodata mai departe de ultima ulita a catunului sau, dar nici cantecele despre carciumi si restaurante nu-i sunt straine. Pur si simplu ii vin in minte toate cu o usurinta iesita din comun. Te uimeste. Ramai perplex cand iti povesteste cum il acompania pana si pe Nicolae Ceausescu pe munte, la Rarau, cand bravului conducator ii venea chef sa interpreteze singur cantecele, romantele in special, care ii placeau. Zaim ii lauda chiar vocea. Cum lui nea Nicu ii placea tambalul lui fermecat, tot asa ii placea si lautarului vocea liderului.Zaim are o dexteritate exceptionala. Sunetele instrumentului sau iti ajung in ureche ca surasul iubitei in inima. Si au aproape acelasi efect. Iti transmit starea lui. De fericire, de multumire, de bucurie, ori grija pentru ce va sa vie. Dupa ce ai sperat ca iubirea Didinei se va implini, Zaim te invita calm la un tango ori la un vals. Si cand il asculti, chiar nu conteaza ca nu esti la Viena sa valsezi. Conteaza sa poti. Cum si el a putut, simplu tigan, dupa cum se zicea pe vremea cand avea doar 17 ani, sa ia de sotie pe fiica padurarului si a crasmaritei, de doar 14 ani. Romanca l-a placut, parintii ei nu. Iar pe viitorul socru l-a convins sa-i dea fata de nevasta, doar dupa ce i-a aratat ca el, Zaim Petru, lautar si tambalist, cu talentul sau scoate mai multi bani decat el, padurar si crasmar, laudat de toti satenii pentru vrednicia sa.
FINAL DE SUCCES. Dupa mai bine de o ora in care oaspetii ICR au ascultat un geniu vorbind si mai ales cantand, finalul a sosit. Cu minute bune de aplauze, de multumiri, de visuri si promisiuni facute sufletului propriu de spectatori. Cu siguranta ei nu vor lipsi nici luna viitoare. Voi? Veti fi prezenti? Mai aveti oricum o sansa de a-l asculta pe Zaim Petru, tambalistul de geniu, din Campulung Moldovenesc. Jurnalul National, in viitorul apropiat, va scoate pe piata CD-uri care va vor oferi magia concertelor sustinute de cei 12 invitati ai proiectului Ultimii Rapsozi, coordonat de Grigore Lese. Un proiect pentru, cu si despre rapsozi. Prin proiectul Ultimii Rapsozi, maestrul Grigore Lese incearca sa demonstreze faptul ca in Romania mai exista inca in zone izolate oameni care canta asa cum o faceau stramosii lor cu sute de ani in urma. Proiectul presupune intalniri lunare ale publicului bucurestean cu ultimii rapsozi, in cadrul spatiului oferit de Institutul Cultural Roman. Dorim sa subliniem faptul ca, pentru noi toti, acesta poate fi laquo;ultimul trenraquo;, deoarece media de varsta a acestor oameni, la ultimi rapsozi adevarati, este in jur de 75-80 de ani, spun organizatorii.
Citește pe Antena3.ro
