x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Veșnicia s-a născut într-un sat făgărășean

0
Autor: Tudor Cires 04 Mar 2014 - 16:08
Pe Maria şi Viorel Graură i-am ntâlnit acasă la ei, în casa bătrânească din satul Boholţ.
Doi oameni drepţi, harnici şi frumoşi, ca toţi cei pe care i-am văzut în călătoria noastră prin Ţara Făgăraşului. Ne-a dus acolo Daniela, fata lor, care ţine, în Făgăraş, un restaurant.

"De la maica am învăţat toate bucatele astea pe care le-aţi gustat", ne spusese Daniela, când ne pornisem să-i lăudăm sarmalele de post, la Casa Terra. "Numai să vedeţi ce sarmale bune face mama!"
La Boholţ, mai întâi ne-am aşezat la masă. Ia, aşa, ca să gustăm bucatele şi să vedem că se adeveresc vorbele Danielei. Apoi am început să-i iscodim pe cei ai casei, despre mâncare, despre vremuri apuse, în vreme ce Daniela începuse a scoate de prin lăzi iile, fustele, broboadele cele vechi.

"Eu sunt mai mare decât ea cu cinci ani", îşi aduce aminte nenea Viorel cum a cunoscut-o pe tanti Maria. "Ea a fost mai tânără decât mine. Era o fata înăltuţă, frumuşică şi drăgălaşă şi mie mi-a plăcut de ea. Ne întâlneam de sărbători la horă, afară în câmp, apoi la şezători: se adunau fetele într-o casă şi acolo mergeam noi feciorii, şi fiecare se lega de o fată care-i plăcea". "Dar numai fete şi feciori din sat", intră-n vorbă tanti Maria. "Dar numai din cei cu avere, că fata pleca de acasă. Era important ca băietul să fie harnic, să aibă avere, bătătură şi să fie bun. Aşa s-o nimerit! Eu am învăţat de la mama să fiu gospodină: să fac mâncare, să văd de vaci şi de purcei. Trebuia să fiu harnică. Am învăţat, că trebuia să punem mâna să facem, că părinţii aveau treabă la săpat de fasole, napi, cartofi".

O întreb cum gătea, ce gătea? "Apăi n-aveam oale mari, dar făceam mâncare destulă. Dar mâncarea de bază era, dacă era familia mare, mămăliga. Şi dimineaţa şi seara. Se făcea cu brânză, cu lapte, cu papară. Numai la amiază se mânca pâine cu slănină". "Mâncam 3-4 inşi din aceeaşi farfurie, acolo puneam lapte şi mămăligă, pe urmă aducea fasole, ciorbă şi tot aşa", completează nenea Viorel vorbele consoartei.

Bucate de post
Suntem încă în postul Paştelui, aşa că o îndemn pe tanti Maria Graură din Boholţ să-mi desluşească reţetele bătrâneşti.
"Facem fasole frecată. Aşa: se alege fasolea, se pune la fiert se aruncă prima apă şi se pune lta. Se pune şi ceapă, şi după ce s-a fiert se freacă cu făcăleţul. Mai pune şi usturoi, care vrea. În tocana de cartofi, dacă nu-i post, se pune slănină, ceapă, se pun cartofii spălaţi, apoi smântână. Aducem o varză din butoi, o tăiem mărunt şi merge... de bubuie lupul".

Sarmalele de post? Că doar pentru bunătatea lor am bătut atâta cale...
"Am pus uleiul, am ras morcov, ceapă, păstârnac, ţelină şi am pus la fiert, am adăugat porumb, soia şi orez. Mai înainte puneam doar ceapă, ulei şi orez sau porumb. Acum 70 de ani nu era lumea aşa pretenţioasă. Ce, se ştia atunci de salam sau prăjituri? În post facem porumb. Punem la fiert, dar numai boabele din mijlocul ştiuletelui. Le desfacem de pe cocean, luăm cenuşă, cam doi pumni, şi punem peste porumbul cu apă şi lăsăm la fiert. Aşteptăm să cadă bobiţul ăla din vârf. Spălăm apoi porumbul în douăzeci de ape, apoi lăsăm iar la fiert până când creşte şi se mănâncă cu zahăr. Mai demult mâncam cu sfeclă de zahăr. O curăţam, o dam prin răzătoare, puneam în altă apă, lăsam bine la fiert şi lăsam să scadă şi cu apa aia mâncam porumbul".

Bucate de frupt
Oamenii, aici, la Boholţ, au avut dintotdeauna miei, găini, porci. Cel mai simplu era să taie nişte varză, să pună alături nişte bucăţi de slănină şi mămăligă.
"Când făceam câte o ciorbă de găină, puneam pătrunjel, iar cu tarhon făceam ciorbă de porc din carne afumată, cu orez sau tăiţei de casă. Tăiţeii se făceau din ou şi făină. Mai demult aveam un făcăleţ, întindeam foaia, o rulam, lăsam un pic să se usuce şi apoi tăiam cu cuţitul. Ca să iasă zeama bună, aluatul pentru tăiţei trebuie să fie bine frământat. Se pun când zeama fierbe, şi se pune pe buza oalei, ca să iasă ciorba limpede", îmi dă tanti Maria Graură un sfat, aşa cum le-a dat şi fetelor ei. "Fetele au
fost la şcoală şi le-am învăţat ce şi cum să facă. Au fost şi apropiate de mine", mai spune.

"La Crăciun se taie porcii. Înainte se ţinea carnea într-o cămară unde era rece, că nu erau frigidere. Carnea o afumam în pod. La horn era o gaură, acolo atârnam toată carnea. Înainte se punea în ciubăr, cu sare, două zile, apoi o ridicai şi o afumai. După aceea, o făceam cu fasole, cu varză, puneam carne şi în tocană de cartofi, în ciorbă de fasole.
De Paşte obiceiul e să curăţăm casa, să aerisim, să văruim. Mai demult, văruiam primăvara şi toamna". Iar după ce casa e aşezată, încep a se găti bucatele. "Facem, ouă roşii, tăiem găina, facem zeamă. De Paşte facem supă de găină cu tăiţei. Apoi facem cozonaci... Iar în ziua de Paşte mâncăm supă, sarmale şi friptură de miel. Cam asta e. Ciocnim ouăle roşii şi zicem după datină: "Hristos a înviat!". Adevărat c-a Înviat!

Totul, natural
"La noi aici mâncăm toate din grădină, nu cu chimicale. Folosim cimbru, tarhon, leuştean, pătrunjel. La sarmale pun, la fundul oalei beţe de mărar şi de cimbru să dea gust".
Brânza se face cu cheag de la viţei. "Iau un bulgăre, îl pun într-o sticlă, pun zer de la brânză, îl agit, pun sare şi las acolo. La brânză pun un pahar ca să se prindă. Tai, întorc să-şi lase zerul, apoi pun în pânză anume pentru telemea; am o crintă, în care las la scurs, apoi o tai, iarăşi o tai, dacă mi se pare că-i mai moale, apoi pun o greutate deasupra să se scurgă. Pun în saramură; saramura o fac cât să stea un ou să deasupra, şi o las vreo 3-4 ore, apoi o scurg şi o pun la frigider". 

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 
Diabetul este denumit ucigaşul tăcut, viclenia lui îl face să nu dea simptome mult timp. Boala macină organismul multă vreme căci, uneori, se descoperă şi după 10 ani. În terapia diabetuluide tip II sunt...
Serviciul de email marketing furnizat de