William Shakespeare, geniul necunoscut

ACTORUL-DRAMATURG - 37 de piese de teatru, prea putin despre viata personala In fiecare sambata, Jurnalul National va ofera paginile de "Mistere ale istoriei". Povestiri romantate despre diferite evenimente istorice, oameni de seama - conducatori, exploratori sau savanti - vin sa completeze o pagina care se vrea, in primul rand, o agreabila lectura de sambata. Suntem ajutati in acest demers de lucrarea "Mari enigme ale trecutului", aparuta la prestigioasa editura Reader’s Digest, careia ii multumim pe aceasta cale pentru materialele puse la dispozitie.

ENIGMA. Criticii si cercetatorii vietii lui se mai intreaba cine a fost Shakespeare?

Romeo si Julieta, Hamlet, Regele Lear; Macbeth, Othello - faptele si gandurile lor sunt cunoscute de intreaga lume. In mod curios, mult mai putin se stie despre William Shakespeare, actorul-dramaturg, creatorul acestor personaje.

Mostenirea lui literara este, poate, cea mai bogata din lume: 37 de piese de teatru, 154 de sonete, doua lungi poeme narative si diverse alte versuri. Dar nu exista decat doua portrete considerate autentice, nu exista scrisori sau jurnale care sa-i dezvaluie trairile personale; iar scrise de mana lui - doar diverse semnaturi neglijente si 147 de randuri dintr-o scena cu care a contribuit la o piesa colectiva scrisa in jurul anului 1595, dar interzisa de cenzori.

Cu toate acestea, cei care doresc sa-i scrie biografia au la dispozitie doar cateva detalii incomplete din care sa ii reconstituie viata.

CINE A FOST? In registrul parohial din Stratford-upon-Avon, un oras cu 20.000 de locuitori situat la 34 kilometri sud-est de Birmingham, in Anglia, exista o insemnare in latina facuta la 16 aprilie 1564, la botezul lui "Gulielmus, filius Johannes Shaksper": William, fiul lui John Shakespeare. William era cel de-al treilea copil (primul baiat) dintre cei opt descendenti ai lui Mary Arden si ai sotului ei, Shakespeare, manusar si ocazional functionar local. Nu exista vreo evidenta despre educatia lui William, dar este de presupus ca a urmat cursurile scolii medii clasice din Stratford - care se tineau pe atunci in limba latina. Educatia lui a constat probabil in studiul intensiv al Bibliei si notiuni de asistenta ca ministrant.

CASATORIA. La sfarsitul lui noiembrie sau inceputul lui decembrie 1582, - in varsta de 18 ani - s-a casatorit cu Anne Hathaway, fiica unui fermier prosper, mai mare cu opt ani decat el. Peste sase luni li se nastea o fetita, Susana; iar in 1585 doi gemeni, un baiat, Hamnet, si inca o fetita, Judith. De atunci si pana cand este consemnata prezenta lui la Londra in 1592, ca actor cunoscut si dramaturg debutant, nu se stie nimic despre William Shakespeare. Sunt sapte ani din viata lui despre care nu se stie nimic.

AMATORISM. In anii maturitatii lui Shakespeare, seniorii orasului Stratford finantau ocazional de Rusalii reprezentatii ale teatrului de amatori. Este posibil ca unul dintre aceste spectacole sa-i fi oferit prima ocazie de a interpreta un rol. Sau poate s-a dus in vecinatate, la Coventry, sa vada ultimele cicluri de mistere medievale sustinute de breslele mestesugarilor.

CIOARA INFUMURATA. Prima referinta despre prezenta lui Shakespeare la Londra nu-i deloc magulitoare. In pamfletul publicat postum in 1592, A Groatsworth of Wit "Desteptaciune de doi bani", tanarul si prolificul dramaturg Robert Greene tuna si fulgera impotriva unui mester-bun-la-toate din lumea teatrului, care avea impertinenta sa se pretinda dramaturg. Sa nu aveti incredere in aceasta "cioara infumurata", isi avertiza Greene prietenii autori, "…caci are impertinenta sa-si inchipuie ca inima de tigru ascunsa in pielea lui de actor e in stare oricand sa dea versuri albe la fel de bine ca oricare dintre voi". Noul venit, se plangea Greene, "se crede singurul Shakescence (Scutura-scena) din tara".

CIUMA. In mare masura datorita remarcii defaimatoare a lui Green, istoricii considera cele trei parti ale piesei "Henric al VI-lea" drept primele creatii ale lui Shakespeare. Cel mai probabil au fost scrise inainte de 1592, pe cand era actor debutant intr-una din trupele teatrale londoneze - ca de exemplu "Oamenii Reginei". Dar la 28 ianuarie 1593 activitatea lui Shakespeare ca actor si dramaturg a incetat temporar, la fel ca si ca a colegilor sai de breasla. Din cauza epidemiei de ciuma din Londra, consiliul privat al reginei a interzis: "toate jocurile, luptele cu ursi, tauri, popicele sau orice alta ocazie asemanatoare de a se aduna oameni multi laolalta (in afara de rugaciune si de serviciul religios din biserici)". Teatrele s-au deschis din nou abia in toamna lui 1594.

OAMENII LORDULUI SAMBELAN. Cand ciuma s-a mai potolit, Shakespseare si-a gasit un stapan - frumosul si tanarul conte de Southampton, caruia i-a dedicat poemele "Venus si Adonis" si "Necinstirea Lucretiei". Aparuta in 1593, "Venus si Adonis" era prima sa scriere publicata. Iar cand teatrele s-au redeschis, Shakespeare facea parte din trupa "Oamenii Lordului Sambelan", companie de care numele lui va ramane legat pana la retragerea de pe scena, 18 ani mai tarziu. Registrul contabil al trezorierului reginei Elisabeta I il mentioneaza pe William Shakespeare ca unul dintre cei trei "oameni ai Lordului Sambelan" platiti pentru reprezentatii date in fata reginei la palatul dn Greenwich la 26 si 28 decembrie 1954.

ACASA LA STRATFORD. Pe masura ce comediile, tragediile si dramele istorice urmau una dupa alta, Shakespeare dobandea atat faima, cat si avere, iar, in curand, detinea chiar o parte a companiei al carei prim dramaturg ajunsese.

In februarie 1599, Shakespeare impreuna cu alti membri ai trupei "Oamenii Lordului Sambelan" au inchiriat un teren pe malul sudic al Tamisei pe care au construit Teatrul Globe. In toamna, Teatrul Globe s-a deschis cu piesa "Iuliu Cezar".

Nu exista nici o dovada ca Anne Hathaway ar fi venit cu cei trei copii la Londra ca sa traiasca alaturi de sotul ei. Se pare ca faimosul actor si dramaturg si-a lasat familia la Stratford, mai intai intr-o casuta pe Henley Street, iar, dupa 1597, intr-o casa frumoasa cu trei niveluri si cinci frontoane, cu gradina mare, aflata pe Chapel Street - peste drum de biserica la care fusese ministrant. Fiul lor, Hamnet, a murit la varsta de 11 ani, dar Shakespeare a trait destul cat sa-si vada amandoua fetele casatorite si unica nepoata, fetita Susannei, botezata Elizabeth Hall.

Candva dupa 1612, Shakespeare s-a retras la Stratford si, la 25 martie 1616, a semnat ultimul testament, lasand totul celei "din patul de alaturi, lui Anne Hathaway", sotia sa vreme de 33 de ani. A murit o luna mai tarziu, la 23 aprilie, cand implinea 52 de ani.

SECOLUL XVI. Unul dintre portretele oficiale ale dramaturgului alaturi de o editie veche din "Visul unei nopti de vara"

IN CAUTAREA LUI SHAKESPEARE. Atat de bogate si de perene sunt scrierile lui William Shakespeare, incat de-a lungul timpului s-a nascut intrebarea daca ele au putut fi realizate de un singur om - in special unul destul de putin educat, asa cum a fost actorul din Stratford. Cu intrigile lor complexe si personajele de neuitat, celebrele piese exploreaza grandoarea si adancimea emotiilor omenesti si dezvaluie intinsele cunostinte ale autorului in materie de istorie, filozofie, drept si chiar protocolul Curtii. Unde ar fi putut invata acest barbat de tara, practicant al unei meserii marginalizate social cum se comporta aristocratii si cum vorbesc avocatii? Sa fi fost probabil ca actorul sa-si imprumute numele unui om educat, aflat in functii inalte, care dorea sa pastreze secret faptul ca scria piese de teatru?

TEORII. In 1781, teologul englez J. Wilmot, dupa ce a studiat dovezile de la Stratford, a ajuns la concluzia ca un om de provenienta lui Shakespeare nu avea cultura si experienta necesare pentru a scrie nemuritoarele piese. Nedorind sa-si publice teoriile, Wilmot si-a ars toate notele, dar si-a marturisit banuielile unui prieten. Relatarea acestui prieten nu a iesit la iveala decat in 1832. Intre timp, pe la jumatatea secolului al XIX-lea, cercetatorii britanici si americani incepusera sa emia teorii asemanatoare. In 1856, unul dntre ei, William Henry Smith, avansa pe Sir Francisc Bacon ca autor al pieselor. Acest filozof, eseist si om de stat detinuse o pozitie insemnata pe langa succesorul reginei Elisabeta Iacob I, si fusese chiar innobilat de catre suveran. Teoreticieni de pe ambele maluri ale Atlanticului au adoptat ipoteza lui Smith, aducand in sprijin un noian de documente.

In 1955, cercetatorul american Calvin Hoffman l-a desemnat pe dramaturgul elisabetan Cristopher Marlowe ca autor al pieselor lui Shakespeare. In 1593, Marlowe a fost inchis - poate chiar ucis - pentru convingerile sale eretice. Conform teoriei lui Hoffman, el si-ar fi inscenat moartea intr-o carciuma din sudul Londrei - adevarata victima fiind, de fapt, un marinar strain. Refugiat pe continent, Marlowe ar fi continuat sa scrie genul de piese care ii adusesera deja succes la Londra si le-ar fi expediat in Anglia, sa fie reprezentate ca scrieri ale lui Shakespeare.

Nici Bacon, nici Marlowe, nici mai tanarul Ben Jonson nu au scris piesele lui Shakespeare, sustin insa alti cercetatori. Autorul adevarat a fost un nobil care fie a considerat sub demnitatea lui sa scrie teatru - este o alta ipoteza.

AUTOR SECRET. In ciuda speculatiilor despre un autor secret care-si ascundea identitatea sub numele actorului provincial, multi teoreticieni sunt de acord in prezent ca William Shakespeare din Stratford-upon-Avon este adevaratul autor al importantei opere atribuite lui de atata vreme. Geniul i-a fost recunoscut inca din timpul vietii si nu exista contestari ale contemporanilor privitor la patrenitatea pieselor. Este inutil sa incerci sa explici cum a dobandit experienta si talentul necesare pentru a produce o opera atat de insemnata.

INTREBARI

A fost Napoleon tinta unor conspiratii? De ce i-a ordonat Hitler maresalului Erwin Rommel sa se sinucida? A existat un blestem al lui Rasputin? Ce a stat la baza personajelor Romeo si Julieta? Ministrul Apararii Chinei, care voia sa-l asasineze pe presedintele Mao Zedung, a fost intr-adevar asasinat? A murit Stalin din cauze naturale? Cum au vandut Statele Unite Alaska in schimbul sumei de 7,2 milioane de dolari? Un act de neglijenta a stat la baza scufundarii Titanicului? Care sunt teoriile in cazul asasinarii presedintelui Kennedy?

CARTEA

"Mari Enigme ale trecutului" este o lucrare de dimensiuni impresionante (450 de pagini) aparuta la Editura Reader’s Digest. Structurata pe cinci capitole - "Disparuti fara urma", "Morti in imprejurari suspecte", "Personaje ciudate si enigmatice", "Vinovat sau nevinovat", "Adevar sau legenda", "Intrebari fara raspuns", "Greseli fatale" - , cu o grafica de exceptie, cartea vine cu aproape 100 de delicioase povestiri care se citesc cu sufletul la gura. Pe piata romaneasca, Readers’s Digest nu a publicat decat trei lucrari - toate de exceptie. "Mari Enigme ale trecutului". "Descoperiti minunile lumii" si "Sanatate cu tratamente naturiste"