Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Solicitarea de modificare a PNRR mai are de așteptat, săptămâna viitoare fiind programată o nouă discuție tehnică la Bruxelles, dar Comisia Europeană vrea ca până la sfârșitul lunii octombrie să finalizeze negocierile pe această temă. Modificarea PNRR și introducerea capitolului REPower EU nu ar fi trebuit să ridice probleme, dar prima tentativă a fost un eșec. Pe de altă parte, pentru că își dă seama că nu va fi în stare să cheltuiască banii primiți prin PNRR până în august 2026, Executivul vrea acum să mute unele proiecte pe finanțări provenite din fondurile de coeziune.
Până în prezent, România a primit aviz pozitiv din partea Comitetului Economic şi Financiar (EFC) pentru două cereri de plată prin PNRR. Prima a avut o valoare de 3 miliarde de euro, iar a doua - de 2,7 miliarde de euro, iar până la sfârșitul lunii octombrie ar trebui depusă cea de-a treia cerere de plată, aceasta fiind în valoare de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Pentru că unele proiecte sunt deja întârziate și riscă să nu fie finalizate până la mijlocul anului 2026, ceea ce înseamnă pierderea fondurilor, Executivul a luat decizia de a le muta din PNRR la programele europene din Politica de Coeziune 2021-2027, având în vedere că aceste fonduri le putem cheltui până la finalul anului 2029.
Recunoaște întârzierile, dar vorbește despre pragmatism
Într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), ministrul Adrian Câciu, a anunțat că reprezentanții Comisiei Europene „au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”.
„Suntem deja în august 2023, iar reformele și investițiile finanțate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziție exact trei ani pentru realizarea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare și dialog. Această abordare este împărtășită și de reprezentanții Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”, a scris zilele trecute Adrian Câciu. Printre rânduri ministrul ne spune practic că nu vom fi în stare să finalizăm unele proiecte, deși noi ni le-am asumat, așa că mai bine le scoatem de PNRR și le ducem pe finanțări provenite din fondurile de coeziune
Prima variantă a fost respinsă
Planul REPowerEU a fost adoptat după invadarea Ucrainei de către Rusia, el fiind conceput ca o completare a planurilor de redresare economică post-COVID. La mijlocul lunii martie Ministerul Fondurilor Europene lansa în consultare publică planul REPowerEU. Printre proiectele incluse figurau crearea de sate independente energetic (200 mil. euro) retehnologizarea unor rețele la Transelectrica (9,37 de milioane de euro), decarbonizarea sectorului agricol (207 mil. euro), introducerea surselor regenerabile în clădirile rezidențiale (233 mil. euro), dezvoltarea producției de gaze (100 mil. euro), construcția unor noi capacități de producție a energiei regenerabile (200 mil. euro) etc. Draftul planului REPowerEU românesc nu a fost însă agreat de Comisia Europeană, drept pentru care ni l-au returnat cu sfatul de a-l modifica.
Termenul avansat de premier, depășit
Recent, premierul Ciolacu a anunțat că Guvernul modifică din temelii acest plan, el urmând „să fie axat pe programe dedicate direct românilor”. Planul urma să fie transmis Comisiei Europene până la sfârșitul lunii august, după cum a anunțat premierul, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Nici la această dată planul nu a fost pus în dezbatere publică, așa că adoptarea lui mai durează.
Singurul lucru care se știe despre noua formă a planului românesc REPower EU este că 600 de milioane de euro vor fi alocate pentru achiziţii de panouri solare şi baterii pentru stocarea energiei, iar alte 500 de milioane de euro - pentru eficientizarea energetică a locuinţelor, după cum declara recent premierul Ciolacu.
Cum s-au mișcat alții
În timp ce la noi sutele de specialiști din Ministerul Fondurilor Europene și Ministerului Energiei își dau cu stângul în dreptul, alte țări au transmis deja la Bruxelles proiectele REPowerEU. De exemplu, Grecia a înaintat pe data de 31 august solicitarea sa pentru modificarea Planului de Redresare și adăugarea unui nou capitol, REPower EU. Ea se alătură astfel Poloniei, Croației sau Ungariei, care au reușit să transmită recent planurile lor Bruxelles-ului. După primirea planului de redresare modificat, Comisia Europeană are la dispoziție două luni pentru a evalua dacă acesta, inclusiv noul său capitol REPowerEU, îndeplinește toate criteriile de evaluare din Regulamentul RRF. Dacă evaluarea este pozitivă, Comisia va face o propunere de decizie Consiliului Europei care să reflecte modificările aduse planului inițial. Statele membre vor avea apoi la dispoziție până la patru săptămâni pentru a-și prezenta punctul de vedere în legătură cu evaluarea Comisiei.
