Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intrarea în vigoare, la 1 februarie, a deciziei Guvernului ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită a stârnit un nou val de revoltă și nemulțumiri în rândul pacienților cu boli cronice, care spun că felul în care a fost formulată şi aplicată această măsură produce „efecte grave, disproporţionate şi profund inechitabile” asupra celor care aleg să muncească.
În timp ce ministrul Sănătății se laudă cu economiile deja făcute prin reducerea concediilor medicale „fictive”, reprezentanții pacienților atrag atenția că economia făcută acum de stat va veni la pachet cu modificări în comportamentul medical al bolnavilor, care vor amâna sau renunța la tratament, ca să nu piardă din venituri, iar asta se va vedea mai târziu în costuri mari la Urgențe și în spitalizări mai lungi. Constituția este „în concediu medical neplătit”, iar Avocatul Poporului, instituția care ar trebui să apere cetățenii de abuzurile statului, „a ales strategia constituțională supremă: tăcerea”, acuză Radu Gănescu, președintele COPAC.
Deși România are o lege fundamentală care garantează dreptul la ocrotirea sănătății, în practică, acest drept dispare exact atunci când boala apare, deoarece statul refuză plata în prima zi de concediu medical, deși încasează constant contribuții pentru sănătate, spune Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Constituția în concediu medical neplătit!
-
Conform art. 34 din Constituție, dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.
Conform realității, este garantat… mai puțin în prima zi. Statul român a reușit performanța juridică de a încasa contribuții pentru sănătate (art. 56 – așezarea justă a sarcinilor fiscale), dar de a refuza plata concediului medical exact când boala începe să coste. O asigurare fără despăgubire. O solidaritate cu termen și condiții ascunse.
-
Conform art. 16, cetățenii sunt egali în fața legii.
Cu excepția celor bolnavi, care sunt egali… dar mai săraci cu o zi. Bolnavul cronic plătește ca toți ceilalți, dar primește mai puțin. Discriminare? Nu, ni se spune. E doar «politică bugetară». Constituția probabil n-a citit bugetul.
-
Conform art. 47, statul trebuie să asigure un nivel de trai decent.
În practică, nivelul devine «rezistent»: rezistă cine poate. Dacă nu poți munci bolnav, pierzi bani. Dacă muncești bolnav, pierzi sănătate. Alegere liberă, nu?”, a scris Radu Gănescu, ieri, pe pagina sa de Facebook.
Mai mult, reprezentantul pacienților cronici acuză instituția Avocatul Poporului că nu apără cetățenii de abuzurile statului: „În fața unei taxe aplicate bolii, Avocatul Poporului a ales strategia constituțională supremă: tăcerea. Probabil analizează atent dacă boala e constituțională sau doar deranjantă”.
„Când statul ia bani fără contraprestație, se numește abuz. Când penalizează boala, se numește cinism. Când instituțiile care trebuie să apere cetățeanul nu reacționează, se numește vid constituțional cu funcții plătite. Dacă prima zi de concediu medical nu există, poate nici Constituția nu mai există în acea zi. Sau există doar pentru cei sănătoși. Cerem respectarea Constituției. Integral. Nu pe zile lucrătoare”,
spune Radu Gănescu, președinte COPAC.
Apel public, semnat de peste 30 de asociații de pacienți
„Noi avem instituția Avocatul Poporului doar cu numele”, acuză și Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, care este și inițiatoarea unui apel public, semnat de 34 de asociații de pacienți, prin care cer eliminarea prevederii privind neplata primei zile de concediu medical pentru persoanele cu afecțiuni grave.
Potrivit acesteia, OUG-ul intrat în vigoare la 1 februarie 2026 „îi afectează în mod special pe bolnavii cronici (oncologici, dializați, pacienți cu boli autoimune, boli rare) care au nevoie de internări periodice sau tratamente recurente, aceștia pierzând astfel o zi de plată la fiecare vizită medicală pentru administrarea tratamentului sau monitorizarea bolii”.
Pentru pacienții cronici, care urmează tratamente recurente în spital (spitalizare de zi, terapii biologice, chimioterapie, monitorizări obligatorii), înseamnă între 15 și 60 de zile neplătite anual — echivalentul a până la două salarii pierdute pe an.
„Acești oameni nu lipsesc de la muncă din comoditate. Lipsesc pentru a putea trăi”, se arată în petiția online, lansată weekendul trecut, prin care cele peste 30 de organizații cer:
• Exceptarea de la neplata primei zile a concediilor medicale acordate pentru tratamente recurente, spitalizări de zi și boli cronice.
• Introducerea unui cod distinct pentru bolile cronice, oncologice și rare, diferit de Cod 1- „Boala obișnuită”.
Bolnavii oncologici au solicitat intervenția Avocatului Poporului
Tot weekendul trecut, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a solicitat, printr-o scrisoare deschisă, intervenția Avocatului Poporului în legătură cu această măsură luată de guvernanți.
„Limitarea abuzurilor privind concediile medicale nu poate fi făcută printr-un alt abuz. Modul în care a fost formulată și aplicată această măsură produce efecte grave, disproporționate și profund inechitabile asupra pacienților cronici care aleg să muncească și să rămână activi profesional”, se arată în scrisoarea deschisă adresată Avocatului Poporului, Renate Weber.
Potrivit FABC, adoptarea acestei măsuri nu a fost susținută de o fundamentare publică adecvată: „Până în prezent, nu au fost prezentate date statistice, analize de impact sau evaluări care să demonstreze existența și amploarea abuzurilor invocate ori eficiența neplății primei zile de concediu medical ca instrument de corecție. În lipsa unor dovezi clare și a unei justificări transparente a urgenței, măsura apare ca fiind arbitrară și disproporționată, cu efecte directe asupra unor categorii de pacienți care nu sunt responsabile de problema reclamată”.
Pacienții oncologici au cerut Avocatului Poporului: analizarea constituționalității prevederilor privind neplata primei zile de concediu medical, din perspectiva principiilor de egalitate, proporționalitate și protecție socială; sesizarea Curții Constituționale a României, în regim de urgență, pentru prevenirea unor efecte ireversibile asupra pacienților cronici activi profesional; formularea de recomandări către Guvern și CNAS pentru corectarea imediată a acestei măsuri.
Cât pierde un pacient cronic la salariu, într-un an
De asemenea, Asociația Vocea Pacienților avertizează că, pentru pacienții cronici, această schimbare „nu înseamnă o pierdere ocazională, ci una repetată și sistematică” și arată cât va pierde un angajat, în funcție de salariu și de numărul de zile de concediu:
„Cât pierde un pacient într-un an (calcul pe NET, CM de 1 zi – 55%)
Salariu minim (~2.574 lei net)
• 12 zile/an → ~809 lei pierduți
• 4 zile/an → ~270 lei pierduți
Salariu mediu (~5.500 lei net)
• 12 zile/an → ~1.729 lei pierduți
• 4 zile/an → ~576 lei pierduți
Salariu mare (10.000 lei net)
• 12 zile/an → ~3.143 lei pierduți
• 4 zile/an → ~1.048 lei pierduți”.
Totodată, organizația explică și cum se va schimba comportamentul medical din cauza acestei măsuri, care face ca boala să devină „un cost personal recurent”:
„Mulți pacienți vor începe să amâne tratamentele, să sară luni sau să meargă mai rar decât recomandă medicul, nu pentru că nu au nevoie de îngrijire, ci pentru că nu și-o mai permit. În timp, asta duce la agravări, complicații și internări clasice mult mai scumpe pentru sistem. Măsura lovește mai ales în cei cu venituri mici și transformă tratamentul regulat într-un lux”, explică reprezentanții asociației pe o rețea socială subliniind că spitalizarea de zi nu este o situație rară în sistemul medical românesc.
„Nu vorbim despre excepții, ci despre zeci de mii de pacienți cronici care vor fi puși în situația de a alege între sănătate și venit. Economiile făcute pe termen scurt riscă să genereze costuri mult mai mari prin complicații, internări și pierdere de capacitate de muncă.
Statul economisește acum. Pacienții cronici plătesc - iar sistemul va plăti mai mult mai târziu. Ironic, pe termen scurt statul economisește câteva zile de indemnizație. Pe termen mediu și lung însă, probabil va plăti mai mult prin:
• internări mai lungi și prezentări la UPU
• tratamente de urgență
• complicații evitabile
• dizabilitate și absenteism mai mare de la muncă”, arată sursa citată.
Rogobete recunoaște că măsura aduce inechităţi și promite introducerea unor excepții
Ministrul Sănătății a afirmat de mai multe ori că decizia are scopul de a descuraja „concediile de scurtă durată de care s-a abuzat” și s-a lăudat că, odată cu măsurile luate în 2025, s-au economisit în medie 120 de milioane de lei pe lună prin reducerea concediilor medicale „fictive”.
Referitor la neplata primei zile de concediu medical, prevedere introdusă prin OUG nr. 91/2025, adoptată de Guvern la finalul anului 2025, ministrul Rogobete a susținut încă din primele zile ale acestui an că normele de aplicare vor lua în considerare situațiile specifice, cum ar fi cele ale pacienților oncologici sau ale persoanelor care suferă de afecțiuni ce necesită concedii medicale lunare, însă măsura a intrat deja în vigoare, începând cu 1 februarie 2026, fără ca vreun bolnav să fie scutit de aceste tăieri din bani.
După presiunile venite din partea organizațiilor de pacienți și criticile publice, Alexandru Rogobete a recunoscut că noua regulă aduce „multe inechităţi” pentru oamenii care chiar au nevoie de concediu medical și a promis, din nou, că instituția pe care o conduce va face modificări care vor nuanța măsura, astfel încât persoanelor cu afecțiuni grave sau cronice, care necesită internări periodice, să li se plătească și prima zi a concediului medical.
„Eu am spus de la început că aceasta este o măsură tranzitorie, care se poate opri oricând. Şi mai mult decât atât, ea va fi nuanţată. Am avut săptămâna trecută o întâlnire aplicată şi bună din acest punct de vedere cu asociaţiile de pacienţi reprezentative şi vor fi o serie de modificări care să reducă inechităţile pe cât se poate de mult”, a spus Alexandru Rogobete, duminică seară, la Antena 3 CNN, precizând că se lucrează la schimbarea codurilor de boală, normele de aplicare urmând să fie puse în transparenţă decizională chiar în această săptămână.
„De exemplu, codul 01 înseamnă boală obişnuită, dar imaginaţi-vă că în acest cod 01 de boală obişnuită apar şi bolile rare, care de fapt nu sunt boli obişnuite. Şi atunci am convenit împreună cu echipa din Ministerul Sănătăţii, dar şi cu sugestiile venite de la asociaţiile de pacienţi, să regândim şi să reclasificăm codurile de boală. Nu va fi o muncă ce va dura foarte mult, pentru că discutăm aici de 14 sau 16 coduri de boală. Odată cu regândirea şi restabilirea codurilor de boală, pentru noile coduri de boală şi de încadrarea patologiilor, cu siguranţă că vor putea fi făcute excepţii”, a explicat ministrul Sănătății.
Deși ministrul Sănătății susține că modificarea legislativă poate fi făcută până la finalul lunii februarie, iar bolnavii cronici nu vor fi afectați, reprezentanții acestora spun că măsura aduce deja modificări în comportamentul pacienților, care amână sau chiar renunță la unele tratamente ce necesită o zi de concediu, ca să nu piardă bani.
Citește pe Antena3.ro
