20 de riscuri pe care le știm. Economia și finanțele personale în 2023

de Adrian Mitroi | 27 Dec 2022 • 07:15

1 Anul 2023 va reprezenta o combinație de provocări sociale, economice și politice:

Procesul de globalizare va tinde spre multipolaritate, o nouă geopolitică economică în care G20 va deveni G19 (fără Rusia), avansul economic Euro-asiatic și continuarea războiul economic G7/UE vs BRICS+ și OPEC+

Sanitar, vom coexista cu pandemia medicală controlată mai bine de guverne, în combinație cu presiunea economică impusă de bugetele militare și medicale, îndatorare cu inflație, scădere de creștere economică
Și dacă se vor atenua ostilitățile războiului militar, prioritatea de top a agendei politicienilor va deveni bătălia economică SUA - China. Cele două țări se vor bate fără scrupule pentru supremație economică, financiară politică și militară, chiar dacă avantajul economic comparativ al fiecăruia depinde de celălalt.
Fără un efort de maximizare a compromisurilor, acest Skandenberg economic nu are un câștigător net
Finanțele și comerțul internațional vor deveni o formă de război economic în formă continuă, dar pe silent
Era dobânzilor foarte scăzute se încheie. Proiectele ușor și ieftin de finanțat, ce promiteau randamente atractive investitorilor datorită dobânzilor mici, se vor dovedi nefezabile
Încrederea managerilor de corporații va scădea, apetitul investițiilor noi se va diminua, cu excepția unor sectoare de interes (ex baterii, fotovoltaice, transport energetic și logistic, infrastructura rapidă/electrificată, robotică, telecomunicații și tehnologie, îngrijirea sănătății, servicii, tehnologie și dotare militară, etc)
Represiunea financiară a dobânzilor la depozite (mai mici decât inflația și de creșterea PIB) va continua indefinit, pe toate monedele și mai ales pe toate scadențele
Represiunea monetară a dobânzilor reale negative este esențială pentru finanțarea îndatorării guvernelor. Altfel datoria devine nesustenabilă, băncile centrale nu și-ar mai putea ajuta guvernele cu dobânzi negative
Din motive politice, nu economice:

- Criza antibioticelor, a medicamentelor generice ieftine, ușor accesibile se va permanentiza

- Criza industriei auto, inclusiv a autovehiculelor second hand, va deveni pandemică

- Criza combinată a semiconductorilor, a materiilor prime, a energiei, a consecințelor schimbărilor pedoclimatice adverse, lipsa precipitațiilor și a vântului devin regula, nu excepția

Dolarul va fi și scump (la curs valutar), dar și costisitor la dobândă; după 15 ani de împrumuturi facile și ieftine, finanțările în dolari, pentru țările în dezvoltare au devenit dificile, serviciul datoriei este mult mai scump

Anul 2022 a fost anul corelațiilor foarte puternice între activele investiționale, adică le-a scăzut valoarea de piață la toate, concomitent. În corecție bursieră (bear market), scăderile se corelează în efectele negative

Fig 1: În cei 300 de ani de când se tranzacționează reglementat obligațiuni, valoarea de piață a acestora nu scăzut niciodată atât de mult ca în 2022 (între 15-30%).

Profitabilitatea companiilor va fi în scădere (recesiune a profitului firmelor), în primul rând pentru că trebuie recompensați mai mult lucrătorii, creditul e mai scump, constrângerile ESG sunt deocamdată doar costuri ale acționarilor - operațiuni de semnalizare corporativă la modă
În retrospectivă, banii ieftini au făcut investițiile cu risc să pară ușor și repede profitabile, însă de acum, banii mai scumpi vor pune presiune pe modelele de business fragile, insuficient competitive, cu investiții eronate și alocări de capital cu risc nerecomandat.

Pe termen scurt, procesul constant: dezintermedierea de active financiare, dar și reale

Companiile vor încerca să devină mai flexibile, mai adaptate la noua realitate economică. Cum fuziunile și achizițiile nu mai sunt la modă, achiziția de segmente de piață noi se făcea la prețuri prea mari, așa că de acum, o firmă inteligentă ar putea să prefere un focus operațional pe eficiența activelor sale. Eficiența crește din profitabilitate mai mare a activelor sau din menținerea acesteia, dar cu angajarea de mai puține active
În contextul economic prezent, firmele de tip asset-light (firme cu puține active, dar în schimb care utilizează intensiv forța de muncă, deci cu levier operațional scăzut) sunt mai profitabile, performând în special pe cicluri economice în restrângere, fiind mai flexibile la avatarurile piețelor de desfacere și de finanțare
Scăderea intermedierii financiare - o reducere a creditului ce implică o creștere economică mai mică; istoric, în jur de 1/3 din creșterea creditului s-a reflectat în creșterea economică (3% credit pentru 1% creștere)
Unele transnaționale au decis să dezintermedieze complet operațiunile locale, ex. în distribuția de energie sau finanțe, semn că potențialul lor economic este limitat de o competiție în creștere și de o piață în scădere
Dacă am fi fost mai atenți la semnele inițiale de pasivitate investițională, fără ambiții de dezvoltare a operațiunilor în România, am fi mai puțin surprinși de exit-ul rușinos al acestora
Investitorii care renunță la piața locală nu au dovedit interes de investiție, creștere, inovație sau oferte noi. Când finanțările au devenit scumpe și din cauza deficitului de performanță pe piață, exit-ul pare necesar.

Scăderea intensității de competiție locală vs hipercompetitivitatea internațională

Tendința, mai ales europeană, de protecționism și de calmare a competiției a dus la servicii mai slabe și mai scumpe; dacă UE are fi mai deschisă la competiția internațională, consumatorul european ar fi mai bine servit
În UE competiția pare a fi între state decât între companii, un fel de competiție amiabilă pe tăcute, un mix folositor companiilor și doar apoi consumatorului. Punctul forte european se poate dovedi o mare slăbiciune
Scăderea de intensitate de competiție intraeuropeană este benefică corporațiilor și net negativă clienților
UE este relativ izolată (prin politici economice) de competiția internațională acerbă pentru resurse și piață, prin moneda stabilă, prin regulamente birocratice și legi protecționiste.

Skandenbergul politic și economic al marilor puteri

Întărirea colaborării între Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), a Belt and Road Forum Initiative (un Drum al Mătăsii actualizat), OPEC+ și BRICS+ vor trebui contracarate de colaborarea mai strânsă a țărilor dezvoltate (G7,UE) pentru o reziliență economică și politică, reducerea dependenței de aprovizionare și de materiile prime din Eurasia și Asia
Amânarea intrării României în spațiul de liberă circulație european este un recul politic și economic și pentru Europa, dar cel mai probabil România va fi în Schengen în 2023
Pe această slăbiciune eminamente politică a UE, țările SCO vor vrea tot mai mult să își folosească propriile monede în schimburile comerciale, evitând tranzacțiile în dolar și euro
Întărirea colaborării intra-UE este, în consecință, cea mai bună contra măsură la SCO, BRICS+, OPEC+
Întărirea colaborării transatlantice, G19 (fără Rusia, dar cu țările avansate din Asia, Japonia, Australia, Coreea de Sud), G7, UE. România va fi admisă în OECD în 2023.

În 2023 România va intra în spațiul Schengen, votul negativ politic va fi urmat de unul strategic, economic pozitiv, la presiunea agenților economici, a politicienilor și a publicului european
Modificările pozitive de politică economică ale României vor fi înspre mai multă atenție pentru capitalul local, promovarea intereselor strategice prin naționalizarea unor proiecte și companii (ex. gazul din Marea Neagră)
Dezvoltarea economică a României în jucător regional prin achiziții a unor companii, în energie, finanțe
România are de învățat și poate replica mișcările strategice ale statelor europene, de ex. reachizițiile intereselor statului în companii strategice (UNIPER, Lufthansa în Germania sau EDF în Franța și Italia) și își reconsideră interesele în sectoarele strategice, deocamdată singurul impediment fiind finanțarea.
România poate și trebuie să procedeze la fel.
Sloganurile de tipul „statul nu este un bun administrator” sau „ piața, concurența și dereglementarea vor rezolva favorabil orice criză în favoarea consumatorului” au fost clar infirmate de criza profundă a modelelor de business superficiale, fragile la competiție și avans tehnologic
Prin exit-ul contraperformerilor, mâna invizibilă a pieței se poate dovedi totuşi favorabilă.

Spațiul, noua frontieră a competiției. Economică, militară și de simbol

Spațiul este noua frontieră geopolitică și economică, cu sateliți militari și comerciali, ca simbol de inovație, putere economică și dezvoltare de tehnologie. Marile puteri militare se întrec în tehnologie contra sateliților celorlalți și lansarea sateliților de monitorizare electromagnetică.

Capabilitățile științifice și de cercetare ale națiunilor puternice economic – exemplul stației geospațiale chineze Tiangong. Între timp, stația spațială internațională va trebui decomisionată, dar acest proces nu mai este simplu pentru că funcționarea și încheierea misiunii presupune cooperarea națiunilor care acum sunt și probabil vor rămâne adversare în domeniul economic, politic, militar. Neînțelegerile de pe pământ le vom muta și în spațiu.

Economia sustenabilă: Semnalizare de virtute socială, dar deocamdată fără rezultate economice sau sociale

Modelul de business ESG devine popular (mainstream), mai ales prin obligațiuni de finanțare sustenabilă. Aceste instrumente financiare nu promit un randament mai bun, dar făgăduiesc (cu sloganuri bine meșteșugite) investitorilor racordarea la temele de actualitate ale protecției mediului și deocamdată par doar o operațiune de semnalizare de virtute corporativă care, se intenționează, albește o parte din excesele corporației împotriva mediului.

Obligațiunile ESG nu sunt neapărat emise din motive de profitabilitate și mai degrabă pentru obținerea de rating corporatist la modă, adecvat sensibilităților politice și sociale. Bondurile sustenabile cer un discount la profitabilitate pentru investitor, dar includ bonusul nemonetar de semnalizare a preocupării virtuoase pentru aspectul social și responsabil al unei corporații.

Dobânzile, chiar dacă în scădere, vor fi mari; băncile centrale, în contrarea inflației și pentru a reduce cererea agregată vor alege recesiunea prin aterizare economică ușoară; doar până când guvernele nu vor da de greu

Procesul de dezintermediere (reducerea gradului de îndatorare) impus de dobânzile în creștere, va continua, cu dificultatea aprovizionării firmelor cu capital investițional pe termen lung
Curba dobânzilor în funcție de scadență va rămâne inversată: pe termen lung dobânzile mai mari decât pe termen scurt, o anomalie financiară contraintuitivă, dar istoric un semafor semnalizator de recesiune
Investitorii nu mai sunt interesați de achiziții, deci guvernele nu au cumpărători de obligațiuni pe termen lung. După modelul american, Europa va putea eventual întreprinde soluția de avarie - cea a achiziției chiar de către trezorerie a propriilor titluri - cele emise pe termen lung (la preț de piață scăzut) cu titluri pe termen scurt (dobânzi mai mari)
Băncile centrale nu mai pot cumpăra titluri de stat și corporatiste de teama deprecierii propriilor monede (banca Japoniei, Angliei) sau pentru evitarea deteriorării substanțiale a valorii titlurilor pe termen lung din portofoliile fondurilor de pensii sau ale băncilor comerciale.
Dacă băncile centrale nu mai cumpără titluri de stat, investitorii privați instituționali vor cere o primă substanțială de dobândă, compensatorie. Scenariul cel mai probabil este că interesul privat va declina o dobândă - preț al riscului insuficient și astfel finanțarea deficitelor va ajunge înapoi de unde a plecat – la tiparnița băncilor centrale.

Inflația: prietenul debitorilor, inamicul creditorilor. Lubrifiantul finanțării deficitelor mari

Inflația împinsă de ofertă, rezultată din combinația unui cost mare al energiei importate și din tensiuni pe lanțurile de aprovizionare va fi completată de o inflație trasă de cererea firească pentru salarii și venituri mai mari pentru compensarea scăderii puterii de cumpărare afectată mult de inflația de ofertă și prin dobânzi mai mari.

Între timp, au devenit uzuale și alte noi forme de inflație care sunt deja prezente subtil:

Inflație indusă de o calitate mai slabă a ofertei (costuri mai mici din ingrediente mai ieftine)
Inflație prin oferta de produse mai puține, dar la același preț familiar clientului - shrink-flație
Inflația de competiție slabă. Deficitul de competiție s-a accentuat în dauna consumatorului, foarte puțin protejat de instituțiile responsabile

În ultimele două decenii, competiția slabă a dus la creșteri mai mari ale profitabilității corporațiilor decât creșterea PIB. Costul mai mic al muncii (impus mai ales prin tehnologie) și al creditului s-a văzut pozitiv în profitul corporațiilor, dar nu și în aceeași măsură în creșterea de PIB sau a nivelului de trai.

În 2023, inflația se va stabiliza, dar rămâne ridicată.

După procesul de dezinflație va urma o stabilizare a inflației, dar și însoțit de cel al unei creșteri economice suboptimale, prea mici (România are nevoie de o creștere economică nominală mai mare decât inflația)
Când rata inflației este mai mare decât dobânda medie de finanțare a deficitului, debitorul se poate împrumuta ușor, ieftin și pe termen lung. Dacă însă procesul de represiune financiară (dobândă reală negativă pentru creditori) se va inversa, cu dobânzi real pozitive pentru creditori, deficitele publice vor fi scump și greu de finanțat la dobânzi pozitive, peste rata inflației. Probabil, acest punct de inflexiune nu se va întâmpla însă prea curând.

Leu, euro, dolar

Pentru leu, ne-am obișnuit fără o grijă în privința celor 2% depreciere față de euro a leului, dar pasul de dobândă al BNR în scădere, un mimetism întârziat față de FED, dar concomitent cu BCE.

Leul nu are nici un motiv de depreciere (nici măcar cel folositor temporar, de scumpire a importurilor ce se pot substitui local) pentru că moneda de referință (euro) s-a depreciat, oferind un sprijin indirect pentru leu, dar cu dauna colaterală de importator de inflație
În jocul de poker al băncilor centrale, FED intervine monetar mai repede cu 6 – 9 luni decât BCE, și de aici presiunea de depreciere a euro față de dolar
Economia și politica monetară europeană sunt uzual în siajul celei americane, deci cel mai probabil, pe termen scurt, dolarul va avea tendința de apreciere față de euro

Fig 2: Un dolar prea întărit e de fapt un euro slăbit. China nu mai e la fel de interesată de finanțarea datoriei SUA

Un dolar prea tare, apreciat, nu mai este atrăgător nici pentru SUA, pentru că datoria publică americană este mai scump de finanțat la dobânzi mai mari sau la întărire de dolar
China se arată mai puțin interesată de titlurile de stat ale SUA și repetă strategia americană din anii ’70, când a renunțat la standardul aur pentru dolar:

- America a avut inițiativa de cumpăra producție de petrol și gaze din Orientului Mijlociu cu condiția plății tranzacțiilor doar în dolari, iar țările exportatoare de petrol s-au angajat că îi vor cumpăra, cu dolarii primiți, titlurile de stat americane

- A devenit imediat o afacere prosperă pentru ambele părți, care a transferat din beneficii și către țările în dezvoltare ca România, care au primit astfel acces la finanțarea ieftină și facilă prin dolar pentru achiziția de tehnologie pentru dezvoltare și creștere

Dezinflația pe dolari este considerată de investitori ca premergătoare unei abordări mai relaxate a politici monetare americane ce amortizează diferențialul de dobândă dintre SUA (4,5%) şi Zona Euro (2%), motivul principal de apreciere a dolarului și depreciere a euro
Acum, fiindcă dolarul este moneda în care se decontează peste 80% din tranzacțiile de petrol și gaze, China are ambiția de introducere a petroyuanul, garantând Orientului Mijlociu și OPEC+ achiziția substanțială a producției atât timp cât aceasta este tranzacționată în yuan

Pentru euro

Tranzacțiile cu mărfuri se realizează în dolar, monedă care în ultimul timp s-a apreciat, evoluție care nu mai este pe placul țărilor BRICS+, a țărilor cu economii exportatoare de materii prime și forță de muncă. Aceste țări își doresc acum o altă monedă (sau un coș de monede) de decontare a acestor exporturi la mare căutare acum. Nici măcar Statelor Unite nu le mai convine să-şi finanțeze datoriile cu un dolar ce plătește dobânzi mari şi la un curs de schimb apreciat. 2023 va înăspri bătălia monedelor, mai multe plăți și decontări în alte monede decât cele consacrate, cu apariția de sisteme noi de transferuri, carduri, internaționalizarea yuan/renmimbi, apariția petroyuanul.

Euro, deși are avantajul unei zone economice diversificate, este o monedă politică și mai puțin economică. Slăbiciunile de cooperare politică și diferențele de performanță economică din UE se reflectă în paritatea euro, care este o monedă de consecință a trendului economic și nu de inițiere a acestuia (scăderea euro este în principal o apreciere a dolarului). În ultimii 7 ani, BCE a achiziționat practic toată emisiunea de titluri de stat ale guvernelor zonei euro (EGB). Deși Spania se împrumută la 3%, iar SUA la 4%, pentru un investitor european finanțarea în dolari este foarte scumpă față de cea disponibilă în euro, deci 3% în euro poate fi considerată teoretic echivalent cu o dobândă de 4% în dolari și eventual cu una de 7-8% în lei. Politica economică speră că piața privată va trebui să umple golul de finanțare lăsat de BCE. Astfel, marile bănci centrale rămân aliniate la politica antiinflație impusă de banca centrală americană FED - de restrângere cantitativă a lichidităților și de încetare a achizițiilor titlurilor guvernamentale.

Astfel, se speră că dobânzile vor scădea natural, dar este însă puțin probabil că interesul privat va fi suficient pentru a asigura finanțarea cursivă și ieftină a titlurilor țărilor cu deficite substanțiale (Grecia, Spania, Italia). BCE va fi deci obligată să salveze din nou economia zonei euro (ca acum 15 ani) de la o criză a creditului suveran și va reveni la relaxare cantitativă, la abundență de lichiditate și la dobânzi mici. Dacă scenariul este veridic, atunci ECB va pivota monetar dinspre un uliu antiinflaționist (hawk) spre un porumbel (dove) îngăduitor cu inflația. Euro va fi sub presiune.

Dacă piață ar pune preț liber și pe dobânda titlurilor țărilor euro cu probleme bugetare, atunci probabil acest preț al riscului (dobânda) va crește substanțial pentru aceste țări. Dobânzile pe termen scurt pentru România ar putea scădea și pentru că avem o situație a bugetului public mai bună, a datoriei publice, dar și al creşterii economice susținute.

În 2023, fără mișcarea de pivot a BCE, este de așteptat că dobânzile guvernelor din periferia zonei euro vor crește.

Recesiune ușoară, temporară, sectorială

Scenariul cel mai probabil pentru 2023 este că recesiunea adâncă și prelungită va fi evitată, inclusiv prin schimbarea din mers a definiției și a modului cum o percepem la nivel economic personal. Argumentul optimist de comunicare publică este legat în primul rând de politicile expansioniste fiscale și bugetare, protecție socială, dar și de o piață a muncii rezilientă și flexibilă.

România a procedat corect în măsurile de protejare a celor vulnerabili (o definiție ar putea fi o gospodărie care cheltuiește mai mult de jumătate din venituri pe alimente și întreținere/energie/combustibili). Aceste măsuri trebuie continuate, în special pentru combustibil. Rezultatele analizelor arată că prețul motorinei este modul principal de transfer al inflației importate și care apoi se multiplică local în prețul bunurilor și serviciilor.

Scenariul cel mai probabil este cel de o recesiune a consumului și se va reflecta în creștere economică mai redusă, la jumătate (de la 6 la 3%), a investițiilor și mai ales a reducerii creditului de creștere economică
Pentru început este mai probabilă o recesiune a veniturilor corporațiilor, urmată una financiară indusă de creditul mai scump și mai dificil de obținut
Urmează implicațiile asupra sectorului imobiliar și doar ulterior se va observa un început de recesiune economică, relativ ușor de depășit cu condiția unor politici publice și monetare proactive, deștepte.

Statul: un bun administrator, mai ales în situații de criză, mai ales când privatul face exit rușinos

Într-un scenariu ideal, statul român ar putea deveni un acționar-deținător de interese mai puternic, mai dispus să achiziționeze retroactiv cote din capitalul ce altădată l-a vândut prea repede sau prea ieftin, din ceea ce pare acum o întreprindere strategică. Energia, mărfurile, dar mai ales resursele naturale vor fi considerate active strategice. Contextul finanțării acestor potențiale achiziții și respectiv a deficitelor gemene va rămâne în continuare provocator.

În scenariul de scădere a creșterii economice, finanțarea deficitului fiscal va trebui ori scurtată ca scadență ori scumpită ca dobândă
Deficitul de cont curent va rămâne ridicat (8-9%), finanțat mai mult de 50% din împrumuturi, dar, din fericire, acesta nu va pune presiune pe curs, ci doar pe inflație (importată). Reprezintă clar deficitul de competitivitate economică al României, cu prea mult consum de import și prea puțină producție de export
Deficitul comercial va continua să crească peste 2022 de 35 mld euro, importuri de 125 mld de euro pe an
Produsele alimentare locale continuă tendința de dezinflație (exceptând importului de inflație energetică)
Veniturile fiscale vor crește (peste 27%), nominal cât și real, datoria publică va rămâne sustenabilă dar scumpă de finanțat (sub 50% PIB) și pe termen scurt, cu deficit bugetar în trend de consolidare ușoară
Prioritatea va fi creșterea încasărilor din impozitul pe venit (2,4% din PIB, de 4 ori mai puțin decât media EU), iar pentru sprijinul celor cu venituri mici, se poate găsi soluția simplă, eficientă a deducerilor personale.

Era salariilor mici se va termina. Lucrătorii care prestează la salarii minime sunt acum la mare căutare pe piața muncii. Salariile vor crește constant, în special pentru cei cu salarii mici și care oferă produse și servicii de utilitate imediată (de ex. fast food, curățenie, mecanic, electrician, instalator, bonă, distribuitor, șofer de camion, practic orice meseriaș). Salariile vor crește în special pentru aceste categorii.

Băncile centrale

Abundența banilor ieftini a ultimilor 15 ani este înlocuită cu disciplina antiinflaționistă a băncilor centrale. În același timp, persoanele fizice și corporațiile vor vrea mai puțin credit, vor vrea să îl reducă prin dezintermediere (plata în avans) și vor compensa parțial politica monetară restrictivă a băncilor centrale de a restrânge și scumpi lichiditățile.

Cu un modus operandi conservator de stabilitate financiară și nu de creștere economică, băncile centrale vor duce în continuare bătăliile economice al ciclului economic trecut și mai puțin cele ale celor din viitor
Inflația este un indicator întârziat care se măsoară ex-post, iar decizia monetară este un indicator ex-ante, deci probabilitatea ca măsurile de politică să fie exagerate, înăsprind prea repede și relaxând prea târziu
BNR, cu grija farmaceutică pentru cursul leului, va mări dobânda de referință repede, mult și cu pași mari la primele semne de inflație și o va scădea precaut, târziu și puțin
Băncile centrale au tendința de a supracompensa temerea de inflație structurală permanentă prin dobânzi prea mari, crescute prea repede și prea mult
Într-un modus operandi teoretic, inflația poate fi așezată cuminte spre intervalul țintă (băncile centrale vor crește ținta de inflatie, deja depășită constant de realitate, de 2%) doar prin recesiune, dar cum să îi faci asta tocmai guvernului care ți-a dat jobul?

Când și băncile centrale ajung în dificultate, încercând să își ajute (nefiresc și până la urmă contraproductiv) guvernele prin monetizarea datoriilor publice, investitorii obligațiunilor dau imediat un semnal critic despre cât de intransigente sunt/pot deveni piețele în finanțarea deficitelor guvernelor cu politici neconvingătoare.

Încercarea recentă nereușită a Marii Britanii de a-și monetiza deficitul în creștere a primit instantaneu un veto brutal de la piețe, sectorul pensiilor private fiind salvat în extremis de banca centrală
Banca Japoniei, năucită și ea de reacția fără scrupule a piețelor, plătește prețul politicii monetare ultrarelaxate de mult timp cu efectul secundar de neevitat - depreciere accentuată și permanentă a yenului
Banca Elveției, de fapt un hedge fund (fond de investiții de mare risc), cumpără orice monedă și vinde în pierdere francul său elvețian, pentru oprirea aprecierii acestuia
Fraza celebră a Băncii Centrale Europene „what ever it takes..” – adică „noi, ca bănci centrale vom face tot ceea ce este necesar..”, ajută la traducerea acestei realității economice în implicațiile la finanțele personale.

Corporațiile

Lanțurile de aprovizionare și incertitudinea macroeconomică și politică vor pune constant presiune pe profitabilitatea firmelor, constrânse de inflație impusă de producător, dar și de inflație a salariilor cerută de angajați
Producția just in time – tehnica de a minimiza stocurile exact și imediat productive, nu mai e la modă pentru că în noile condiții beligerante de comerț internațional, optimizarea aprovizionării poate conduce la penurie de materii prime, la stocuri insuficiente și la pierdere ireversibilă de clienți
Mai nou, companiile au început să își facă stocuri mai mari sau să alungească perioada de livrare, dar toate acestea necesită investiții și asumare de costuri, cu marjele comerciale protejate prin puterea firmei de transfer a costurilor mai mari către clienți. Facilitățile de depozitare vor fi, în continuare, la mare căutare.

Avansul tehnologic este esențial trecerii de la creștere la dezvoltare economică

Adoptarea globală a inteligenței artificiale va schimba fundamental modul în care întreprinderile operează, angajează, inovează și se extind în viitorul competitiv al noii economii post pandemie, postrăzboi
România este poziționată pe avantaj competitiv solid în forță de muncă adecvat pregătită educațional și profesional, infrastructură digitală performantă, bune practici de business și cultură organizațională adaptată integral la rigorile pieței internaționale de IT, facilități fiscale și mediu de business atractiv, în UE
Inteligența artificială (IA), învățarea automată (machine learning) cu ecosisteme integrate de IA în toate aspectele vieții sociale și economice, de la comerț și finanțe, la educație și sănătate, cu impact revoluționar de business și interacțiune pe toate categoriile sociale, de vârstă, avere, educație sau interes de business
Tehnologia 5G, comunicare instantanee, printare 3D, entertainment, dezvoltare aplicații mobile etc.
Avansul substanțial al roboților (ex. generatorul de text inteligent ChatGPT, de imagini Lensa AI photo, algoritmul Google care vizualizează digital un mesaj verbal); astfel, pedagogia de training profesional, educativ și educațional va fi constrânsă la avans, schimbare, adaptare
Tehnologia este un puternic antidot anti-nflaționist. Guvernul, corporațiile, indivizii pot reduce din impactul inflației (mai ales cea importată, a energiei din carbon) prin avans tehnologic
Relevant, China construiește acum doar rețele feroviare de mare viteză (90% din lume) și asamblează doar reactoare nucleare de ultimă generație; dar și plantează anual 1 miliard de pomi.

Consumatorul: în continuare activ la consum, dar reticent la economisiri și investiții

Va amâna achizițiile discreționare de bunuri
Va manifesta și mai mult interes spre tehnologie și eficiență energetică, siguranță și confort
Va conduce mașina personală mai puțin, va fi mai atent la costuri
Va fi mai atent cu cheltuielile, mai ales la cele care sunt puternic afectate de prețul energiei
Consumatorul de produse și servicii financiare va deveni, obligat, mai educat, practic și preocupat de menținerea și creșterea puterii de cumpărare a finanțelor personale și ale familiei.

Piața muncii: în continuare pe deficit cronic, salariile vor crește, la fel nivelul de pregătire și profesionalism

Oameni își vor căuta joburi mai bine plătite, se vor educa și pregăti profesional superior (upskill) vor vrea firesc salarii mai mari, deci este de așteptat că rata de participare pe piața muncii va crește.
Tinerii competitivi economic și social devin nerăbdători să aibă propriii banii, seniorii sunt la mare căutare atât în familie, cât și în societate pentru priceperea și abilitățile lor cu valoare economică și socială adăugată
Angajatorii deștepți vor investi proactiv în trainingul angajaților, calificare profesională și chiar academică. Deprinderea de abilități profesionale noi, specializate se face, mai nou, tot mai accentuat de către angajatorul cu strategie proactivă de talente umane.

Energia, petrolul, gazul: oferta va fi în scădere și nu va satisface o cerere în continuare ridicată

În 2023, prețurile resurselor energetice vor rămâne mari, în primul rând din deficit de ofertă:

Sectorul energiei pe bază de carbon a acumulat un deficit de investiții structural insurmontabil, OPEC+ nu poate să își onoreze promisiunile de producție și cel mai probabil nu are motivația comercială convingătoare pentru a întreprinde o producție ce poate fi vândută sub 100 de dolari/baril
În 2023 SUA trebuie să își refacă rezerva strategică pe care a eliberat-o tactic în piața locală în 2022 pentru a compensa creșterea prețurilor din cauza războiului; iar producătorii americani nu mai sunt dispuși la investiții și exploatare, inclusiv pentru producția gaze de șist, mai ales în condițiile incerte ale cererii în viitor
Câmpurile petrolifere sunt limitate, iar exploatarea zăcămintelor noi necesită investiții mari
Sectorul surselor alternative de energie nu este suficient dezvoltat încât să compenseze golul lăsat de restrângerea interesului investițional pentru combustibili fosili, ca alternativă imediată, viabilă comercial
Chiar și energia generată verde trebuie transportată și livrată pe rețele noi și adecvate, care necesită investiții substanțiale pentru depășirea acestui impediment logistic structural; capacitatea investițională este limitată
Corelația strânsă a prețurilor resurselor energetice și echilibrul precar între cererea în creștere și oferta în scădere vor menține un preț ridicat pentru combustibili, energie, gaz
Scăderile de preț sunt conjuncturale și temporare, ca de exemplu așteptările că marile economii ale lumii să își încetinească avansul de creștere economică scad cotațiile materiilor prime
Presiunea politică și socială, pe ambele maluri ale Atlanticului asupra marilor producători de a pivota înspre energia verde în atingerea scopului de neutralitate a emisiilor de carbon
Incertitudinea economică are o primă consecință într-o cerere de petrol incertă, deci investițiile în sector vor reflecta întocmai această volatilitate, prin interes scăzut al capitalului investițional și prin deficit structural permanent de forța de muncă specializată
În context european, FMI estimează că dezechilibrul energetic a costat în 2022 deja UE 1000 miliarde de euro, cu măsuri de protejare de ordinul a 6% din PIB
Măsurile guvernamentale pan-europene au stabilit noi prețuri de echilibru pentru energie, dar e nevoie de dezvoltări substanțiale de creștere de ofertă și de eficiență, sunt necesare pentru sustenabilitate energetică, protejarea competitivității și evitarea procesului de dezindustrializare prin energie costisitoare

(https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/2022/12/beating-the-european-energy-crisis-Zettelmeyer).

Economisirea, investițiile și intermedierea financiară – măsuri ale dezvoltării economice ale unei națiuni

După perioada de creștere susținută a economisirii (în pandemie românul a economisit, în medie, 1 miliard de euro pe lună) acum se observă o scădere a acestora (privat) și mai puțin pe corporate.

În 2023 inflația va fi moderată, dar persistentă, iar creșterea economică va încetini
Inflația este de natură fundamentală, structurală și depreciază puterea de cumpărare a veniturilor, dobânzilor, dividendelor, dar și prețul obligațiunilor pe termen lung

- Capacitatea acestor instrumente financiare - obligațiuni private și de stat, ca diversificator eficient al riscului portofoliilor investiționale, va rămâne scăzută prin corelație cu celelalte active

- Scenariul cel mai probabil este o performanță suboptimală, pe termen scurt (2023) probabil și mediu, pentru fondurile de investiții, de pensii etc.

Fig 3: - Recuperarea pierderii financiare inițiale necesită câștiguri în mod constant și pe termen lung

Pentru a investi pe termen lung, investitorii trebuie compensați cu dobânzi mari, dar guvernele și corporațiile nu sunt dispuse să ofere dobânzi acoperitoare pe termen lung a scăderii puterii de cumpărare a economisirii și a investițiilor în obligațiuni pe termen lung

Fig 4: Corelația pozitivă (atunci când prețurile scad în tandem) între instrumentele de tip acțiuni și obligațiuni va continua să rezulte în pierdere financiară marcată în averea investitorilor

Pentru 2023 sunt puțin probabile evenimente bursiere de corecție semnificativă, dar se poate anticipa o necesară reordonare impusă de rigorile pieței pentru modele de business mai reziliente, competitive și inovative, eficiente energetic și care se pot achiziționa, de către investitorul bursier, la un preț atractiv, bazat pe date economice fundamentale și profitabilitate susținută
Profitabilitatea corporativă care se baza esențial pe finanțarea cu bani ieftini, capital disponibil ușor chiar și pe termen lung sau pe optimizări fiscale, nu mai este fezabilă în noua realitate competitivă a anului 2023.

Cripto investiția; timp și nervi, degeaba:

În anul 2022, bitcoin a scăzut cu 65% iar în anul 2023 piața criptomonedelor este foarte probabil că va suferi un nou recul de la platformele de tranzacționare în dificultate
Cripto sunt doar jetoane digitale, nu sunt nici monede, nici active investiționale
Deși tehnologia blockchain susține că ecosistemul cripto este o mare inovație, monedele cripto nu sunt investiții sau rețele de plată în sens clasic, obișnuit ci doar speculații pe dezvoltări tehnologice
Scăderea interesul pentru cripto va fi compensat de apariția monedelor digitale ale băncilor centrale
Jucătorii pieței cripto cer mai nou guvernelor sprijin cu reglementări mai dure ale industriei; această cerință, aproape ironică, este exact pe contrasensul ideii de bază a tehnologiei blockchain care promitea o alternativă rapidă, ieftină, sigură și mai ales discretă la sistemele de tranzacționare clasice, suprareglementate
Liderul biliardar, acum în dizgrație, al unei mari piețe de tranzacționare cripto, o fraudă substanțială, a conchis într-un interviu recent – „nu am citit și nu voi citi niciodată o carte”.

Concluzii

2023 va fi un an cu multe hopuri și provocări politice, economice și sociale, un punct de inflexiune în câteva industrii, sectoare (tehnologie avansată, auto, noi și second hand, materiale construcții, imobiliare).
Alte sectoare cu potențial structural vor atrage capital investițional și vor performa: serviciile medicale și de confort al vieții - Wellness, de prelungire a duratei de viață sănătoasă și activă, serviciile financiarele de management al finanțelor personale, resursele energetice alternative, eficiență energetică sustenabilă.

Prioritatea politicilor publice va trebui să fie o continuare a schemelor de sprijin pentru populație și firme, mai ales pentru persoanele vulnerabile, dar și pentru sectoarele motor de competitivitate.
Reducerea inflației (prin aprecierea monedei sau/și creșterea dobânzilor) ar putea fi o altă prioritate importantă care ar aduce putere de cumpărare, dar ar și slăbi creșterea economică pe credit ieftin.

În alegerea din două alternative aparent la fel de rele, decizia trebuie bazată pe principii și reguli.

Adrian Mitroi predă Finanţe Comportamentale și Psihologie Organizațională la Facultatea de Finanţe, ASE.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹