Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președinția Consiliului Europei și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu pentru reducerea deșeurilor alimentare și textile până în 2030. Noile reglementări care ar urma să fie adoptate vizează reducerea cu 10% a deșeurilor alimentare provenite din prelucrare și din producție comparativ cu cantitatea medie de deșeuri alimentare generate în aceste sectoare în perioada 2021-2023. De asemenea, se propune reducerea cu 30% pe cap de locuitor a deșeurilor provenite din comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii de alimentație și gospodării în comparație cu perioada 2021-2023. În ceea ce privește combaterea producerii de deșeuri textile, principala măsură vizată este introducerea unor taxe pentru producătorii acestor bunuri de larg consum.
Peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate anual în UE, ceea ce reprezintă o pierdere estimată la 132 de miliarde de euro. De asemenea, UE generează 12,6 milioane de tone de deșeuri textile pe an. Numai îmbrăcămintea și încălțămintea reprezintă 5,2 milioane de tone de deșeuri, echivalentul a 12 kg de deșeuri pe persoană în fiecare an.
România are lege pentru combaterea risipei alimentare
Reducerea risipei alimentare într-o țară ca România, unde 46% dintre copiii din zona rurală sub șase ani se află în risc de sărăcie și malnutriție, trebuie să fie o prioritate. În urmă cu un an România a adoptat o lege menită să reducă risipa alimentară. Conform acesteia, consumatorii au acces la prețuri reduse pentru alimente înainte de expirarea acestora, iar procedura de donații de alimente către organizațiile neguvernamentale a fost simplificată. Principalele categorii de produse aruncate la gunoi de români sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%), arăta un sondaj realizat anul trecut. Unul dintre cele mai importante programe în lupta împotriva risipei alimentare în România este încurajarea donării de alimente. În anul 2016 a fost înființată prima bancă pentru alimente din România, al cărei rol era de a colecta alimente și de a le dona mai departe, iar astăzi numărul lor a ajuns la nouă.
Peste jumătate din deșeurile alimentare din UE provin din gospodării. Aceasta reprezintă aproape dublu față de deșeurile alimentare generate în timpul producției sau al prelucrării. În același timp, în UE, aproape 33 de milioane de persoane nu-și pot permite o masă completă o dată la două zile.
Bruxelles-ul ne scumpește hainele
Acordul provizoriu stabilește norme privind răspunderea extinsă a producătorilor de textile și a mărcilor de modă, care vor avea responsabilitatea propriilor deșeuri și vor trebui să plătească o taxă pentru a contribui la finanțarea colectării și tratării deșeurilor, taxă care va depinde de gradul de circularitate și de durabilitate inclus în proiectarea produsului lor. Statele membre vor putea adapta taxele plătite de producători în funcție de durata de utilizare a produselor textile și de durabilitatea acestora. Exident, aceste taxe se vor regăsi, în final, în prețul produselor pe care îl vor plăti consumatorii. Pentru a reduce sarcina administrativă, microîntreprinderile vor avea la dispoziție un an în plus pentru a se conforma acestor obligații după ce schemele de răspundere extinsă a producătorilor vor fi instituite (în total, 3,5 ani de la intrarea în vigoare a noilor norme).
Ne lipsește infrastructura de reciclare a textilelor
De la 1 ianuarie au intrat în vigoare noile norme UE care vizează colectarea selectivă a deșeurilor textile. Noile norme prind pe picior greșit autoritățile române, pentru că țara noastră nu are infrastructura necesară pentru reciclarea textilelor, asta deși se știa de câțiva ani că de la 1 ianuarie 2025 acest lucru devine obligatoriu. România reutilizează şi reciclează mai puţin de 15% din deşeurile textile, arată datele Asociației Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX). Potenţialul este de 30%, dacă ar exista o colectare selectivă corectă, adică ceea ce ar fi trebui să se întâmple din ianuarie. Începând cu 1 ianuarie 2025, primăriile din România sunt obligate să asigure containere speciale pentru colectarea separată a textilelor, conform cerințelor Uniunii Europene. Containere sunt însă extrem de puține, pentru că administrațiile locale nu s-au înghesuit să facă acest lucru. Situația este și mai gravă în mediul rural, unde acestea nu există deloc. Cea mai mare problemă a țării noastre este alta, și anume lipsa centrelor specializate pentru reciclarea textilelor care se colectează.
Citește pe Antena3.ro
Românii produc 250.000 de tone de deșeuri textile anual
La nivel național nu există organizații de transfer de responsabilitate (OTR) pentru industria textilă și nu există nici reglementări specifice cu privire la deșeurile textile, spun reprezentanții Asociației Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX). Numărul organizațiilor care colectează deșeuri textile este foarte mic, iar majoritatea acestor deșeuri sunt duse la fabricile de ciment, în vederea incinerării. „Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului, în România se generează anual aproximativ 250.000 de tone de deșeuri textile. Cu toate acestea, doar aproximativ 15% din deșeurile textile sunt colectate și reciclate în prezent în țară”, arată ARETEX .
Ce urmează acum
Acordul provizoriu dintre președinția Consiliului Europei și reprezentanții Parlamentului European va trebui să fie aprobat de membrii fiecărui for în parte și apoi revizuit de către experții juriști. După adoptarea sa formală, statele membre UE vor avea la dispoziție maximum 20 de luni pentru a-și actualiza legislația națională în vederea respectării noilor norme. Comisia va avea sarcina de a revizui și evalua mai multe aspecte ale Directivei-cadru privind deșeurile. Printre acestea se numără finanțarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor și posibile obiective privind deșeurile textile (până în 2029), precum și rolul producției primare în ceea ce privește deșeurile alimentare, impactul modificărilor nivelurilor de producție și posibile obiective actualizate pentru 2030 și 2035 privind reducerea deșeurilor alimentare (până în 2027).
