x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Romania dupa 9/11

Romania dupa 9/11

de Irina Cristea    |    Radu Croitoru    |    Camelia Muntean    |    12 Sep 2005   •   00:00
Romania dupa 9/11

Cei patru ani trecuti de la atentatele din 11 septembrie au schimbat pozitia Romaniei pe glob.

"Lumea nu va mai fi vreodata la fel", s-a spus si s-a scris de nenumarate ori dupa atacurile din 11 septembrie 2001. Si nu a mai fost la fel pentru ca s-au facut si s-au desfacut aliante, s-a schimbat ordinea mondiala. In acest context, Romania a devenit, brusc, interesanta atat pentru Alianta Nord-Atlantica, dar si pentru SUA.

Atacul asupra celei mai mari puteri a lumii, in conditiile in care nu era implicata in vreun conflict militar, uciderea a peste 3.000 de oameni pentru care acea dimineata arata la fel ca oricare alta, iesirea la rampa a celui care avea sa devina intruchiparea terorii, toate acestea erau lucruri neimaginate pana atunci nu doar de americani, ci si de lumea intreaga. Valori s-au rasturnat, credinte s-au zdruncinat. Oamenii au vazut cu ochii lor ca nu mai sunt in siguranta nici macar in propriile case, iar groaza, panica si obsesivul "ce-ar fi daca" s-au propagat de pe un continent pe altul cu aceeasi viteza cu care un pachet aparent inofensiv, mascat intr-un rucsac, devine arma letala.

Atentatele au adus insa si schimbari mult mai putin previzibile decat razboiul declarat impotriva terorii, controalele amanuntite, raidurile organizate, unde nu te-astepti, de fortele speciale sau intensificarea activitatii serviciilor de informatii.

NOI FRONTURI. Lumea s-a schimbat dupa 11 septembrie 2001. Razboiul impotriva dusmanului nevazut, teroarea au insemnat si declansarea unui razboi impotriva unui adversar cat se poate de cunoscut si localizat, Irakul lui Saddam Hussein. Daca pentru primul razboi SUA au avut parte de solidaritatea celor mai multe dintre statele lumii, cel de-al doilea conflict declansat de Washington a zguduit din temelii tocmai aceasta solidaritate. Relatiile Americii cu multi dintre partenerii europeni, inclusiv Franta si Germania, au cunoscut o tensiune fara precedent in ultimii ani, iar Irakul a devenit un adevarat cuib de viespi, unde moartea poate lovi in orice secunda, iar mult proclamata democratie nu inseamna decat haos.

AXA RAULUI. Lumea s-a schimbat dupa 11 septembrie 2001. S-a vazut impartita in "buni" si "rai", in "prieteni" si "dusmani". Iranul, Irakul si Coreea de Nord au devenit inamicii declarati ai Americii, iar lumea a aflat-o chiar din gura presedintelui George W. Bush, in 2002. Relatiile externe s-au incordat din nou, nu doar la nivelul celor dintre Washington si statele incluse pe aceasta "axa a raului", ci si la nivelul relatiilor acestor tari cu alte state. Iar lista neagra impusa preactic de SUA s-a imbogatit ulterior cu Siria, Cuba si Libia, ceea ce nu a avut cum sa simplifice situatia.

JANDARMUL UNIVERSAL. Lumea s-a schimbat dupa 11 septembrie 2001. A capatat, fara sa si-o doreasca si aproape fara sa simta, un "serif universal" care, in numele eliminarii terorismului, isi muta dupa plac bazele militare, jongleaza cu aliante si aproape ca isi impune punctul de vedere dupa principiul "cine nu este cu mine este impotriva mea". Armele de distrugere in masa nu au fost descoperite nici pana in ziua de azi, dar Washingtonul a explicat ca, cel putin, tara va fi democratizata si, astfel, va contribui la eradicarea terorismului din zona. N-a fost insa suficient pentru a mai convinge multa lume. Conflictul din Irak a schimbat elementele ecuatiei iar lupta impotriva terorii a devenit, in ochii multora, o cruciada cu iz de invazie si agresiune. Iar incapacitatea Americii de a face pace in tara unde regimul lui Saddam i-a pus la indoiala tocmai rolul de serif. Putini ar mai spune azi: "Suntem cu totii americani".

TRAGEDIA. 11 septembrie 2001. In acea dimineata, America a trait experienta celui mai cumplit atac terorist din istoria tarii. Patru avioane comerciale de pasageri au fost deturnate la scurta vreme dupa decolare de catre membri ai retelei teroriste al-Qaeda, fiind indreptate impotriva unor tinte din New York si Washington. In urma acestor atacuri, aproape 2.800 de persoane si-au pierdut viata, iar alte cateva sute au fost grav ranite. Doua avioane au fost pilotate astfel incat sa intre in coliziune cu cele doua cladiri ale complexului World Trade Centre din New York, ucigand pe loc toti pasagerii si echipajul avionului, precum si persoane din cele doua cladiri.

SCENE DE COSMAR. Martorii ingroziti de la sol au vazut oameni sarind pe ferestre, de la etaje, in incercarea disperata de a scapa cu viata. Oameni din lumea intreaga au privit inmarmuriti cum turnurile s-au prabusit. Multimea din jur a inceput sa fuga, incercand cu disperare sa se adaposteasca de ruinele in cadere si de norul urias de praf, care a inecat totul. Rude si prieteni ingrijorati au asteptat cu incordare vesti despre cei dragi, in timp ce praful se aseza incet, acoperind totul. Avionul care s-a prabusit pe cladirea Pentagonului, vizand chiar centrul sistemului militar defensiv american, a ucis 184 de persoane. La bordul cursei 93 a companiei United Airlines, pasagerii au telefonat celor dragi, apoi au incercat sa recastige controlul aparatului din mainile teroristilor. Avionul s-a prabusit pe un camp si toate cele 40 de persoane aflate la bord si-au pierdut viata, insa datorita acestor eforturi eroice, teroristii au ratat tinta vizata.

O NOUA ERA. La patru ani de la tragicele evenimente care au indoliat America situatia a ramas la fel de incerta. Terorismul pandeste de oriunde, iar lumea civilizata se dovedeste, la randul ei, incapabila sa faca fata unor astfel de "provocari", cele mai bune exemple fiind atentatele teroriste de la Madrid si Londra. Oricum, atentatele de la 11 septembrie 2001 au marcat intrarea umanitatii intr-o noua faza, lumea intelegand ca terorismul a devenit un pericol la nivel mondial.

UN NOU CURENT. La scurt timp, presedintele SUA, George Bush, a anuntat o noua ideologie, un nou scop al Americii, invitand, mai ferm decat ar fi trebuit, intreaga lume sa-l sustina - razboiul impotriva terorismului. In numele acestui razboi, liderul de la Casa Alba a luat decizii controversate, a incalcat drepturile omului, a cheltuit banii contribuabililor in razboaie pe care, acum, poporul american nu le mai sustine, a impus unor state mai mici, prin diverse metode, sa-l sprijine. Romania face si ea parte dintre tarile care au avut de castigat o pozitie mai buna si un loc in inima aliatilor de peste Ocean. Dupa ce, in 1997, Bill Clinton a facut o vizita de o zi la Bucuresti pentru a ne consola ca nu fusesem invitati sa aderam la NATO, lucrurile s-au schimbat radical dupa 2001. SUA si-au dat seama ca Romania are o pozitie strategica pe care Alianta Nord-Atlantica nu o poate ignora, ca prezenta noastra in NATO este mai mult decat necesara. In plus, mai recent, Washingtonul si-a dat seama ca, in aceasta zona a Marii Negre, un partener strategic mai bun decat Bucurestiul nu exista. Asa am devenit partasi la lupta impotriva terorismului, iar trupele romanesti au luat parte la razboaiele din Afganistan si Irak, iar in prezent, indiferent de amenintarile organizatiilor teroriste, militarii romani actioneaza in aceste zone in care conflictele sunt departe de a se fi terminat.

PERICOL. Amenintarile teroriste s-au extins dupa 11 septembrie 2001, pericoul atentatelor planand asupra intregului mapamond - din Golful Persic in Asia, Africa si pana in Europa. Specialistii observa cum, de foarte multe ori, retelele teroriste au fost reactivate de cei care revigoreaza tot mai mult ideologia terorismului islamist international.

NEPUTINTA. Specialistii nu se indoiesc de capacitatea extrem de scazuta a statelor Europei de a reactiona la o catastrofa asemanatoare celei din 11 septembrie 2001 si chiar de riposta, dupa modelul american impotriva talibanilor din Afganistan. Situatia din teren este intr-un contrast flagrant cu discursurile responsabililor comunitari, atat cele de dupa atacurile din septembrie 2001, cat si dupa cel mai recent eveniment care a lovit in inima Londrei.

BUSH, SUSTINUT
Multe tari au strans randurile, manifestandu-si sustinerea fata de Statele Unite si declarand, asa cum scria cotidianul francez Le Monde, "Suntem cu totii americani, suntem cu totii newyorkezi"

RAZBOIUL PETROLULUI
"Pentru SUA, razboiul impotriva terorismului este similar cu razboiul pentru petrol si alte resurse naturale ale altor tari, cum ar fi Irakul. Astfel, prin prisma pozitiei pe care singura si-o atribuie, aceea de «jandarm mondial», America incearca sa controleze aceste resurse" - Zbigniew Brzezinsky, analist

AVERTISMENT
"Amenintarea exista si toata lumea stie acest lucru: amenintarea armelor de distrugere in masa aflate in mainile teroristilor, care vor provoca pagube enorme" - George W. Bush

Un nou sistem de aparare

IMPLICARE. Militarii romani, "la datorie" in Irak
Romania a trebuit dupa 11 septembrie 2001 sa-si reconstruiasca sistemul national de aparare, pentru a-l adapta la realitatile acestui nou tip de razboi. Atat Armata, cat si serviciile secrete si unitatile Ministerului de Interne si-au creat structuri noi si au inceput sa ia foarte in serios eventualitatea unui atentat terorist.

Unitatile Armatei si-au schimbat maniera de abordare a luptei din mers, de indata ce primele batalioane au primit botezul focului in Afganistan (in 2002) si apoi in Irak (2003). In acest moment, Romania participa la campania de combatere a terorismului cu aproximativ 1.800 de militari din diferite arme. De asemenea, pana acum au participat la campanie in jur de 7.000 de militari romani. Inamicul nu mai este, asa cum era obisnuit pana acum, un alt militar imbracat in uniforma si care lupta in numele unui stat. Inamicul nu are chip, nu are semne distinctive. Atat in Afganistan, cat si in Irak, militarii romani au primit misiuni de patrulare, recunoastere si marcare a prezentei in zona, de monitorizare a activitatilor criminale, de escorta a convoaielor militare si civile, de insotire si protectie a VIP-urilor, de paza si cercetare apropiata, dar si de actiuni de lupta. In Afganistan, militarii mai scotocesc adaposturile subterane ale talibanilor, cautandu-i atat pe ei, cat si armele si munitiile lor.

PERICOLE. Tocmai pentru ca apartin unei coalitii internationale si pentru ca indeplinesc astfel de misiuni, militarii romani sunt expusi la o multitudine de riscuri. Astfel, exista pericolul de a calca pe mina, de a avea in preajma dispozitive explozive improvizate. In acelasi timp, exista posibilitatea unor atacuri impotriva aeronavelor si tehnicii prin folosirea de rachete portabile si lansatoare, dar si sabotaje asupra bazelor. Rapirile si asasinatele reprezinta o alta amenintare foarte serioasa. La fel si atacurile sinucigase, cu particularitatea, in Irak, ca acestea sunt executate chiar de femei si copii. In Irak, atentatele pot fi facute cu agenti chimici. In protectia trupelor romane, un rol important il au celulele nationale de informatii ce apartin Directiei Generale de Informatii a Apararii.

EROII. Din nefericire, au fost si victime in aceasta lupta de tip nou. Sublocotenentii post-mortem Iosif Silviu Fogor si Mihail Anton Samuila au pierit la 14 noiembrie 2003, fiind nimeriti de niste rafale de arma trase asupra TAB-urilor dinspre niste ruine la 35 kilometri de baza din Kandahar, Afganistan. Tot in Afganistan si-a gasit sfarsitul, la 24 aprilie 2005, si sublocotenentul postmortem Narcis Sonei, tot in urma unei misiuni de patrulare. (Razvan Belciuganu)

AUTORITATE NATIONALA ANTITERORISTA
SRI a fost desemnat imediat dupa atentatul de la 11 septembrie 2001 Autoritate Nationala in materie antiterorista. Astfel, Departamentul pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului este cel care raspunde de planificarea, organizarea si executarea intr-o conceptie unitara a prevenirii, descoperirii, neutralizarii si anihilarii actiunilor teroriste. SRI, care este si coordonator tehnic, a infiintat Centrul de Coordonare Operativa Antiterorista, unde sunt reprezentate permanent ministere (MApN, MAI etc.), SIE, SPP, STS, Parchetul General, Banca Nationala a Romaniei, Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare.

Economia mondiala, bulversata

SOC ECONOMIC SI FINANCIAR. Bursele s-au prabusit drastic imediat dupa atentate
Atentatele teroriste de la 11 septembrie au reconfigurat structura economiei mondiale: pretul petrolului a inceput sa urce, dolarul a pierdut lupta cu euro, iar economia americana si-a inceput declinul accentuat.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Pagubele produse de atentate si investitiile pe care le-au facut Statele Unite pentru a spori gradul de securitate au dus la cresterea deficitului bugetar al SUA.

BURSE SI DOLAR. Primul soc a fost acela al burselor. O data cu cele doua turnuri ale World Trade Center, in care isi aveau sediul multe institutii financiare importante, s-a prabusit si Bursa din New York. Moneda americana si-a inceput declinul, stimulata de decizia Rezervei Federale de a mentine dobanzile la un nivel scazut. Daca la 11 septembrie, cu un dolar se cumpara 1,09 euro, la patru ani distanta raportul s-a schimbat dramatic in favoarea monedei europene. Acum, un dolar a ajuns sa valoreze 0,80 de eurocenti sau, altfel spus, un euro valoreaza 1,25 de dolari.

Timp de mai multe saptamani, SUA au fost izolate de restul lumii, toate zborurile companiilor aviatice fiind anulate. Nici acum companiile aeriene nu si-au revenit pe deplin din pierderile suferite, neincrederea populatiei in zboruri fiind principala cauza care a dus la criza aviatiei, care a atins si compania nationala TAROM. Operatorul aerian national a inregistrat la un moment dat pierderi de circa 25 milioane de dolari anual prin zborurile lung curier. Acesta a fost motivul principal pentru care in primavara anului 2003 compania a oprit cursa catre Beijing, iar in luna noiembrie a aceluiasi an TAROM a renuntat la cursa catre New York, devenind astfel o companie regionala.

CRIZA PETROLULUI. Dupa ce si-a plans victimele, indurerata natiune americana a cautat un tap ispasitor pentru toate aceste suferinte nemeritate. Inamicul numarul unu a devenit teroristul Ossama ben Laden, iar SUA si-au canalizat toate resursele pentru prinderea si pedepsirea acestuia.

SCUMPIRI JUSTIFICATE. Daca inainte de 11 septembrie barilul de petrol valora 27 de dolari (!), acum prognoze de 100 de dolari/baril nu ni se mai par de domeniul povestilor stiintifico-fantastice. Dupa atentate, pretul petrolului a scazut chiar pana la 17 dolari/baril. Apoi criza petrolului a explodat: Irakul, suparat pe embargoul impus de SUA, a decis sa stopeze exportul de petrol. Razboiul din Afganistan a urcat si el preturile.

Bombardarea sondelor petroliere a dus la scaderea capacitatilor de productie mondiale si implicit la cresterea pretului petrolului. Un alt pas de crestere a fost greva muncitorilor petrolieri din Venezuela. Uraganul Katrina nu a facut decat sa "desavarseasca" preturile de 70 de dolari/barilul de petrol. Acum analistii nu exclud ca aurul negru sa ajunga chiar si 100 de euro/barilul.

RISC
  • participarea Romaniei la coalitia antiterorista, precum si probabilitatea dislocarii in viitor a unor baze NATO pe teritoriul national
  • prezenta in Romania a unor simpatizanti/sustinatori ai gruparilor teroriste, dispusi sa ofere suport logistic celulelor teroriste
  • folosirea de catre gruparile crimei organizate si teroriste a ONG-urilor, cu sau fara stiinta organizatorilor sau donatorilor
  • dispunerea geografica a Romaniei in Balcani, unde se afla principalele rute pentru traficul ilegal de bunuri si persoane
  • proximitatea fata de unele zone de criza
  • ALERTA
  • Rosu/Critic - exista un risc iminent de producere a unor atentate
  • Portocaliu/Ridicat - exista un risc semnificativ de producere a unor atentate teroriste si se estimeaza ca un atentat este probabil
  • Galben/Moderat - exista risc general de producere a unor atentate teroriste si se estimeaza ca un atentat este posibil
  • Albastru/Precaut - exista un risc scazut de producere a unui atentat terorist
  • Verde/Scazut - se estimeaza ca un atentat terorist este putin probabil
  • linia telefonica antitero 0800.800.100
  • ×