Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de rezoluţie privind statul de drept în România urmează să fie supus, astăzi, votului eurodeputaţilor din Parlamentul European. O eventuală adoptare a acestei rezoluţii nu are, însă, niciun efect juridic, singurul efect fiind acela mediatic, ceea ce ar ajuta, în fapt, la finalizarea unui plan bine conturat la Bucureşti de dărâmare a Guvernului Dăncilă şi a majorităţii parlamentare PSD-ALDE. Forma finală a propunerii de rezoluţie a fost suplimentată cu unele amendamente care fac vorbire inclusiv de procesul demarat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. În paralel, tot mâine, Comisia Europeană va face public şi raportul MCV.
Marţi, 13, o zi cu cel puţin două hopuri pentru România. Rezoluţia privind statul de drept urmează să fie supusă votului plenului Parlamentului European. Textul propus de un grup de şapte eurodeputaţi, printre care şi Monica Macovei, cere condamnarea publică a României, argumentându-şi solicitarea pe mai multe avize ale Comisiei de la Veneţia privind modificarea legislaţiei din România pe tema legilor Justiţiei, a Codului Penal şi de Procedură Penală sau a Legii nr. 78/2000 privind combaterea faptelor de corupţie, pe Raportul GRECO şi cu privire la legislaţia referitoare la declararea finanţării ONG-urilor. Un punct vizat îl reprezintă, de asemenea, şi modul în care au acţionat forţele de ordine în timpul protestelor neautorizate din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei.
Ce ar urma să se supună la vot
Concret, sunt supuse votului 13 propuneri iniţiale, dintre care cel puţin şapte au legătură directă cu România. Primul punct doreşte să învedereze o opinie a Parlamentului European potrivit căreia este fundamental ca în România să se asigure respectarea drepturilor fundamentale. Apoi, să se exprime îngrijorarea cu privire la reforma legislaţiei judiciare şi penale, după care se cere condamnarea intervenţiei “violente şi disproporţionate” a forţelor de poliţie la protestele din august 2018.
Un alt punct, dacă va fi adoptat prin vot, urmează să invite autorităţile române să ofere garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi pentru a evita orice ingerinţă care să depăşească sistemul de verificare şi echilibrare, solicitând, totodată, consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.
De asemenea, un alt punct ar urma să îndemne autorităţile române să “contracareze toate măsurile care ar dezincrimina corupţia”, iar la următorul punct se doreşte “recomandarea cu fermitate a reconsiderării legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor”.
Parlamentul European urmează, de asemenea, să decidă dacă “îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice cu privire la libertatea mass-media şi la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate şi reintroducând defăimarea în Codul Penal”.
Citește pe Antena3.ro
Amendamente pro Lazăr şi Kovesi
Ei bine, mai multe grupuri parlamentare, prin reprezentanţii lor, au introdus pentru votul de astăzi, la această listă, şi câteva amendamente. Şi acestea urmează a fi luate în discuţie.
Unul dintre amendamente vizează un apel către Guvernul României să se abţină de la orice intervenţie politică în ceea ce priveşte postul public de televiziune. Un alt amendament doreşte să modifice punctul cu privire la condamnarea Jandarmeriei Române pentru acţiunea din 10 august, cu “un apel către autorităţile din România de a asigura o investigaţie transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor poliţiei”.
În ceea ce priveşte punctul referitor la “libertatea mass-media”, amendamentul depus doreşte “exprimarea îngrijorării cu privire la libertatea accesului jurnaliştilor la activităţile parlamentare, dar şi cu privire la lipsa de transparenţă a instituţiilor publice”.
Şi Monica Macovei a depus un amendament, în sensul suplimentării listei cu un punct nou, prin care “Parlamentul European să condamne acţiunea ministrului Justiţiei de a cere revocarea din funcţie a procurorului general al României”, dar să-şi exprime “îngrijorarea cu privire la revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA”.
Plan concertat pentru dărâmarea Guvernului
Rezoluţia supusă, astăzi, votului este doar o etapă a acestei desfăşurări de forţă, deoarece, tot mâine, va fi prezentat Parlamentului European şi Raportul MCV în privinţa României. Conform draftului acestui raport, România este acuzată că a îndeplinit doar două din cele 12 măsuri pe care ar fi trebuit să le implementeze, cu referire la Sistemul Prevent al ANI şi la Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate. Mai mult, Raportul MCV urmează să suplimenteze “to do list-ul” cu măsuri redactate aproape identic cu unele dintre punctele din rezoluţie. Cum ar fi oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei adoptate de Parlament, dar şi a OUG 92/2018, oprirea procesului de modificare a codurilor penale sau asumarea de către Parlament şi Guvern a tuturor cerinţelor Comisiei de la Veneţia sau GRECO. De asemenea, în draftul Raportului MCV se prevede reluarea procesului de numire a noului şef al DNA, dar şi implementarea unei reglementări legislative care să facă obligatoriu avizul CSM în procedura de numire sau de revocare a procurorilor-şefi.
Cele două documente prezentate astăzi Parlamentului European au rolul de a ataca, concret, Guvernul PSD-ALDE şi să ridice mingea la fileul Opoziţiei, care a anunţat deja că pregăteşte, în subteran, depunerea unei moţiuni de cenzură.
Planul este sprijinit şi de instituţiile de forţă, inclusiv prin solicitarea transmisă, la sfârşitul săptămânii trecute, de DNA Senatului cu privire la încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de Călin Popescu Tăriceanu. Obiectivul principal este dărâmarea Guvernului Dăncilă, înlăturarea de la conducerea Camerei Deputaţilor a lui Liviu Dragnea şi, eventual, chiar înlocuirea şefului Senatului. În plan secund, se urmăreşte blocarea demersului de revocare din funcţia de procuror general a lui Augustin Lazăr şi, evident, neimplementarea legilor Justiţiei, în forma aflată în prezent în vigoare.
Rezoluţia, Raportul MCV şi Opoziţia de la Bucureşti merg mână în mână. Documentele prezentate azi în Parlamentul European conţin aceleaşi concluzii. Efectele, însă, sunt doar de ordin politic.
