Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform datelor furnizate de Biroul Sinteză și Rapoarte al ANPM, numărul poluărilor accidentale raportate în anul 2023 a ajuns la 202 evenimente, cu 26% mai puține față de anul 2022, dar cu aproape 28% mai multe decât în urmă cu cinci ani, în 2019, când s-au înregistrat 158 de astfel de evenimente.
Datele ANPM arată că alte 40% din evenimentele de mediu înregistrate la nivel național în anul 2023 au fost cauzate de: deversările/scurgerile de ape uzate menajere/ape tehnologice și industriale neepurate sau insuficient epurate cu sau fără mortalitate piscicolă, precum și de incendii sau autoaprinderi la depozite de deșeuri sau alte platforme industriale. Doar anul trecut, 79 de incidente de acest fel au poluat aerul, 78 de poluări au afectat solul, iar alte 35 au afectat apele. În multe cazuri s-au golit conducte întregi pe sol, iar amenzile aplicate de instituțiile de control nu pot compensa distrugerile provocate de aceste neglijențe catalogate drept poluări accidentale”, arată ANPM.
Cluj-Napoca, fruntaș duminică la poluarea cu PM2,5
Potrivit datelor publicate în timp real de rețeaua companiei elvețiene IQAir care se ocupă cu monitorizarea calității aerului și a gradului de poluare din aer, duminică dimineața orașele cu cel mai poluat aer erau Cluj-Napoca, Buftea (jud. Ilfov), Popești-Leordeni (jud. Ilfov),
București, Brașov, Rădăuți (jud. Suceava). De exemplu, la Cluj-Napoca concentrația de particule mici şi periculoase în suspensie în aer, cunoscute sub numele de PM2,5, era de 45,6 µg/m³, fiind considerat de IQAir „Nesănătos pentru grupurile sensibile”, situație care persistă de mai multe zile. Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca media anuală a concentrației de PM2,5 să nu depășească 5 µg/m³. Și în ceea ce privește concentrația de PM10 situația nu era mai bună. Aici se înregistrau 50,2 µg/m³, în timp ce recomandarea OMS este de 15 µg/m³. În ceea ce privește orașul Buftea, aici măsurătorile IQAir indicau o concentrație de PM2,5 de 23,1 µg/m³, fiind catalogată „Moderată” și asta după ce de la începutul acestei luni aerul de aici a fost considerat „Nesănătos pentru grupurile sensibile”.
„Anul trecut, în ciuda scăderii numărului de poluări accidentale, față de 2022, s-a raportat și acel eveniment cu impact major asupra factorilor de mediu sau sănătății umane: incendiul provocat la Crevedia, de transferul de GPL între două cisterne, într-o arie neautorizată, în urma căruia s-au înregistrat mai multe decese și a fost declanșat Planul Roșu de Intervenție. Chiar dacă nu au avut urmări atât de grave pentru oameni, în mod direct, alte 101 de poluări accidentale au fost cauzate de activitățile de transport de produse petroliere, pe fondul degradării sau fisurării conductelor de transport mult prea vechi”.
Laurențiu Alexandru Păștinaru, directorul ANPM
Poluarea aerului ne va costa un nou infringement
Românii inspiră un aer foarte poluat, iar de-a lungul anilor acesta a fost și motivul pentru care Bruxelles-ul a deschis mai multe proceduri de infringement împotriva noastră. Totuși, cât de poluat este aerul din marile orașe nimeni nu știe cu exactitate, pentru că nu avem o rețea funcțională de monitorizare. În vara anului trecut, Comisia Europeană a cerut României să instituie o rețea funcțională de monitorizare a calității aerului, transmițându-ne un aviz motivant în cadrul procedurii de infringement pe care a declanșat-o împotriva noastră. „Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat [INFR(2017)2024] pentru neîndeplinirea sistematică a obligației de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Aceste directive impun statelor membre să înființeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiții poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea”, se arată în avizul motivant transmis de la Bruxelles. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului.
Datele Biroului de Sinteză și Rapoarte din cadrul ANPM arată că cele mai multe din incidentele de mediu de anul trecut au fost semnalate în județul Timiș (35), urmat de județele Argeș (33) și Dâmbovița (30). Locul 4 al „topului poluărilor accidentale” este împărțit în mod egal de Constanța și Prahova, cu 17 poluări accidentale fiecare.
Aproape 2.400 de situri poluate
În 2008, la nivel național au fost identificate 1.628 de situri potenţial contaminate, dintre care 834 de proveneau din industria petrolieră, iar 558 din activitățile specifice industriilor energetice, sticlăriei și ceramicii, pielăriei, cimentului etc. După ani de luptă cu decontaminarea acestor zone și a unei legislații de mediu din ce în ce mai restrictive, România a ajuns să aibă astăzi 2.394 de situri potenţial contaminate, arăta ANPM în ultimul său raport publicat la sfârșitul anului trecut. Cele provenite în urma activităților din industria petrolieră au ajuns la 1.493, înregistrând astfel o creștere de 177% la sfârșitul anului 2022. Finanțarea lucrărilor de investigare, evaluare și decontaminare este suportată de operatorul economic sau de deținătorul de teren, iar în cazul siturilor contaminate „orfane”, aceasta se face de la bugetul de stat prin bugetele autorităților care le administrează sau din fonduri UE.
Din cauza exploatărilor miniere, la nivel național sunt afectate 24.432 ha, din care 23.640 ha excesiv afectate. Cele mai mari suprafețe se găsesc în județele Gorj (12.093 ha), Cluj (3.915 ha) și Mehedinți (2.315 ha).
Iazurile de decantare, vestigiile unor industrii dispărute
Creşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere ridică probleme deosebite, atât prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante, cât şi pentru sănătatea oamenilor şi animalelor. Iazurile de decantare în funcţiune pot afecta terenurile înconjurătoare în cazul ruperii digurilor de retenţie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaţie, cu alte elemente în exces (cum a fost cazul în anii precedenţi la Baia Mare). Acelaşi efect îl au iazurile de decantare aflate în conservare. De exemplu, în zona iazului Fagul Cetăţii (de la fosta Mină Bălan) din judeţul Harghita, continuă pășunatul animalelor în condiţii de poluare a solurilor cu metale grele, arată documentul citat. Mina, de unde s-a extras cupru peste 400 de ani, a fost închisă în anul 2006, iar patru ani mai târziu au demarat acțiunile de ecologizare. După 14 ani, dezastrul ecologic din zonă este încă vizibil. Autoritățile recunosc că în zonă animalele pășunează și astăzi în condiții de poluare a solurilor cu metale grele. Problemele de la fosta mină erau semnalate și în rapoartele mai vechi ale ANPM, dar nimeni nu a mișcat un deget pentru eliminarea pericolului. Din datele inventarierii preliminare, rezultă că această poluare cu metale grele afectează 6.639 ha în 35 judeţe din care 5.773 ha sunt afectate excesiv. Cele mai mari suprafeţe se înregistrează în regiunile Vest (23,2%), Nord-Est (20,5%), Nord-Vest (19,7%), Centru (12,3%), Sud-Vest Oltenia (12,2%).
Poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, metale, săruri, acizi, baze) de la industrie afectează 844 ha la nivel național, din care 360 ha sunt afectate excesiv, majoritatea fiind în judeţele cu activitate minieră, de industrie siderurgică şi de metalurgie neferoasă.
