Trei sferturi dintre romani se incal-zesc cu sobe. Cei conectati la re-teaua de energie termica vor plati facturi cu 11% pana la 13% mai mari fata de anul trecut.

CALDURA. Saracia ii determina pe romani sa se orienteze catre mijloace alternative de incalzire

Aproape trei sferturi dintre romani se incalzesc cu sobe in care ard lemne, carbuni si gaze naturale. Pe acestia "ii lasa reci" toata tevatura privind cresterea "preturilor locale de referinta" ale caldurii din retelele de termoficare.

Pe harta incalzirii Romaniei, lemnul castiga tot mai mult teren. Scumpirea combustibililor petrolieri si a gazelor naturale ii face sa recurga la incalzirea cu lemne chiar si pe cei care locuiesc in zonele dotate cu retele de gaze naturale. Si doar jumatate din harta tarii este acoperita de retele de gaze. De pilda, chiar daca locuieste in regiunea dintre Ploiesti si Campina, de unde se extrag petrol si gaze de mai bine de 100 de ani, o familie de pensionari va cheltui pentru lemne de foc circa 1.000 de lei noi (10 milioane de lei vechi) pentru a incalzi doua camere mici. Conform estimarilor Ministerului Muncii, un milion de familii ar utiliza gaze naturale si alte 350.000 de familii ar folosi lemne si carbuni. Studiile de piata private propun alte estimari.

Click pt a amri imaginea

TERMOFICAREA, IN CRIZA. Incalzirea cu mijloace alternative castiga teren si in localitatile cu retea de termoficare. La sfarsitul anului 2004, 174 de localitati aveau astfel de retele, potrivit Anuarului statistic al Romaniei. Pentru 64 dintre ele, autoritatile n-au mai fost nevoite sa-si bata capul cu calculul mult mediatizatelor "preturi locale de referinta" (PRL) la agentul termic. In multe dintre localitatile pentru care s-au facut calcule, retelele au ramas cu prea putini abonati, asa cum s-a intamplat in cazul Sebisului din judetul Arad, devenit celebru pentru ca "beneficiaza" de cea mai scumpa gigacalorie (258,84 lei /Gcal). Pariul cu termoficarea este pierdut, pentru ca aceasta este cu atat mai rentabila cu cat are mai multi clienti. Ar trebui sa fie mai rentabila decat orice altceva in aglomerarile demografice, daca sistemele n-ar inregistra pierderi prea mari.

CONSUMURI. Sebisul are doar zece clienti, este un caz extrem, dar criza exista si fara extreme. Conform calculelor guvernamentale, o familie ar trebui sa consume intre 1,59 si 1,94 Gcal/luna de iarna. Specialistii spun ca, pentru a avea 20 de grade Celsius intr-un apartament de 60 mp repartizati in 3 camere, 3 persoane consuma intre 1,8 si 2,1 Gcal/luna. Plecand de la aceste date si cercetand consumurile din alte orase, inregistrate de autoritati, vom obtine o alta perspectiva a crizei.

Reteaua unui municipiu cum este Cluj Napoca (circa 298.000 de locuitori) ar urma sa livreze 456.000 Gcal pana la sfarsitul anului. Piatra Neamt ar consuma 121.023 Gcal pentru circa 110.000 locuitori. Aici termoficarea pare sa aiba destui clienti. Consumurile mici sunt pe cale sa condamne retelele in Sibiu (cu 37.000 Gcal la 154.500 de locuitori), in Baia Mare (cu 7.300 Gcal), in Barlad, Eforie, Panciu, Targu Neamt, Reghin, Tecuci (1.000-3.500 Gcal), Calarasi, Comanesti, Roman, Topoloveni (circa 6.000 Gcal). Oamenii acestor locuri si nu numai au ales sau au fost obligati sa aleaga "alte solutii" de incalzire.

ELOGIUL SOBELOR. Problemele "incalzirii Romaniei" nu se opresc la retelele de termoficare nici macar pentru orase si cu atat mai mult pentru sate. Un studiu de piata realizat de Grupul Rompetrol constata acum trei ani ca, in mediul urban, 19% dintre romani asigurau caldura prin sobe. "La oras" traiau atunci 56% (55%, acum) dintre romani si numai 29% aveau parte de binefacerile termoficarii. Inseamna ca aproape trei sferturi din populatie folosea alte surse de incalzire decat termoficarea. Marea majoritate avea si are inca sobe, prea putini permitandu-si sa cumpere centrale de apartament. Lemnul era "cel mai folosit combustibil pentru incalzire la nivel national (62%)", se spunea in studiu. Urmau carbunii, gazele naturale si combustibilii lichizi usori. Intre timp, debransarile de la retelele de termoficare au crescut, desi reglementarile si scumpirea gazelor naturale au descurajat vanzarile de centrale termice de apartament (250.000 in anul "de glorie" 2003, 160.000 - anul acesta).

PUTEREA "BRICHETELOR". Lemnul de foc costa anul trecut pe vremea asta pana la 600.000 de lei vechi in ocoalele silvice. Puzderia de negustori din bransa adauga la acest pret circa 50%, in functie de gradul de lacomie si de distanta de transport. Lemnul de salcie si salcam putea ajunge la 1,3-1,5 milioane de lei/mc. Preturile au crescut in aceasta toamna, cu toate ca nu foarte mult, din cauza faptului ca cererea este mai degraba putin solvabila. Necazul este ca lemnul este inferior tuturor combustibililor din punctul de vedere al puterii calorice. Lignitul are o putere calorica mai mare cu 17%-20% decat lemnul, iar "brichetele" de cocs de petrol cu peste 70% mai mare. Lignitul este cu circa 40% mai scump decat lemnul, iar brichetele ar putea ajunge la un cost dublu, potrivit studiului Rompetrol, care si-a anuntat intrarea pe piata combustibililor casnici.

TERMOFICAREA POLITICA

Chiar daca au crescut in medie cu 11%-13 % fata de media anului trecut, "preturile locale de referinta" au fost nemeritat de mult mediatizate si pentru ca nu acestea vor figura pe factura. Preturile de facturare catre populatie ar trebui sa fie facute publice in aceste zile de primarii. Conform legii, in facturi, primariile ar putea adauga circa 7% fata de preturile de referinta, dar ar putea sa si scada, in functie de "generozitatea" fiecarui buget local in parte. Preturile de referinta (PRL) s-au calculat scazandu-se din pretul de productie o subventie de la bugetul de stat, care acopera 45% din combustibil, ca si subventia minima (de 10%) provenind de la bugetele locale. PRL au fost anuntate de la Bucuresti, iar primariile au pierdut din imaginea politica aferenta subventiilor locale, caci nu acestea au fost scoase in prim-plan. Unii edili "isteti" si-au pastrat un "atu": n-au raportat autoritatilor nationale, care au calculat PRL, intreaga subventie pe care au de gand s-o aloce, ci doar minimul cerut de lege, de 10% din pretul de productie. Astfel ca in unele cazuri, consiliile locale ar putea anunta preturi de facturare mai mici decat cele de referinta. Primaria din Suceava a anuntat deja ca ar putea reduce cu 34% pretul de referinta, care era al doilea ca marime din tara (213,62 lei noi/Gcal). Edilii Galatiului se gandeau zilele trecute sa faca acelasi lucru, potrivit presei locale, pastrandu-si o rezerva de circa 2 lei/Gcal, pe care sa o scada din pretul de referinta de 122,59 lei/Gcal. Vom auzi, probabil, de mai multe astfel de cazuri in perioada urmatoare.

Subventii pentru 6 milioane de romani

Sase milioane de persoane ar putea beneficia in aceasta iarna de ajutoare pentru incalzirea locuintei. Daca initial termenul-limita pentru depunerea cererilor era 1 octombrie, din cauza intarzierilor legislative, romanii pot solicita ajutor pentru incalzire pana la 30 octombrie. Vestea buna este ca cererile vor fi valabile pentru toata perioada de iarna, spre deosebire de ceilalti ani, cand aceste solicitari trebuiau depuse lunar. De asemenea, subventia s-a majorat, conform unei ordonante de urgenta adoptata de Executiv, de la 310 lei la 500 de lei. Banii se vor acorda diferentiat in functie de venitul fiecarei familii care solicita ajutorul.

DIFERENTIERI. Astfel, pentru familiile sau persoanele singure, care au un venit net mediu lunar de pana la 125 de lei, subventia va fi de 90% din valoarea facturii. Cele ale caror venituri se situeaza intre 125 si 170 de lei vor primi de la stat 80% din factura, iar cele care au un venit de pana la 210 lei vor primi un ajutor echivalent cu 70% din factura.

Familiile ale caror venituri se incadreaza intre 210 si 250 de lei pe membru de familie vor primi o subventie de 60%, iar celor care castiga pana la 290 de lei statul le va plati jumatate din factura la caldura si la apa calda. Daca venitul pe membru de familie ajunge la 345 de lei, subventia va fi de 40% din factura, 30% vor primi cei care castiga intre 345 si 390 de lei si 20%, cei cu venituri intre 390 si 440 de lei. Familiile ale caror venituri nete medii pe membru de familie ajung pana la 500 de lei vor primi subventii in valoare de 10% din valoarea facturii. Persoanele care traiesc din venitul minim garantat se vor incalzi gratis la iarna, acestei categorii de consumatori statul urmand sa le achite integral factura la apa calda si caldura. Ministerul Muncii estimeaza ca efortul bugetar pentru acest sezon rece va fi de circa 112 milioane de lei.

PROCEDURA. Persoana care solicita o subventie pentru factura de incalzire trebuie sa depuna o cerere care cuprinde declaratia pe proprie raspundere pentru veniturile sale si ale tuturor membrilor din familie, precum si pentru suprafata locuibila pe care o poseda. Ulterior, cererea va ajunge la primarie, care va lua o decizie cu privire la acordarea ajutoarelor. Cererile vor fi transmise de primarii furnizorilor de energie termica si gaze naturale. Pentru ca in acest an nu se vor mai acorda sume fixe, ci se vor acorda ajutoare procentuale din valoarea totala a facturii la plata energiei termice, beneficiarii acestor ajutoare vor fi nevoiti sa raporteze numarul de camere din apartamente.

SUBVENTII IN 2007. Din bugetul Ministerului Muncii pentru anul 2007, o pondere destul de mare va fi destinata ajutoarelor pentru incalzirea locuintei. Sunt prevazute 860 milioane de lei, pentru un numar de 1.150.000 potentiali beneficiari de ajutoare pentru incalzirea cu energie termica a locuintei, respectiv 1.180.000 potentiali beneficiari de ajutoare pentru incalzirea cu gaze naturale.

Eugenia Mihalcea

PROMISIUNI PENTRU "LA ANUL"

Mai exista "o termoficare", cea pe care ne-o zugraveste pe hartie programul aprobat de Guvern in primavara si intitulat chiar asa: "Termoficarea 2006-2009, calitate si eficienta". Programul va costa 13.419,4 milioane lei noi (inclusiv taxele si impozitele), din care o parte de nu mai putin de 95% (12.172,3 milioane) trebuie acoperita cu credite. 2.748,9 miloane de lei vor fi cheltuite numai pentru eficientizarea retelelor interioare ale blocurilor si trebuie platite Ministerului Administratiei si Internelor (MAI - contractantul creditelor) de catre asociatiile proprietarilor de apartamente. Acestia ar urma sa mai plateasca si alte 1.400 milioane lei noi pentru izolarea termica a blocurilor. La toate cifrele se adauga "dobanzile, comisioanele si alte costuri aferente imprumuturilor", ajungandu-se la un total atat de mare incat "locatarilor" nu le revine zambetul pe buze afland de tintele programului. De pilda, pierderile de caldura prin retele (care sunt incluse in facturi) ar trebui sa se reduca la jumatate cu 15%, adica, in unele cazuri cu jumatate. Pana in 2009. Programul a pierdut startul pentru ca romanii "termoficati" sa apuce sa simta o usurare a facturilor in aceasta iarna. Deocamdata nu a fost contractat inca nici un leu din toate creditele amintite. De altfel, recent, Mircea Toader, secretar de stat in MAI, a recomandat populatiei sa se obisnuiasca cu ideea ca incalzirea se va scumpi, oricate subventii, programe si ajutoare se vor pune la cale. "Viitorul e din ce in ce mai frumos: tot ce inseamna energie va costa mai mult. Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca incalzirea va costa mai mult, de la un an la altul", a spus Toader.