Strategia de vaccinare, pe lista priorităților naționale

Peste 90% acoperire vaccinală la toate vaccinurile incluse în Programul național de vaccinare este ținta pe care și-au propus autoritățile s-o atingă, conform Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, elaborată de reprezentații MS și pusă în dezbatere pe site-ul instituției. Aprobarea Legii vaccinării, care stă de șase ani în Parlament, este prima pe lista de măsuri prevăzute în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei.

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, publicat marți în transparență decizională, include și un plan de acțiuni pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în această strategie și are ca scop „atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației, astfel încât oricine, oricând și la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăți și a stării sale de bine”.

Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare, spun autorii strategiei în nota de fundamentare, iar în România există în prezent Programul Național de Vaccinare (PNV), inclus în programele naționale de sănătate publică, finanțate din bugetul Ministerului Sănătății, care asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma Virus (HPV), gripa și infecția cu SARS-CoV-2.

Însă PNV, care „înregistrează performanțe încă moderate”, a fost afectat și de pandemia de COVID-19.

„Analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul că pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, o doză de vaccin RRO se situează între 83,4% - 84,6% (sub ținta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul național de vaccinare, cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei, cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare”, se arată în nota de fundamentate a proiectului de act normativ. 

Creșterea încrederii populației

Conform documentului, până în 2030, Strategia vizează următoarele ținte:

- o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare; 

- o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare;

- creșterea cererii/acceptanței pentru vaccinare a populației;

- menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică;

- menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita;

- eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemic;

 - prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital. 

Monitorizarea şi evaluarea strategiei vor fi realizate prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), care urmează să dezvolte un mecanism de colectare regulată a datelor de la instituțiile responsabile cu implementarea fiecărei măsuri în parte.  

Legea vaccinării, blocată în Parlament de 6 ani

Primul obiectiv cuprins în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Vaccinare este „îmbunătățirea cadrului legislativ pentru asigurarea și respectarea dreptului la vaccinare”, iar prima măsură pe listă este aprobarea Legii vaccinării, care stă în Parlament de șase ani. 

Pus în dezbatere în luna august 2017, proiectul legii privind vaccinarea persoanelor în România a trecut foarte repede de Senat, fiind adoptat în numai două luni. Proiectul legislativ a ajuns apoi la Camera Deputaților, unde a fost înregistrat pe data de 30 octombrie 2017. Și acolo a rămas până în prezent!

Creșterea gradului de cunoaștere și de încredere în vaccinarea anti-HPV este un alt obiectiv important prevăzut în document. În acest sens, sunt prevăzute campanii de comunicare pentru creșterea interesului populației pentru vaccinarea HPV, instruirea medicilor de familie, a asistenților medicali și asistenților medicali comunitari privind interviul motivațional pentru vaccinare, precum și instruirea cadrelor didactice și consilierea părinților și a adolescenților la medicul de familie și prin intermediul școlilor despre acest tip de vaccinare. 

Stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esențiale

Printre măsurile care vor fi implementate chiar de anul următor se regăsește și „constituirea unui stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esențiale pentru sănătatea publică”, iar pentru acest lucru autorii strategiei estimează că va fi nevoie de un buget de 40.000.000 de lei. 

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, „toate statele ar trebui să identifice serviciile esențiale care să fie prioritizate și menținute pentru a răspunde unor amenințări viitoare. Pe termen lung sunt necesare investiții majore și susținerea cercetării pentru a dezvolta noi vaccinuri”.  

Astfel că, printre acțiunile prioritare propuse de autorii Strategiei, se numără și dezvoltarea de noi vaccinuri: „Susținerea cercetării și inovării în introducerea și dezvoltarea de noi vaccinuri, în monitorizarea eficacității și siguranței vaccinurilor și în evaluarea barierelor existente la nivelul societății pentru acceptarea vaccinării”.

Iar printre instituțiile responsabile cu implementarea acestor măsuri, pe lângă Ministerul Sănătății, Agenția medicamentului și INSP, este și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. 

Dezvoltarea unui program integrat pentru aprovizionarea cu vaccinuri, gestionarea necesarului de spații de depozitare și a mijloacelor de transport care să asigure respectarea lanțului frigorific și monitorizarea constantă a sistemului de distribuție a vaccinurilor, dar și îmbunătățirea monitorizării siguranței acestor seruri sunt alte obiective prevăzute în actul normativ.