CUTREMURUL - FURIA PAMANTULUI
Am stat de vorba cu domnul profesor universitar Mihail Ifrim, de la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, despre certitudinea sau incertitudinea producerii unui nou cutremur la noi, dar si despre diverse tipuri de cutremure si implicatia lor sociala.
LORETA POPA
COSMAR. Celebrul bloc Scala, sub molozul caruia au fost ingropati atatia oameni in martie 1977
|
ZONA VRANCEI. Oricand si in orice clipa este posibila producerea unui cutremur, mai ales in tara noastra, care are un grad seismic ridicat. In Vrancea se produc cutremure la o adancime intermediara, si noi le numim cutremure intermediare. Interesul acordat cutremurului intermediar este pur jurnalistic. La un cutremur de tip Vrancea, componentele predominante afecteaza constructiile inalte, flexibile, cu perioada proprie mai inalta, de peste o secunda. Cele din California insa au componente predominante cu perioade joase. Constructiile foarte inalte, de 100 de etaje, sunt mai flexibile, iar efectele produse de cutremurele din California sunt favorabile, raspunsul fiind minimal. La noi este invers. O cladire, cu cat este mai flexibila, cu atat are mai multe probleme. Magnitudinea in-duce in eroare pe toata lumea, ea reprezentand energia eliberata in focar in momentul declansarii unui cutremur. In ceea ce priveste cutremurul de la 4 martie 1977, energia eliberata a fost de 10 la puterea 23, echivalentul a 33-34 de bombe de tip Hiroshima. Se face o reala si grava confuzie vizavi de cele doua scari de masurare, Richter si Mercalli. Scara Richter este o scara exponentiala, iar Mercalli este una liniara. Magnitudinea unui cutremur trebuie asociata cu focarul lui. Daca are loc un cutremur la 200 de kilometri adancime, nu vor avea loc prea multe pagube. Daca el ar avea insa loc la doar 10 km adancime, regiunea Banatului ar fi distrusa in totalitate. Daca se va studia statistica, se va vedea ca la noi, de la anul 1400, cutremurele nu s-au produs iarna sau vara, ci primavara sau toamna, cu cateva exceptii.
AGRESIVITATE. Cred ca factorii de risc sunt reprezentati de frauda, furt, incompetenta, impostura si iresponsabilitate, iar acestea duc la compromiterea ingineriei seismice, care astfel devine marginalizata. Ideea de cutremur a fost lansata in mod agresiv, iar in acest fel au crescut tirajele ziarelor, dar si asigurarile si audienta pe posturilor tv. Problema celebrei de acum buline rosii este o aberatie. Se poate pune bulina rosie pe o cladire si cade cea de langa. Nenumarate inginerii financiare s-au bucurat de protectia bulinei rosii. Poti cumpara casa, iei ajutor de la stat, o mai si asiguri, si apoi o revinzi. Dai ajutorul inapoi, si tu ai castigat milioane de euro. Ce mi se pare grav este si ca noi nu avem educatie care sa ne pregateasca pentru cutremur. predicTii! A anticipa producerea unui cutremur (data, locul, severitatea) reprezinta un deziderat imposibil de atins. Asa-zisii prezicatorii moderni care se ocupa mai mult de impostura si vrajitorie au creat un adevarat terorism seismic.
Intr-o tara normala asemenea personaje ar trebui deferite justitiei si condamnate penal intrucat creeaza panica pe plan national.
Citește pe Antena3.ro
PRIORITATE. Activand in domeniul patologiei constructiilor, inginerul expert este confruntat cu situatii extrem de diverse, generate de necesitatea de a interpreta corect fenomene legate de conceptia, proiectarea, intretinerea, conservarea, raspunsul la actiuni seismice sau la alte tipuri de actiuni ale constructiei. Intrucat producerea unui cutremur vrancean major in viitorul apropiat trebuie considerata drept o certitudine, adoptarea unui ansamblu de masuri eficiente, care sa limiteze riscul unor avariei grave, constituie o prioritate de nivel national.
Sistem de avertizare seismica in timp real
La cutremurul din 4 martie 1977 au izbucnit peste 40 de incendii. Mai bine de 380 de oameni nevinovati au ars de vii. Instalatiile electrice si alimentarea cu gaze reprezinta surse de pericol in eventualitatea producerii unui cutremur major. Tocmai din aceasta cauza a fost pus la punct "Sistemul de avertizare seismica in timp real, in caz de cutremure majore vrancene, a obiectivelor industriale si a altor instalatii de interes national". Potrivit profesorului Gheorghe Marmureanu, directorul general al Institutului National pentru Fizica Pamantului, sistemul, realizat in colaborare cu Universitatea Karlsruhe din Germania, se afla in faza finala de testare.Sistemul permite ca in circa o secunda de la sosirea undelor seismice sa se poata lua cateva masuri preventive, cum ar fi blocarea alimentarii cu gaz metan, oprirea instalatiilor electrice de inalta tensiune, salvarea datelor din calculatoarele de la nivel central, asigurarea lifturilor, a conductelor de apa si de petrol, a trenurilor de mare viteza sau a rafinariilor. Pe langa aceasta, sistemul alerteaza Protectia Civila, personalul din spitale. "Acest sistem va duce in mod cert la salvarea de vieti omenesti si la reducerea pagubelor materiale postseism. Este o realizare unicat a cercetarii stiintifice romanesti si din Europa", afirma profesorul Marmureanu. Directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului mai spune ca "la cutremurul din 27 octombrie 2004, cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter, sistemul a functionat si a aratat un timp de 20 de secunde pentru realizarea blocarilor si activarilor. O prima utilizare a lui este realizarea dispozitivului de interblocare la cutremure puternice a iradiatorului de la Magurele".
Marmureanu afirma ca va fi nevoie de demararea unei initiative legislative care sa instituie obligativitatea instalarii unor astfel de aparate automate si sisteme in locurile considerate vulnerabile. Directorul e de parere ca Institutul pe care il conduce ar trebui "sa devina autoritatea nationala care sa acrediteze si sa supervizeze din punct de vedere stiintific functionarea unor astfel de sisteme". (Catalin Pruteanu)
PREGATITI DE COSMAR?
| |
|
SEISM DE 6,6 GRADE IN 2005
|
Potrivit unei prognoze a activitatii seismice din zona Vrancea realizata cu ajutorul seriilor de timp, intocmita de Centrul de Inginerie Tehnologica Obiective Nucleare, se estimeaza posibilitatea producerii, in acest an, a unui cutremur cu magnitudinea cuprinsa intre 6,4 si 6,6 grade pe scara Richter. Analiza a fost facuta in 1993, dar autorii sustin ca analiza a fost confirmata de producerea cutremurului din octombrie 2004 si a altora de magnitudine mai mica. Intre 2010 si 2015 se estimeaza un cutremur cu magnitudinea de 6,7-6,8 grade, iar in jurul anului 2032 este asteptat un seism cu magnitudinea de aproximativ 7,2-7,4 grade pe scara Richter. Directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului, Gheorghe Marmureanu, afirma, referindu-se la aceasta prognoza: "Nu vreau sa intru in discutii inutile si fara sa cunosc ipotezele lor si, de fapt, ce propun ei. Este o nebunie cu aceste predictii. Noi am spus ca pana in anul 2006 nu poate fi un cutremur catastrofal, cu magnitudinea mai mare de 7 grade. Dupa anul 2006, vom vedea... Nu inseamna ca in anul 2006 va fi un cutremur puternic. Anul 2006 este sfarsitul unor analize. La timpul respectiv vom veni cu datele la zi". (Catalin Pruteanu)
|
Cutremurul din 4 martie 1977
Datorita modului particular de generare, mecanismului de focar si compozitiei spectrale, cutremurul din 4 martie reprezinta o experienta seismologica unica pe plan mondial prin violenta actiunii si prin implicatiile de ordin seismologic, geofizic, ingineresc, economic si social. Aproape 30 la suta din teritoriul Romaniei a fost puternic afectat, inregistrandu-se pierderi de vieti omenesti si imense pagube materiale, in special in zonele din sudul tarii (Bucuresti, Valenii de Munte, Campina, Zimnicea, Turnu Magurele, Craiova). Din datele oficiale, a rezultat ca, in urma cutremurului, multe constructii au fost distruse sau grav avariate, cele mai mari daune fiind inregistrate in Bucuresti.Aria de manifestare a miscarii seismice a fost deosebit de extinsa, cutremurul resimtindu-se din Sicilia pana la Moscova si Leningrad si de asemenea in sud pana in Grecia. Magnitudinea medie a cutremurului s-a apreciat la 7,2 grade, iar adancimea focarului a fost de 100 km. (Loreta Popa)
Educatie si securitate
Domnul profesor univ. dr. ing. Mihail Ifrim ne-a povestit despre vizita pe care a facut-o pe Insula Martinica, acolo unde locuieste fiica domniei sale. Interesanta ni s-a parut educatia privind iminenta cutremurelor pe care autoritatile acestei mici insule o impun locuitorilor. La fiecare magazin sau butic sunt expuse afise despre ce trebuie si mai ales ce nu trebuie sa faci in cazul unui cutremur, si se distribuie pliante tuturor turistilor. Multi dintre localnici stiu ca insula este expusa riscului seismic si isi iau masurile necesare. Exista camere speciale de supravietuire, unde sunt depozitate apa, alimente, aparate de iluminat, radiouri, paturi, lenjerie calduroasa. Toata lumea este educata in acest spirit, iar cei care viziteaza insula sunt profund impresionati de atentia acordata securitatii lor. (Loreta Popa)
Dezastre mari si mici
Cu toate ca suferintele umane nu pot fi usor clasificate, in Romania se utilizeaza cateva criterii si niveluri minime pentru solicitarea declararii unei zone ca afectata de dezastru seismic sau in care sa se instituie starea de urgenta, spune inginerul Emil-Sever Georgescu. Astfel, pentru ca un dezastru sa fie "major", numarul mortilor si disparutilor trebuie sa fie mai mare de 50, al ranitilor sa depaseasca 150, al persoanele ramase fara locuinta sa depaseasca numarul de 200, iar numarul locuintelor grav afectate sa treaca de 1.000. Daca o asemenea cifra a fost atinsa, se activeaza comitetul de interventie pentru situatii de urgenta de la autoritatea publica locala pe raza careia s-a produs seismul. (Catalin Pruteanu)
Exemplul japonez
|
In privinta construirii locuintelor, inginerul Sever Georgescu spune ca Japonia are "o experienta seculara de locuire si construire in zone seismice, pornind de la cladirile din lemn, continuate de peste un secol cu cladirile din caramida si apoi beton armat si otel. Desi au pornit in istorie de la pierderi seismice foarte mari, acestea s-au redus treptat prin aplicarea de normative perfectionate". Fotografia de mai jos prezinta urmarile cutremurului din 16 iunie 1964 din Japonia - un bloc complet rasturnat. (Catalin Pruteanu)