Românii trimit reclamații trăsnite

Modificarea legislației privind câinii fără stăpân, interzicerea produselor care conțin sclipici, reforma sistemului de pensii și interzicerea mașinilor poluante sunt doar câteva dintre problemele pe care românii le-au sesizat. Cei care au ales calea de a se adresa Parlamentului European, mai precis Comisiei pentru petiții, sunt nemulțumiți de faptul că autoritățile statului român nu au dat curs solicitărilor în sensul dorit de ei. Conform legislației europene, Comisia pentru petiții poate cere Comisiei Europene să realizeze o anchetă preliminară cu privire la un aspect sesizat, să redirecționeze petiția spre alte comisii care o pot soluționa sau pot interveni prin intermediul reprezentanței permanente de la Bruxelles a statului membru implicat pentru a soluționa chestiunea

Cele 44 de petiții transmise anul acesta de români nu reprezintă nici pe departe un record, numărul lor fiind chiar cel mai mic din ultimii șase ani. Recordul este deținut de anul 2020, când au fost transmise 98 de petiții, și anul 2019, cu 81. În ceea ce privește anul trecut, au fost transmise 58 de petiții. Totuși, o mare parte din acestea a fost respinsă din start de Comisia pentru petiții.

Fără produse cu sclipici

În acest caz, petiționarul afirmă că omniprezența microplasticelor și nanoplasticelor (MNP) a stârnit îngrijorări cu privire la riscurile potențiale și impactul asupra mediului global și asupra sănătății umane și animale. El consideră că dovezile științifice arată că MNP-urile din atmosferă își pot găsi în cele din urmă drumul în diferite organisme terestre prin respirație, în special oamenii având repercusiuni respiratorii și cardiovasculare severe. În consecință, a solicitat instituțiilor europene să acționeze pentru a interzice în UE producția și vânzarea, precum și importul tuturor produselor care conțin sclipici.

Se cer subvenții pentru deținătorii de câini

Acesta este obiectul unei alte petiții, iar adoptarea unei legislații 

unitare în aceste probleme ar duce la prevenirea rabiei. Semnatarul ei, oferă și o explicație detaliată cu privire la necesitatea unei legislații UE privind câinii fără stăpân, precum și asupra impactului pe care practicile crude aplicate câinilor fără stăpân în România îl au asupra sănătății mintale și fizice a cetățenilor. Semnatarul cere o legislație europeană care să acopere atât prevenirea rabiei, cât și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și psihică a cetățenilor, prin subvenționarea deținerii responsabile a câinilor, în sensul acoperirii microcipului și înscrierii în Registrul de evidență a proprietarilor de câini, sterilizare, vaccinare antirabică și eventual deparazitare. În opinia sa, o astfel de legislație ar aduce beneficii sănătății fizice și mintale a tuturor cetățenilor UE.

Condiții de muncă mai bune pentru profesori

În acest caz, petiționarul reclamă că în România condițiile de muncă ale profesorilor nu sunt compatibile cu principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucrătorilor și Directiva (UE) 2019/1152 privind Transparența și Condiții de lucru previzibile. Petiția subliniază că profesorii din școlile publice se confruntă cu multiple provocări, care-i împiedică să-și exercite practica în mod optim și impactând drepturile elevilor la educație. Petiționarul se referă în special la programul de lucru prelungit, lipsa oportunităților de formare pentru îmbunătățirea competențelor, remunerarea inadecvată, dificultatea de a încheia contracte colective, precum și lipsa de cadre didactice, în special în zonele rurale. Petiția prezintă, de asemenea, și o listă de Rezoluții ale Parlamentului European și Recomandări ale Consiliului Europei în acest domeniu, pe care semnatarul apreciază că autoritățile române nu le respectă.

Una dintre petiții se referea la nedreptățile care s-ar face în cazul în care pensiile de serviciu ar fi aliniate la principiul contributivității. Petiționarul sublinia că alinierea îi discriminează pe beneficiari, pentru că le este interzis prin lege să efectueze, pe durata activității lor, alte activități care ar putea avea ca rezultat venituri suplimentare. Între timp, obiectul acestei petiții a dispărut, după ce a fost adoptată o nouă Lege a pensiilor care păstrează pensiile de serviciu.

Se reclamă corupția la autorizarea mașinilor poluante

Poluarea aerului cauzată de vehiculele care au obținut autorizații rutiere prin presupuse acte de corupție este o altă reclamație ajunsă pe masa Comisiei pentru petiții. În ea se semnalează situația cauzată de înmatricularea autovehiculelor care nu ar îndeplini standardele tehnice, pe baza autorizațiilor rutiere obținute prin intermediul corupției. Semnatarul subliniază că practici precum îndepărtarea filtrului de particule diesel (DPF) sau folosirea vehiculelor cu motoare avariate sunt practici obișnuite în România, unde, conform datelor anexate de petiționar, 1 din 10 vehicule în orașe și 4 din 10 vehicule din mediul rural sunt disfuncționale în ceea ce privește emisiile. El acuză autoritățile române, inclusiv Ministerul Transporturilor, de corupție pentru că „tolerează” aceste practici cu efecte dăunătoare asupra sănătății umane și mediului. 

Carnajul de pe șosele și inacțiunea autorităților

O altă nemulțumire, care cu siguranță este în asentimentul multor români, se referă la creșterea numărului de decese rutiere și presupusa inacțiune a autorităților române. Petiționarul subliniază că în 2021 România a înregistrat 93 de decese rutiere la un milion de locuitori, reprezentând cea mai mare rată din UE, în timp ce cadrul UE de politică rutieră 2021-2030 stabilește un nou obiectiv de reducere atât a deceselor, cât și a rănilor grave cu 50% până în 2030. El solicită, așadar, Uniunii Europene să ia act de situație și să acționeze asupra presupusei inacțiuni a autorităților române.

Cele mai ciudate petiții

Aproape jumătate dintre sesizările transmise din România nu au fost acceptate de Comisia pentru petiții, iar printre acestea s-au numărat:

- Petiția privind maltratarea oamenilor de către guvernul român (respinsă în septembrie);

- Petiția prin care un cetățean reclamă că strada pe care locuiește a fost renovată defectuos, iar acum când plouă îi intră apă în casă;

- Petiția care sesizează acordarea discriminatorie a locurilor de parcare în sectorul 3 din Capitală;

O altă categorie de petiții respinse sunt cele care vizează cazuri personale.