S-au intors acasa mai saraci

RETRAGEREA APELOR ● Pagube de peste 140 de milioane de lei, numai in Maramures
Multi au fugit din calea apelor cu ce aveau pe ei, lasind in urma o viata de truda care s-a dus "pe apa Simbetei"... Acum, ploaia s-a oprit, apele s-au retras, iar oamenii s-au intors acasa, unde au descoperit ca e mai rau decit se asteptau. O vor lua de la capat, dar va dura citiva ani sa refaca ce-a distrus apa in citeva zile.

RETRAGEREA APELOR ● Pagube de peste 140 de milioane de lei, numai în Maramureş
Mulţi au fugit din calea apelor cu ce aveau pe ei, lăsînd în urmă o viaţă de trudă care s-a dus "pe apa Sîmbetei"... Acum, ploaia s-a oprit, apele s-au retras, iar oamenii s-au întors acasă, unde au descoperit că e mai rău decît se aşteptau. O vor lua de la capăt, dar va dura cîţiva ani să refacă ce-a distrus apa în cîteva zile.
 
A ieşit soarele în nordul ţării. Mulţi dintre cei care şi-au părăsit casele de bunăvoie sau forţaţi de autorităţi sperau ca pagubele să nu fie foarte mari şi să-şi poată reface gospodăriile repede. În cele mai multe cazuri, speranţele lor s-au spulberat. Rîurile revărsate au intrat în case, în grădini, în fîntîni şi-au amestecat totul într-o imensă mocirlă. Vor trece ani buni pînă cînd vor reuşi să recupereze o parte din ce au pierdut acum. Ajutoarele de la stat sînt mai mult simbolice, suma de 300 de lei neajungîndu-le decît pentru mîncarea pe cîteva zile. Pentru reparaţii şi refacerea caselor distruse total vor primi materiale de construcţii, aşa cum s-a făcut şi în anii precedenţi. Comisiile de evaluare s-au format deja în judeţe şi au început de astăzi să meargă în teritoriu pentru evaluare, după retragerea completă a apelor. În două săptămîni, oamenii vor şti cîţi bani vor primi de la Guvern pentru mîna de lucru, deoarece mulţi dintre ei sînt bătrîni şi e greu de crezut că îşi vor putea reconstrui singuri casele cu materialele de la Guvern.

ÎN PRELUNGIRI. Păgubiţii nu se pot baza acum decît pe forţele proprii. Iar pentru unii dintre ei coşmarul încă nu s-a terminat. Cei situaţi în aval de barajul de la Stînca-Costeşti stau cu frica-n sîn după ce hidrologii au prelungit ieri avertizarea cod roşu de inundaţii pentru rîul Prut pînă astăzi la ora 12:00, pe sectorul Stînca-Costeşti –   Trifesti – Sculeni, aferent judeţelor Botoşani şi Iaşi. S-a anunţat cod portocaliu pe cursul mijlociu al Siretului, pe sectorul Nicolae Bălcescu – acumularea Galbeni şi pe Prut, pe sectorul aval de Sculeni, pînă la staţia hidrometrică Ungheni, aferente judeţelor Neamţ, Bacău şi Iaşi. S-a emis avertizare de cod galben pe cursul mijlociu şi inferior al Siretului, pe sectorul acumularea Galbeni – Lungoci şi pe Prut, pe sectorul Ungheni – Prisăcani, aferente judeţelor Bacău, Vrancea, Galaţi şi Iaşi. Botoşani şi Iaşi încă n-au scăpat. Administraţia Naţională "Apele Române" a cerut ieri să fie luate măsuri în regim de urgenţă pentru a face faţă viiturii formate pe rîul Bahlueţ, afluent al Bahluiului, care trece prin Iaşi. Situaţia poate fi ţinută sub control dacă se fac decolmatări pe cursurile de apă din zona Buzneu, Recea şi satul Găneşti şi îndiguiri în dreptul satelor Dădeşti şi Prigoreni.

TABLOU SUMBRU. Printre ultimele victime se numără locuitorii satului ieşean Răchiteni, unde s-au prăbuşit ieri 11 case inundate, trei sferturi din localitate fiind în continuare sub apă. Oamenilor nu li s-a dat voie să se întoarcă să-şi vadă locuinţele. Au reuşit să convingă autorităţile să-i lase măcar pînă la marginea satului, de unde au încercat să vadă-n zare dacă mai au casele-n picioare sau nu. Aici au fost inundate 450 de case din 570. 15 dintre localnici nu au vrut să plece şi au rămas izolaţi. La Săuceşti, în judeţul Bacău, 20 de case au fost complet distruse, iar mare parte este distrusă parţial. Peste o sută de jandarmi şi pompieri i-au ajutat pe localnici să ajungă acasă şi să scoată mîlul dintre lucrurile distruse. În total, pe întreaga suprafaţă inundată în nordul ţării, 370 de case sînt prăbuşite, iar peste 2.000 sînt în pericol de a cădea, fiind distruse de ape.

LACRIMI PE FOSTELE CASE. Mii de familii au rămas pe drumuri. Întorşi în sate, foarte mulţi îşi plîng deznădejdea pe locul unde pînă săptămîna trecută fuseseră casele lor. Ultimele evacuări s-au făcut marţi în judeţele Iaşi şi Neamţ. Ieri nu a mai fost evacuat nimeni. După ce au pierdut tot, sinistraţii au primit de la stat 400.000 de litri de apă minerală, 35 de tone de pîine, 28 de tone de pateu de ficat, 38 de tone de conserve de carne, 44,5 tone de mălai, 13,5 tone de făină. Dar pierderea e mult mai mare decît ar putea să acopere orice formă de ajutor. S-a estimat că pagubele ajung la peste 140 de milioane de lei numai în Maramureş. Evaluarea s-a făcut doar în funcţie de pierderile imediate, însă pagubele sînt mult mai mari dacă se ia în calcul turismul sistat pentru o perioadă în această zonă a ţării. Aceeaşi situaţie este şi în Bucovina. Oamenii s-au apucat deja de muncă, pentru a-şi ridica la loc gospodăriile de care erau atît de mîndri înainte de prăpăd. În rest, bătrînii neajutoraţi din zonele inundate vor rămîne la mila statului, mulţi dintre ei fiind acum sub cerul liber, fără ajutor şi fără a avea posibilitatea de a-şi ridica singuri alte case cu materialele de construcţii pe care le vor primi de la stat.

APA CEDEAZĂ ŞI ÎN UCRAINA. Oficialii Ministerului ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă au anunţat ieri că nivelul apelor a început să scadă în unele regiuni afectate de inundaţii în vestul Ucrainei. Furia apelor a ucis acolo 30 de oameni şi a distrus totul în cale între 23 şi 27 iulie. Zeci de persoane sînt în continuare date dispărute şi cîteva mii au fost evacuate. Circa 38.000 de locuinţe sînt în continuare parţial inudate. Preşedintele Viktor Iuşcenko a declarat luni stare de urgenţă în vestul Ucrainei pe o perioadă de trei luni. Premierul Tăriceanu a acuzat ieri lipsa de informaţii din partea Ucrainei, spunînd că aceasta a creat dificultăţi în evaluarea inundaţiilor. Declaraţia lui a venit după ce luni ministrul Internelor, Cristian David, se plîngea de lipsa totală de comunicare cu autorităţile ucrainene. Abia marţi autorităţile ucrainene le-au permis hidrologilor români să inspecteze secţiunile rîurilor Siret şi Tisa aflate pe teritoriul statului ucrainean.

Brăilenii şi gălăţenii îşi consolidează digurile

Dezastrul provocat de rîul Siret în Moldova a alertat autorităţile brăilene, care urmăresc cu atenţie situaţia din amonte, pentru a putea preveni din timp pericolul unei inundaţii. Angajaţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila patrulează permanent pe digul care protejează judeţul de viiturile de pe Siret, încercînd să depisteze din timp eventualele puncte nevralgice. Conducerea SGA consideră că deocamdată nu sînt motive de îngrijorare, dar sătenii din Corbu Vechi, localitate afectată direct de viitura din 2005, se tem de ce e mai rău. La Galaţi a început ieri consolidarea digului Brateşul de Jos. În zilele următoare, în funcţie de debitele din amonte deversate din acumularea Stînca Costeşti, vor începe lucrări similare şi în celelalte puncte sensibile de pe malul Prutului, Vădeni, Rogojeni, precum şi în zona DN 26 de la Oancea. Siretul şi Prutul nu ridică încă probleme deosebite în judeţul Galaţi, dar prognozele anunţă creşteri mari de debite. (Florentin Coman, Daniel Mihalaşcu)

Bilanţ

Cinci morţi, 245 de locuinţe distruse, alte 123 fiind în prag de prăbuşire, 4.585 de locuinţe inundate. Sub ape au fost 9.463 de gospodării, peste 40.100 de hectare de teren agricol şi 4.512 hectare de păşuni şi fîneţe. Numărul evacuaţilor a scăzut ieri la 7.664, după ce s-au întors acasă cei din Neamţ şi Bacău. Cei mai mulţi care aşteaptă să-şi revadă gospodăriile sînt acum în judeţul Iaşi, conform declaraţiilor de ieri ale secretarului de stat din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), Victor Paul Dobre. Potrivit acestuia, numărul localităţilor afectate de inundaţii din întreaga ţară a ajuns la 156. Peste 2.000 de oameni, din care peste 1.500 de angajaţi ai MIRA, lucrează pentru a-i ajuta pe sinistraţi în două tipuri de acţiuni, în funcţie de locul unde se desfăşoară acestea. Acolo unde apele s-au retras a început evacuarea apei din locuinţele inundate şi s-a trecut la vaccinarea populaţiei şi la colectarea animalelor moarte. De asemenea, în localităţile aflate în aval de barajul de la Stînca-Costeşti, pe malul Prutului, se desfăşoară acţiuni de supraînălţare şi consolidare a digurilor. Sinistraţii au primit ajutoare în bani şi alimente.

Defrişările ilegale, una dintre cauze

Ecologiştii români acuză că una din cauzele principale ale producerii inundaţiilor devastatoare din nordul şi estul României sînt defrişările ilegale din ultimii douăzeci de ani. Fără a prezenta prea multe date concrete, Federaţia pentru Apărarea Pădurilor a acuzat ieri într-o conferinţă de presă autorităţile locale şi pe cele centrale că, din cauza neglijenţei acestora, sute de hectare împădurite din judeţele Suceava, Bacău, Neamţ, Iaşi, Vaslui sau Galaţi au fost defrişate ilegal de la Revoluţie. În opinia ecologiştilor, acest fapt a avut o contribuţie semnificativă la producerea inundaţiilor din această vară. Membrii Federaţiei au arătat că şi la precedentele inundaţii din 2005, lipsa pădurilor a contribuit la intensificarea efectelor dezastrului.
FAP a tras un nou semnal de alarmă pentru salvarea pădurilor României, arătînd că protejarea acestora contribuie la reducerea poluării şi la prevenirea fenomenelor meteorologice extreme, precum furtunile şi inundaţiile. (Alexandru Năstase)