Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adevăratele motive sunt salariile de maximum 3.000 de lei ale specialiștilor angajați în aceste instituții sau cele minime pe economie pe care le au bibliotecarii. În același timp, banii pentru „cultură” se împart între oamenii partidelor de la guvernare, prin Institutul Cultural Român (ICR), cu votul Senatului și administrare MAE.
Pentru a avea un salariu de peste 2.000 de euro pe lună și alte mii de euro bani de deplasări în străinătate sau chirie de câteva mii de euro plătită din banii statului, un angajat al unei instituții de cultură nu trebuie să fie specialist în acest domeniu, ci doar membru de partid sau măcar o rudă apropiată a unui politician, pentru a primi o funcție foarte bine remunerată.
Ca specialist cu studii superioare și după ce câștigă un concurs pentru angajare într-o instituție a statului, un muzeograf primește un salariu brut de 5.793 lei – adică 3.389 de lei net -, conform grilei stabilite prin Legea salarizării. Este un salariu mare, comparativ cu un bibliotecar care câștigă mai puțin de 2.100 de lei net pe lună, cât angajații pentru curățenie, fără studii. Așa arată imaginea culturii în România, în sutele de instituții pentru care statul nu are bani să le susțină cu salarii decente.
Aflând că angajații instituțiilor nu vor să participe la evenimentul anual „Noaptea Muzeelor”, premierul Marcel Ciolacu s-a oferit voluntar pentru a deschide Muzeul „Grigore Antipa” din București, crezând că problema angajaților e legată de lipsa cafelei. Ciolacu s-a arătat revoltat de refuzul muzeografilor de a primi publicul și a spus că el ar putea rezista până dimineață, dacă bea câteva cafele, dar nu a-nțeles motivul protestului care s-a mutat în stradă, în fața Guvernului, sâmbătă seara.
ICR, sinecura bugetarilor de lux
Faptul că în instituțiile culturale sunt salarii de mizerie nu înseamnă că în România nu se câștigă și sume uriașe din „cultură”. Rețeta succesului nu include, însă, studii în vreun domeniu care să aibă legătură cu activitatea culturală sau performanțe deosebite, ci apartenența politică și relațiile de rudenie, pentru cele mai bănoase poziții plătite regește de stat.
Institutul Cultural Român este cea mai bună sinecură pentru partidele de la guvernare. Cine reușește să prindă un post bun la ICR are ascensiunea în carieră asigurată, chiar și fără studii sau concurs de ocupare a postului. Deși au fost foarte multe scandaluri legate de ICR, în ultimii ani, nimeni nu pare să deranjeze clanurile din interiorul instituției care ar trebui să reprezinte cultura română în toată lumea.
Ce studii au șefii institutului
Pentru a ajunge într-o funcție de conducere la ICR nu e nevoie de studii la vreo facultate de Arte, Litere sau Istorie, ci de o poziție politică susținută de partidele de la guvernare. Un scandal recent, de la finalul anului trecut, a fost legat de un vicepreședinte al ICR, Mirel Taloș, care încasa 2.000 de euro pe lună de la instituția statului, deși a lipsit de la toate ședințele din anul 2022 (31 în total) și a fost prezent la doar trei întruniri ale conducerii din 2023. Cei care l-au „turnat” au fost colegii lui care au declarat că vicepreședintele nici măcar la birou nu era de găsit, în timpul programului de lucru.
Citește pe Antena3.ro
Salariul imens, comparativ cu veniturile oamenilor de cultură care lucrează în alte instituții ale statului, l-a încasat în calitate de demnitar, la fel ca toți ceilalți membri ai conducerii ICR. În replică, acesta a acuzat managementul defectuos al instituției, precizând că a fost calomniat și nu a participat la şedinţe pentru că nu i-au fost delegate atribuţii, adică ar fi fost privat de posibilitatea de a lucra ceva efectiv, nominal, la ICR. Dar banii i-a luat.
Privind scandalul din perspectiva mișcărilor politice, Taloș era, în acel moment, omul unui partid ieșit „din cărți”, ajungând la ICR din partea ALDE, ca apropiat al lui Călin Popescu Tăriceanu. Taloș a fost susținut în continuare de PSD, în timp ce colegul lui, actualul președinte instituției (din 2021), Liviu Sebastian Jicman, e susținut de PNL.
ICR e condus de Liviu Sebastian Jicman, un absolvent al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” (Colegiul Naţional de Apărare), al ASE (Studii Economice în Limbi Străine – Secția în limba germană) și al Facultății de Drept, cu un master în Ştiinţe Politice.
Născut în 1981, Liviu Jicman și-a început cariera în „cultură” din poziția de consilier local la Sectorul 6, apoi consilier al ministrului Culturii și șef de cabinet, devenind apoi vicepreședintele ICR în perioada 2013-2016, după care a fost numit director al Muzeului Cotroceni, după ce au fost modificate regulile pentru participarea la concurs, ca să fie eligibil candidatul.
Posturi conform algoritmului
De anul trecut, Guvernul Ciucă a înființat 11 noi posturi de conducere pentru reprezentanțele ICR din mai multe țări, pentru a oferi șanse egale la banii pentru „cultură” tuturor oamenilor PSD și PNL, conform algoritmului de la guvernare.
Noile posturi au fost distribuite astfel: 8 la Tokyo, pentru membrii conducerii și ceilalți angajați, la institutul nou înființat în 2023, și câte un post de director adjunct pentru ICR Beijing, ICR Istanbul și ICR Madrid. Astfel, ICR are acum 133 de angajați în străinătate, pentru care plătește atât chirii pentru sedii, cât și pentru locuințele de serviciu, de sute de mii de euro în fiecare lună.
De exemplu, pentru sediul ICR de la Beijing, România plătește peste 19.000 de euro pe lună, pentru cel de la Tel Aviv plătim peste 16.000 de euro pe lună, la Stockholm plătim peste 15.000 de euro, iar la Budapesta plătim 13.000 de euro pe lună. Sunt doar câteva exemple din cele 18 reprezentanţe pe care ICR le are în străinătate, chiria pentru 8 dintre ele ridicându-se la peste 90.000 de euro lunar, în timp ce 8 sunt proprietate a misiunii României, sediul ICR Londra este concesionat, iar cel al ICR Chişinău este acordat pe bază de reciprocitate. Plățile se fac prin Ministerul de Externe care are în subordine administrativă ICR.
Locuințe de serviciu de mii de euro
La aceste costuri se adaugă cele pentru locuințele de serviciu. Un scandal monstruos a izbucnit anul trecut, când s-a aflat că România plătea pentru apartamentul închiriat de directoarea ICR Londra 6.500 de lire sterline pe lună. Fosta directoare, tânăra actriță Catinca Nistor, a devenit celebră în 2021, când a-ntârziat la audierile parlamentare pentru ocuparea postului și a dovedit că este total nepregătită.
Deși nu a putut răspunde la nicio întrebare privind programul și obiectivele sale în funcția pentru care candida, a fost votată de coaliția PSD-PNL, ceea ce a demonstrat încă o dată ce calități și abilități trebuie să aibă un salariat de lux de la „cultură”, în România. Postul îi era deja rezervat, fiind fiica marelui mason Stelian Nistor, fostul lider al Lojei de Rit Scoțian.
Cât timp a condus ICR Londra, tânăra a câștigat peste 4.500 de euro pe lună. Dar s-a mai remarcat prin câteva acțiuni halucinante, precum declararea zilei lui Eminescu, pe motiv că ea juca într-o piesă de teatru la București, pe 15 ianuarie 2023, seria gafelor culminând cu un spectacol cu manele la sediul ICR Londra, în martie 2023, după care a fost și demisă.
Cu această ocazie s-a aflat că a refuzat să stea în apartamentul gratuit din sediul ICR din capitala Marii Britanii și a cerut MAE să plătească 6.500 de lire sterline pentru un apartament de 120 de metri pătrați. După ce a fost demisă, a dat MAE în judecată, iar ministerul a fost obligat de clauzele contractuale să plătească în continuare chiria pentru acel apartament, până în septembrie 2023. DNA anchetează modul în care a fost închiriat apartamentul de 6.500 de lire al directoarei ICR Londra.
Academia de Apărare e un avantaj
Nu este singura chirie uriașă, MAE plătind anul trecut 51.633 de euro în fiecare lună pentru chiriile personalului diplomatic român aflat în misiune la filialele din străinătate ale ICR, dintre care 11.516 euro pentru locuințele angajaților de la Tel Aviv și 10.453 de euro pe lună pentru cei de la Paris.
Dar acești angajați nu sunt niște necunoscuți.
Tot din categoria lucrătorilor de lux de la „cultură” fac parte și câțiva politicieni trași „pe dreapta” și trimiși în străinătate, pe mii de euro lunar, din bani publici. Cezar Preda, a fost numit, anul trecut, director adjunct al ICR Paris. Pentru acest post îl recomandă partidul (fost fruntaș PDL), dar și specializarea sa de inginer metalurgist, la care se adaugă mai ales cursurile de perfecționare la Colegiul Național de Apărare și Academia Națională de Informații.
Directoarea ICR Paris, Doina Marian (cu două mandate), vine din alt domeniu „cultural”, remarcându-se ca specialist în relații publice la Autoritatea Rutieră Română (ARR), dar o recomandă mariajul cu un senator PSD. Pentru chiria acesteia de la Paris, statul plătește lunar 3.300 de euro, pe lângă salariu.
Cheltuielile României cu angajații ICR nu se rezumă la salarii și chirii. Sute de mii de euro se dau anual pentru deplasările acestora, care includ diurna, indemnizația de cazare, transportul și alte cheltuieli.
Legătura dintre Ciolacu și cultură
Din traseul profesional al bugetarilor de lux din ICR se poate extrage rețeta succesului, iar punctele comune, pe lângă apartenența politică la un partid aflat la guvernare, sunt studiile din domeniul Apărării și ocuparea oricărei funcții anterioare într-o instituție de cultură (oricât de mică).
De exemplu, pe actualul președinte ICR l-a propulsat ocuparea unei funcții de „director de proiect” la Teatrul Masca, în baza acesteia devenind apoi vicepreședinte ICR, directorul Muzeului Cotroceni și președinte ICR.
Premierul Marcel Ciolacu a fost acuzat, recent, că și-a plasat o nepoată la ICR, fără concurs. Din 2020, Ioana Andreea Ciolacu a devenit consilier la ICR, cu un salariu modest, deocamdată, dar cu potențial de a urma traseul profesional al celor care au ajuns, pe linie de partid, la conducerea instituției, după câțiva ani de activitate în domeniu.
Factorul politic este cel care decide numirea în funcție a șefilor ICR, astfel încât nepoata actualului premier îndeplinește deja condițiile necesare avansării în carieră.
Foto Victor Stroe - Jurnalul
