Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CATALOGUL ARISTOCRATIEI
Domnul Alin Ciupala, lector la Universitatea Bucuresti, a raspuns intrebarilor noastre privitoare la institutia aristrocratiei in spatiul romanesc.
DAN CONSTANTIN
|
Jurnalul National. Cum functiona institutia titlurilor nobiliare in spatiul romanesc? Ce este un print si ce este o printesa, nu in sensul intelesului popular, ci al ierarhiei titlurilor nobiliare?
Alin Ciupala. Trebuie spus limpede ca nobilimea in sensul ei occidental este similara in Moldova si Tara Romaneasca cu boierimea. Ea este aristrocratia care a condus societatea romaneasca de-a lungul multor secole. Boierimea se va organiza ca structura sociala in raporturile cu domnia. Evul Mediu romanesc este caracterizat ca o lupta continua intre domnitor si familiile boieresti, boierii au dorit de fapt sa subordoneze domnia, sa controleze aceasta institutie si, in consecinta, si pe domn. In buna masura, totul pleaca de la problema proprietatii. Boierimea stapaneste pamanturile in mod ereditar. Spre deosebire de Occident, unde stapanul pamantului este monarhul si da suprafetele in stapanirea nobililor, la noi, boierimea se opune tendintei domnului de a controla proprietatea. Proprietatea asupra pamantului confera boierimii putere. Domnii vor incerca sa schimbe acest sistem si in Moldova, si in Tara Romaneasca pentru a controla ei proprietatile, dar nu vor reusi. Cu alte cuvinte, a existat o aristrocratie romaneasca veche cu familiile atestate de la inceputul Evului Mediu romanesc, unele vor disparea, vor aparea familii noi, unele vor suferi proces de saracire in special in secolul al XIX-lea.
Pentru a fi mai exacti, intre titlurile nobiliare si cele boieresti exista diferente intre cine le-a acordat?
Pentru a nu deruta cititorii trebuie sa vorbim de titluri boieresti. La inceputul Evului Mediu Romanesc, acesti boieri fac parte din institutiile statului, din Divan, in principal. Ei, fiind principalii proprietari de pamant, au si cuvantul cel mai greu de spus in administrarea tarii. Deoarece domnia a facut permanent incercari de a controla clasa boiereasca, din Sfat din aceste Divanuri vor face parte boierii numiti de domn carora in momentul numirii li se confera si o functie. In felul acesta, domnul incearca sa-i lege pe boieri de persoana lui. Asa apar Postelnicul, Logofatul, Vistiernicul, Spatarul s.a.m.d.
Aceste functii administrative se mostenesc, se transmit?
Functiile ca atare nu se mostenesc si sunt pe termen limitat, nefiind ereditare. Ereditar este insa titlul. Un boier care obtine titlul de logofat, de exemplu, isi transmite urmasilor titlul ca un semn de prestigiu. Boierimea a stiut sa foloseasca functiile primite din partea domnului pentru a-si spori prestigiul personal.
Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament
Citește pe Antena3.ro
Mecanismul poate fi considerat ca un transfer de titlu nobiliar?
Putem spune ca este folosit ca atestat nobiliar. Intre acest titlu ca atare si mosiile detinute exista o clara despartire. In Occident, aceste doua aspecte sunt mult mai stranse. De pilda, gasim un document despre un logofat care stapaneste o anumita mosie, mosia este stapanita in virtutea drepturilor ereditare, in timp ce titlul ca atare a fost obtinut de el sau stramosii lui la un moment dat din partea unui domnitor. Dupa 1711 si 1716 se produce o modificare, in sensul ca principii fanaroti care sunt numiti de turci la Bucuresti si Iasi vor aduce cu ei boieri greci. Ei vor fi cei care vor detine functiile in Divan in Sfatul domnesc. Dar acesti boieri greci nu au mosii; ei vor incerca sa obtina din partea domnului fanariot aceste mosii pentru ca pamanturile aduceau si venituri si prestigiu. Intr-o mare masura, ei nu vor reusi. Se produce astfel o separare destul de clara intre boierii romani si boierii greci. Boierii romani raman proprietarii pamanturilor, dar pierd monopolul politic in favoarea boierilor greci. Lucrurile nu sunt insa atat de nete cum par la prima vedere. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea constatam mai evident acest lucru cand se produc aliante matrimoniale intre familiile boierilor pamanteni si cei fanarioti. Si unii, si altii sunt interesati de aceste aliante matrimoniale. Coabitarea dintre boierii romani si cei greci a fost mult
In familiile domnitoare, descendentii pot primi pamanturi sau titluri boieresti?
Acestea, cum spuneam, se transmit ereditar. Pamanturile evident se transmit prin mostenire, iar titlurile si ele sunt preluate de urmasi pentru prestigiu. Domnul nu poate interveni in acest sistem ereditar si nici nu a reusit sa-l schimbe.
.
|
|
|
SALARIU
Constantin Mavrocordat, unul dintre domnitorii luminati, a reusit sa introduca o reforma foarte importanta. El ii va dezrobi pe tarani, ceea ce a creat o mare nemultumire boierilor. Mavrocordat a mai introdus si veniturile din slujbe: boierii numiti in sfatul domnesc vor primi pentru functia indeplinita o retributie, un salariu stabilit de domn. Este o reforma modernizatoare in spiritul ei. FUNCTII La inceputul secolului al XIX-lea se produce iarasi o reforma importanta. Regulamentul organic introduce sistemul innobilarii pe functii dupa modelul rusesc, adica posibilitatea ca acela care detine o functie sa aiba acelasi rang cu un boier vechi. In prima jumatate a secolului al XIX-lea, boierimea mica si mijlocie doreste sa sparga monopolul marii boierimi si incepand cu domniile pamantene dupa 1822, boierimea mica si mijlocie va gasi in domn un sprijin. De pilda, Ionita Sandu Sturza, primul domn pamantean al Moldovei, va innobila foarte multi mici boieri si chiar persoane fara origine boiereasca, ii va innobila, le va da functii.
Dupa 1859 prin aparitia statului modern va pune boierimea intr-o situatie cu totul noua. Ideologia liberala alaturi de care se situeaza cea nationala va desfiinta privilegiile de clasa ale marii boierimi, va proclama egalitatea in fata legilor si ca atare boierimea va disparea ca structura sociala. Chiar daca prestigiul anumitor familii va ramane, boierimea va disparea ca o categorie distincta. Se poate vorbi de o transformare a ei, de o imburghezire, un fenomen care a caracterizat intreaga Europa. |
