Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La mijloc de octombrie, peste Bucureşti s-a revărsat farmecul unei ţări veşnic misterioase. Este vorba despre primul Festival dedicat culturii indiene - "Namaste India", un festival care a încercat să cuprindă în şapte zile mai mult de 7.000 de lucruri legate de India!
Greu lucru să aduni într-un timp atât de scurt culori, miresme, muzică, dans, poveşti pline de farmec şi mister, workshopuri, lansări de carte...
Festivalul a coincis, aproximativ şi neîntâmplător, cu festivalul "Nouă nopţi" Navratri, din India. Sărbătoarea de la Bucureşti a început la 9 octombrie şi se va încheia în acest week-end, mai precis sâmbătă 16 octombrie (de fapt cea de-a opta zi, dar de gală!). "Namaste India" se află la prima ediţie, fiind un festival organizat de Asociaţia socio-culturală InterAct, în colaborare cu Ambasada Indiei la Bucureşti, cu Indian Cricket and Cultural Club Bucharest (ICCB) şi cu suţinerea comunităţii indiene din România.
În mijlocul acestei lumi care pare să nu mai aibă răbdare, iată că o ţară cu o mare varietate culturală a "cerut" Capitalei să-şi oprească ritmurile autohtone pentru şapte zile. Să nu uităm că avem de-a face cu un popor care a inventat cifra zero şi a avut cu secole în urmă observatoare astronomice complexe, aşa că efortul de a aduna fascinanta cultură indiană în atât de puţin timp a fost o dovadă de ambiţie. Poate că nu s-au atins toate speranţele şi toate aşteptările, dar această primă ediţie a Festivalului a reprezentat începutul unei frumoase încercări! Ideea de bază fiind crearea unei punţi de legătură între cultura şi valorile indiene şi cultura autohtonă.
ARTA
A început în forţă la 9 octombrie la Afi Palace Cotroceni, cu târg de produse indiene (haine, bijuterii, cosmetice, specialităţi culinare, mirodenii, ceai, decoraţiuni, filme, muzică etc.), cu demonstraţie de bucătărie tradiţională, cu lansări de carte ("Din tainele bucătăriei indiene" de Sapnaa - Carmen Ciubotă), cu arta dansului, cu arta sariului şi alte lucruri menite să atragă atenţia unui public românesc niciodată plictisit de tot ceea ce înseamnă India. Din multe puncte de vedere India rămâne însă un tărâm puţin exploatat, dar atunci când vorbim despre modă şi textile lucrurile se schimbă radical (tocmai de aceea în cadrul Festivalului s-a desfăşurat şi un mic fashion show). Nu trebuie omis faptul că, de-a lungul timpului, India a oferit nu doar mătăsuri şi caşmir europenilor, ci şi nenumărate surse de inspiraţie la nivel de estetică.
Dacă este să vorbim despre arta dansului, desigur că publicul a urmărit totul cu mare atenţie. În credinţa hindusă, dansul se poate substitui rugăciunii, postului, el fiind principiul energiei şi al magiei. Se spune chiar că un dansator deosebit de înzestrat reuşeşte să-şi însuşească puteri supranaturale. Dacă este să vorbim despre arta sariului, reprezintă o dificilă onoare pentru indieni de a prezenta (în general, oriunde în lume) cea mai veche piesă de vestimentanţie indiană pentru femei. O vestimentaţie care diferă de la o regiune la alta ca denumire, mărime şi culoare. Conceput altfel ca formă şi textură, folosit diferit, sariul este o bucată de pânză care devine scurtă sau lungă, strâmtă sau largă, în funcţie de cine, cum şi de ce o poartă. Iar plăcerea de a-ţi înfăşura centimetru cu centimetru trupul în material, fie că e vorba de bumbac sau de mătase, de a-ţi ajusta cutele şi de a pune la punct totul - aceasta înseamnă de fapt un sari!
Totul a continuat, bineînţeles şi pe 10 octombrie, zi care s-a bucurat de încă o carte interesantă oferită publicului românesc: "Sărbători sezoniere din India" de Amita Bhose.
EVENIMENTE
"Maratonul indian" s-a desfăşurat cu aceeaşi frenezie şi în zilele următoare, perioada 11-15 octombrie reprezentând un interes aparte, deoarece evenimentele au avut un caracter deosebit.
În primul rând a fost vorba despre lansarea cărţii "Moarte la Curtea Rajahului" în prezenta autoarei Shivani Singh (aflată în Top 10 India Today). Ambasada ONU la Bucureşti şi editura TAJ au organizat o întâlnire cu această romancieră deosebită, nepoată a rajahului din Madhupur, care deţine minunate informaţii despre o lume apusă, odinioară de o splendoare greu de descris. Bunica ei, fosta rani (regină) din Madhupur, trăieşte încă şi este, după cum spune Shivani (precizăm: prinţesa Shivani), "mai arogantă ca oricând!".
Lansarea cărţii a fost susţinută de o expoziţie de fotografii de epocă, înfăţişând palatul şi persoanele care au servit ca model pentru personajele romanului.
În aceeaşi perioadă sus menţionată au mai avut loc în Bucureşti sesiuni de conferinţe, seri de film, concerte de muzică clasică indiană. Nu au fost uitate nici poveştile de călătorie: "Poveştile Calcuttei (mărturii despre Eliade şi Maitreyi). Sâmbăta aceasta, Sala Rapsodia reprezintă punctul terminus al celor şapte zile indiene: Gala extraordinară de muzică şi dans indian (colaj de momente muzicale şi coregrafice după un scenariu teatral cu artişti români şi indieni). După cum spunea omul politic Jawaharlal Nehru, "India are în sine ceva insesizabil, ceva de legendă antică. Se pare că nişte farmece stăpânesc sufletul ei. Ea este mit şi idee, vis şi viziune şi, în acelaşi timp, ceva perfect real, palpabil, perceptibil"...
Citește pe Antena3.ro
