x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sărbători haiduceşti in Poiană

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 28 Dec 2007 - 00:00
Sărbători haiduceşti in Poiană


Poiana Braşov este pregătită să intămpine sărbătorile Noului An, in decorul hibernal unic.

Poiana Braşov este pregătită să intămpine sărbătorile Noului An, in decorul hibernal unic.

Pentru Viorel Nica, managerul celui mai cunoscut restaurant din Poiana Braşov, Sărbătorile din copilărie ies la suprafaţă, in fiecare an, cu lumina şi parfumul lor speciale: "Le aşteptam, zi şi noapte. La Rucăr, acasă la noi, mama, in postul Crăciunului, spăla vasele bine cu leşie de săpun, să nu mai fie urmă de măncare de frupt pe ele. Şi măncam numai de post. De aceea, abia aşteptam să tăiem porcul", ne mărturiseşte. "Noi, copiii, curăţam usturoiul. Tăiam lemnele, subţiri-subţiri… să iasă şoriciul bun. Ne uitam cum ninge şi ne bucuram de fiecare clipă şi abia aşteptam să pornim pe la case, cu colinda".


INCEPUTURI. Restaurantul e plin de lume - căte un V.I.P. pătrunde in spaţiul inundat de lumină, dar alta decăt cea a rampei, o lumină care nu copleşeşte, ci măngăie. Viorel Nica este atent la fiecare om care intră, la fiecare gest, făcănd mici semne discrete ospătarilor. Toată lumea trebuie să fie mulţumită. Din cănd in cănd işi găseşte vreme să treacă pe la noi şi să răspundă intrebărilor. Interviul se leagă sincopat, orele trec…, dar pănă la urmă avem o poveste, mai multe poveşti…

A inceput la 11 ani. "Prima oară eram picolaş la ARO", ne spune. I-a fost drag de meserie şi, in căţiva ani, a trecut de toate treptele. Şi-a făcut şcoala, liceul şi postliceala pentru manageri in alimentaţie publică. In ’69, a fost numit şef de unitate chiar la "colibă"… Locul il cunoştea foarte bine. Lucrase acolo incă de la infiinţarea "localului", in 1956. Chiar dacă a mai trecut, o vreme, şi pe la alte restaurante, mai bine de o jumătate de veac destinul lui s-a impletit cu cel al Colibei Haiducilor.

De fapt, de unde vine numele? "Unchiul meu, Şerbănică Andreescu, fratele mamei, care era director la ONT Carpaţi Braşov, a fost cel care a vrut să-i readucă in atenţie pe daci, pe haiduci… Nenea Şerban a chemat un arhitect, s-a orientat după Muzeul Satului şi a incercat să facă locul să arate cam cum era pe vremea haiducilor". De altfel, sunt multe teme de la Muzeul Satului care se regăsesc in restaurant şi in imprejurimile lui.

Ideea nu apăruse insă de niciunde. Exista, undeva, o poveste din copilărie, cu haiduci care băntuiseră munţii şi văile, intre Rucăr şi Bran… Mai există şi alte poveşti, de familie. "In copilărie", ne povesteşte Viorel Nica, "părinţii nu ne prea lăsau să vorbim orice. Că părinţii tatei au fost naţionalizaţi şi voiau să-l naţionalizeze şi pe tata (evident, vorbim de naţionalizarea unor bunuri aflate in proprietate - n.r.), iar nouă ne era foarte greu, că eram nouă copii. Tata a fugit in munţi, cu alţi vecini care aveau familii mari. Nu dormea noaptea pe-acasă. Pănă la urmă, a zis primarul: «Pe ăsta să-l lăsăm in pace, că are familie»! Şi tata s-a intors acasă…"


HAIDUCUL - CONCEPT GASTRONOMIC. In ce fel se poate plia meniul unui restaurant cu specific romănesc pe ideea aceasta - la fel de romănească - a haiduciei? "Facem măncarea cum se gătea la noi, la ţară. Oaspeţii sunt primiţi cu foc de tabără, cu slăninuţă la frigare, cu mititei, cărnăciori, chiar şi cu un batal la proţap. Nu lipseşte o ţuiculiţă fiartă". Instrumentiştii căntă melodii din zona aceea de graniţă a Carpaţilor Meridionali, dintre Ardeal şi Muntenia. Şi, uneori, căntă "Radu mamii"… Vioara spune, fără cuvinte, povestea mamei care-şi caută feciorul, un haiduc hăituit de poteră… Iar după ce intri in "coliba" - mult lărgită in ultimele două decenii - ai de ales din lunga listă de bucate. La loc de cinste: preparatele din carne de porc. Apoi, cele de fazan. După aceea, toate celelalte ştiute de prin gospodăriile de munte din Braşov şi din Muscel. Fiindcă Viorel Nica şi-a adus reţetarul "de-acasă": "Facem şi noi cărnaţi şi caltaboşi, şi de toate, dar parcă nu sunt cum le făcea mama… Carnea pentru cărnaţi eu şi-acu, n-o dau prin maşina de tocat, ci o tai cu barda, cu satărul. Dar ştiţi ce vreau să fac acum? Să mă duc la mama, la Rucăr - are 84 de ani, mulţi să-i dea Dumnezeu inainte - , vreau să mă duc la ea şi să iau reţeta de «moşÂ». E, aşa, un fel de caltaboş. Dar numai ea ştie reţeta adevărată… Il fierbe in zeamă de varză… Şi nici nu vă-nchipuiţi căt de gustos poate fi!" Ce alte bucate se mai gătesc in bucătăria haiducilor din Poiană? Multe ciorbe, acrite cu zeamă de varză. Apoi: cărnaţi din vănat, piept ardelenesc cu slănină crestată şi rumenită la grătar, pastramă de porc, dar şi de urs, piftie de urs, muşchi de urs la grătar… Din mistreţ se face pastramă afumată, iar căprioara e folosită pentru feluri de măncare mai delicate, cu sos de ciuperci sau cu praz copt şi muguri de porumb, ori in sos de vişine.

COLINDA PUTERNICILOR VREMII. "Cum erau Sărbătorile aici, in vremea comuniştilor? Păi, revelioane se făceau… erau mai restrănse. Se făcea şi brad, dar nu chiar de Crăciun, a doua zi se făcea. Aşa erau legile atunci…" Acum, bradul se face la timpul lui. Şi vin colindătorii… De pe la Sfăntul Neculai incep să vină cetele şi-o duc tot aşa pănă la Sfăntul Ion. Inainte vreme, altfel de "colindători" veneau. Nu era săptămănă să nu treacă două-trei delegaţii oficiale. Străinii erau plimbaţi pănă la Colibă, să vadă locul, să guste din bucate, să-şi facă o imagine despre folclorul romănesc. Unii politicieni din trecut ajungeau aici şi "neoficial". "Venea şi Maurer. Venea şi Gheorghiu-Dej… vedeţi foişorul acela? Pentru Maurer a fost făcut. Era unul mai vechi, dar a fost demolat şi ridicat ăsta in locul lui. Cănd il intrebau «băieţii» unde vrea să meargă, el zicea: «Du-mă la Viorel, la Colibă, să pot mănca romăneşte!»". Vin şi mai marii zilei de azi să mănănce "la Viorel"… De-o jumătate de secol, cea mai gustoasă măncare din Poiană tot aici se pare că se găteşte. Insă nu doar politicienilor le place "să mănănce romăneşte". "Ultima dată cănd a fost Doina Badea aici, inainte de cutremur, am făcut poze, ia, la căpiţe, acolo… Ii plăceau tocăniţa de miel, sarmalele. Iar primăvara, in post, venea să-i fac ciorbă de urzici".

Străinii, ca şi romănii plecaţi in străinătate, nu ocolesc nici ei locul acesta care atrage ca un magnet. "Eu le zic, că ştiu că-s umblaţi prin lume: «haideţi să vă fac şi ceva franţuzesc!»… «Nu, nea Viorele», zic ei, «dă-ne o piftie, o tobă, dă-ne un caltaboş, dă-ne şorici, dă-ne jumări, dă-ne slănină cu ceapă…» Iar cănd se ridică de la masă, imi spun: «Nea Viorele, vezi de-mi pune şi mie ceva la pachet, că abia aştept să-i duc şi nevestei, să duc şi alor mei. Te rog frumos, ştiu, nu prea am voie să iau, dar văd eu cum mă descurc!... Pune-mi o zacuscă, murături...»".

Murăturile sunt, de altfel, marea atracţie a locului. "Mama m-a invăţat să pun murături", ne mărturiseşte, cu ochii sclipind. "pImi place să le fac in fiecare an, aşa, frumoase. Să sculptez in morcov, in ridiche, in ţelină… Să le scriu oamenilor urări: Romănia, Noi suntem romăni!, Vă dorim sănătate!, Bună dimineaţa! La Mulţi Ani! - sunt urările tradiţionale", mărturiseşte Viorel Nica.


● Tradiţii străvechi la innoirea timpului ● Sfăntul Vasile, un model de milă creştină ● Bradul inceputurilor ● Poftiţi in trăsură, cuconiţe şi boieri! ● Balul de Anul Nou, ieri şi azi ● Cerurile se deschid ● Urăţii satului, scoşi la stradă ● Datini de Anul Nou
Â

Citeşte mai multe despre:   viorel,   ediţie specială

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni
Galerie Foto La nici un an de la contractarea unor servicii similare, Administrația Prezidențială a încheiat noi contracte vizând amenajarea spațiilor verzi, furnizarea de material dendrologic, întreținerea arborilor și...

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății
„Eminența cenușie” a USR-PLUS, de neînlocuitul Vlad Voiculescu, nu a realizat, în anii 2019 și 2020, niciun venit de natură salarială, în România sau în străinătate. Acest detaliu reiese din ultimele...

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul
Galerie Foto Scandalul gunoaielor din Sectorul 1 al Capitalei abia acum pare să înceapă. După ce edilul Clotilde Armand, ajutată de dispoziția prefectului Bucureștiului de instituire a stării de alertă în această zonă, a...

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici
Un nou regulament pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii (INM), impus prin Ordin, de Ministerul Justiției, a stârnit un val de proteste printre candidați și magistrați. Una dintre condițiile...

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism
Istvan Beke și Zoltan Szocs, cetățeni români de etnie maghiară condamnați pentru terorism, au fost eliberați condiționat din detenție. La o zi după eliberarea din Penitenciarul Codlea, cei doi au organizat o co...

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR
După ce Jurnalul a dezvăluit neregulile de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) prin care au fost plasați pe posturi călduțe oamenii partidelor din coaliția de la guvernare, nu au răspuns solicitărilor noastre...

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov
Ieșit la pensie la vârsta de 49 de ani, fostul judecător, membru al completelor de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Horia Valentin Șelaru a devenit, după câteva luni de „liber profesionist”...

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș
Galerie Foto Bătăliile din interiorul PNL, în vederea Congresului din 25 septembrie, au ajuns, la sfârșitul săptămânii trecute, la faza „ONG-iștilor”. Ludovic Orban a susținut-o pe Violeta Alexandru, care, înainte de...

Vaccinurile ARN mesager au eficiență de 88% în fața tulpinii Delta 

Vaccinurile ARN mesager au eficiență de 88% în fața tulpinii Delta 
Vaccinurile de tipul ARN mesager au o eficacitate crescută în fața infecției simptomatice cu varianta Delta, reușind să ofere o protecție de 88% persoanelor vaccinate cu ambele doze, conform celui mai recent...

Sportivă de succes, prostituată la 18 ani 

Sportivă de succes, prostituată la 18 ani 
Bătută, umilită și ajunsă la prostituție în Elveția, o tânără sportivă a avut puterea să îl denunțe pe cel care i-a distrus viața. Același bărbat pe care îl iubise și pentru care fugea de acasă, iar...

Guvernele pandemiei au distrus transportul de persoane, iar românul de rând suportă consecințele

Guvernele pandemiei au distrus transportul de persoane, iar românul de rând suportă consecințele
Accidentul feroviar de la Fetești, de miercuri, a arătat ce înseamnă pentru călătorii din România falimentarea transportatorilor rutieri autorizați. Călătorii nu au avut prea multe șanse de a se urca într-un...

Cum pregătesc partidele de „dreapta” alegerile interne din toamnă. PNL se bate cu el însuși. USR-PLUS a pus tunurile pe UDMR

Cum pregătesc partidele de „dreapta” alegerile interne din toamnă. PNL se bate cu el însuși. USR-PLUS a pus tunurile pe UDMR
Succesiunea de evenimente care au condus la un conflict deschis între USR și UDMR, practic parteneri de guvernare, a debutat cu Dacian Cioloș și are drept scop final alegerile interne din USR-PLUS, din luna octombrie...

Adevărul gol-goluț despre securitatea sistemelor de plată online

Adevărul gol-goluț despre securitatea sistemelor de plată online
De câțiva ani, efectuăm plăți electronice, fie la supermarket, fie din fața laptopului sau prin intermediul unui telefon inteligent. Puțini dintre noi au însă habar de riscurile pe care le includ aceste...

CHIAJNA, groapa care atrage câștiguri uriașe chiar și închisă

CHIAJNA, groapa care atrage câștiguri uriașe chiar și închisă
Galerie Foto Groapa de gunoi de la Chiajna a fost mult timp subiect de scandal, până anul acesta, când s-a închis. Totuși, războiul declanșat împotriva depozitului operat de firma IRIDEX nu a fost câștigat de cei care s-au ...

Românii au rămas în beznă 300 de minute anul trecut

Românii au rămas în beznă 300 de minute anul trecut
Galerie Foto Românii au rămas fără electricitate, în medie, cinci ore anul trecut. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valoarea medie agregată la nivel naţional a...
Serviciul de email marketing furnizat de