Autorii proiectului susțin că, dacă lucrurile rămân ca în forma actuală a legii, salariații români sunt afectați în drepturile lor, mai ales că aceștia beneficiază de cele mai puține zile libere din întregul spațiu european.
Camera Deputaților urmează să decidă, la finalul acestei luni, ce soartă finală va avea un proiect de lege inedit, inițiat, în sesiunea parlamentară de primăvară, de către un grup de deputați de la PNL și de la PSD, prin care se dorește a fi aduse unele completări Codului Muncii. Este vorba despre o propunere legislativă, avându-i drept autori pe liberalii Gabriel Andronachi, Daniel Gheorghe, Florin Roman și Tudor Polak, precum și pe social-democrații Alfred Simonis și Adrian Solomon, propunere prin care se intenționează a fi modificat articolul 139 din acest act normativ.
În forma aflată în vigoare, articolul respectiv vizează că „zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 1 și 2 ianuarie, 24 ianuarie, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie, 1 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun, respectiv două zile dintre cele trei sărbători religioase anuale, altele decât cele creștine”.
La alineatul al doilea, legea în vigoare prevede că „acordarea zilelor libere se face de către angajator”.
Cum ar arăta noua reglementare
Ei bine, exact acest al doilea alineat ar urma să sufere modificări, autorii inițiativei legislative propunând ca textul să sune în felul următor: „acordarea zilelor libere se face de către angajator. În situația în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbăta și duminica, zilele libere se acordă în zilele care succed celor de repaus săptămânal”.
„Depinzând de anul calendaristic, sunt situații în care unele dintre zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, astfel că salariații nu beneficiază de drepturile lor prevăzute în Codul Muncii”, susțin deputații inițiatori în expunerea de motive. Conform aceluiași document, în anul în curs, angajatorii sunt obligați să acorde salariaților 9 zile libere, „și asta pentru că, din totalul sărbătorilor legale, un număr de nouă sunt în cursul săptămânii, iar restul de șase sunt în weekend. În concluzie, în 2022, salariații români au două zile libere legale în plus față de anul 2021, când 7 dintre sărbătorile legale au fost în timpul săptămânii, iar restul de opt în weekend”.
Românii au 15 libere pe an. Spaniolii au 37
Spre exemplu, în cazul primei zile de Paște, care întotdeauna se suprapune cu duminica, aceasta ar trebui acordată ca și zi liberă, conform proiectului de lege propus, în ziua de marți imediat următoare celei de-a doua zi de Paște, declarată ca zi liberă ca și zi de sărbătoare legală. Iar situația este identică cu ziua de sărbătoare legală de Rusalii. „Un element important al acestei modificări legislative poate fi planificarea din timp a activității sectorului privat cu cea a sectorului public, sectoare aflate în interdependență”, mai arată deputații inițiatori.
Aceștia aduc vorba și despre comunitatea europeană, în care „angajații români au cele mai puține zile libere din Uniunea Europeană”. „Numai 15 zile libere, față de spanioli, care beneficiază de 37 de zile libere de la stat, iar elvețienii, britanicii, olandezii, germanii și portughezii au câte 28 de zile libere”, mai precizează expunerea de motive. Parlamentarii în cauză susțin, de asemenea, că „raportat la dispozițiile principiilor fundamentale ale dreptului muncii, egalitate de tratament, libertatea persoanei, precum și la drepturile salariaților, propunerea legislativă nu intră în contradicție cu aceste prevederi.
CES: Măsura este populistă și va genera costuri pentru agenții economici
Nu același punct de vedere este transmis, însă, de către Consiliul Economic și Social (CES), una dintre entitățile avizatoare, care cataloghează măsura propusă în acest proiect de lege drept „mai degrabă una populistă, de natură a atrage după sine o creștere nedorită a costurilor suportate de agenții economici”. Conform CES, „prin măsurile propuse, se aduce un cost suplimentar semnificativ pentru angajatori, iar aceste măsuri vor fi dificil de aplicat în companiile în care se lucrează mixt. (…) Creșteri de costuri vor fi și în sectorul public, mai ales dacă zilele libere vor fi plătite cu acordarea de sporuri”. CES mai atrage atenția că acordarea zilelor libere a fost prevăzută de legiuitor cu scopul sărbătoririi unor evenimente religioase sau unor zile de sărbătoare națională sau internațională. Iar, dacă acestea pică în weekend, se creează din oficiu această facilitate.
Cu un raport de respingere adoptat de Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție Socială a Senatului, camera superioară a Parlamentului a respins, prin vot, proiectul de lege, în data de 27 septembrie 2022. Din cei 115 senatori prezenți, 83 au votat pentru adoptarea raportului de respingere (11 de la AUR, 2 de la PNL, 43 de la PSD, 6 de la UDMR, 19 de la USR și 2 neafiliați), 29 au votat contra raportului de respingere (unul de la AUR, 24 de la PNL, unul de la PSD și trei neafiliați), iar alți trei senatori s-au abținut de la vot.
Proiectul a fost înaintat, la data de 4 octombrie, Camerei Deputaților, care este for decizional, Comisia pentru Muncă având termen să depună raportul până pe data de 19 octombrie.