Oameni puternici, cu sapte vieti intr-insii, cu dragoste de pamant. Asa-i gasesti pe taranii din Nucsoara azi, asa erau ei si acum jumatate de secol. Cand comunistii le-au luat pamantul, li s-a rupt sufletul. O mana de oameni s-a ridicat impotriva regimului. Au sfarsit tragic, dar Nucsoara a ramas un simbol al rezistentei anticomuniste.

"Noi suntem mandri, cu fruntea senina si cu sufletul curat ca nu am talharit pe nimeni si nimeni nu ne poate ara ta cu degetul ca am furat ceva, desi numai Dumnezeu stie cu ce am trait si mai avem inca destul pentru a nu ne pangari mainile cu avutul dumneavoastra, desi voi toti v-ati manjit, ca si cainii la hoit, cand ati intrat in gospodariile noastre." Este un fragment din scrisoarea pe care Toma Arnautoiu, liderului haiducilor din Nucsoara, i-o trimitea primarului comunist de la Nucsoara.

INCEPUTUL. In martie 1949, dupa ce nucsorenilor li se luasera bunurile cele mai de pret, pamantul si libertatea, in comuna argeseana de 1.800 de locuitori a fost format un grup de partizani ai libertatii. Miscarea era condusa de colonelul Gheorghe Arsenescu, secundat de locotenentul Toma Arnautoiu, ambii deblocati din armata. Li se alatura fratele lui Toma, Petre. Initial, grupul a avut 23 de membri, patru dintre acestia fiind femei.

JURAMANTUL. Ei s-au legat prin juramant sa fie credinciosi si uniti: "Jur sa ma fac haiduc, de bunavoie si nesilit de nimeni, pentru a lupta la salvarea si eliberarea patriei si neamului din ghearele fiarelor comuniste-bolsevice si de sub jugul greu la rusilor.

Jur credinta Majestatii sale Regele Mihai I. Jur sa ucid fara mila si fara crutare pe toti streinii si ticalosii, care ne-au tradat si vandut Patria. Jur sa nu ma despart de fratii mei de lupta decat dupa victoria finala. In caz de tradare, sa fiu ucis". Pentru ca promisese Securitatii ca-i va preda pe toti, unul dintre membri, Ion Chirca, a si fost ucis. Arsenescu s-a retras chiar in 1949, iar sef a ramas Toma.

SUPRAVIETUIREA. La grup au aderat insa familii intregi, Arnautoiu, Rizea, Jubleanu, Dragoi, Milea, Andreescu. Invatatori, preoti si tarani simpli. Nucsoara a devenit un sat asaltat de securisti, satul de dupa gratii, cum i s-a spus. Zeci de oameni au fost haituiti de Securitate, ucisi pentru a spune unde erau partizanii. Supravietuirea a fost grea in munti vreme de aproape un deceniu. Dar oamenii lui Arnautoiu nu au reusit sa schimbe regimul. In 1958, un sustinator, Grigore Poinareanu, i-a tradat. Cei care mai ramasesera din grup au fost arestati in mai. Aproape 100 de membri si sateni loiali au fost condamnati. Liderii, la moarte, ceilalti, la munca silnica pe viata.

INCOMPETENTII. De dramele nucsorenilor a fost raspunzator Serviciul "Bande" din cadrul Securitatii. Sute de securisti au fost trimisi la Nucsoara, multi dintre ei, niste incompetenti, dovada si o rezolutie din 1953 a lui Alexandru Draghici, ministru de Interne la acea vreme: "Aici se lucreaza foarte prost. In acest fel noi niciodata nu vom prinde nimic". N-a fost sa fie asa, se stie. Ce nu se stie este drama cumplita a Nucsoarei, unde mai sunt eroi de descoperit.

In documentare am folosit si date din volumele "Luptatorii din munti - Toma Arnautoiu - Grupul de la Nucsoara" de Ioana-Raluca Voicu-Arnautoiu si "Ranile memoriei - Nucsoara si rezistenta din munti" de Aurora Liiceanu

CVGheorghe Arsenescu

Gheorghe Arsenescu s-a nascut la 31 mai 1907 la Campulung-Muscel, regiunea Pitesti, intr-o familie cu traditie militara. A avut o cariera militara deosebita, avansand pana la gradul de colonel. S-a angajat in lupta impotriva comunistilor in 1948, intr-un grup care actiona in Dragoslavele si Rucar, scrie Aurora Liiceanu. A avut legaturi si cu Dumitru-Mitu Apostol, care a condus un grup tot in zona Arges, dar care a fost capturat in toamna lui ’48. Initial, Arsenescu a fost conducatorul grupului de la Nucsoara, insa, dupa cateva luni, a parasit miscarea. A fost prins in 1960 si executat.

CVToma Arnautoiu

Toma Arnautoiu s-a nascut la 14 februarie 1921, in comuna Nucsoara, regiunea Pitesti. Este fiul invatatorului Iancu Arnautoiu, „figura cea mai importanta din Nucsoara", dupa cum noteaza Aurora Liiceanu. A absolvit Scoala Militara de cavalerie si a fost ofiter. A preluat conducerea grupului de la Nucsoara de la Arsenescu in 1949. Aurora Liiceanu scrie despre el ca era „o fire echilibrata, nu lipsita de fermitate, cu simtul responabilitatii dezvoltat, prudent, rational si calculat". In 1958 a fost capturat de Securitate, un an mai tarziu, condamnat la moarte si executat la 21 iulie 1959, la Jilava.

Femei cu un curaj de neinchipuit

Femeile au jucat un rol deosebit in cadrul grupului de la Nucsoara. "Nu ar trebui uitate cand vorbim despre cultura supravietuirii, cel mai important lucru care s-a petrecut dupa 1989 a fost aparitia primelor relatari si carti centrate pe personaje feminine intemnitate de regimul comunist fara sa fi fost personaje politice de prim rang", noteaza Alina Mungiu-Pippidi in volumul "Politica dupa comunism".

SIMBOLUL NUCSOAREI. De departe, simbolul feminin al Nucsoarei este Elisabeta Rizea. A fost vocea celor care au suferit in munti. Vorba ei aparte si curajul au atras la Nucsoara, dupa caderea comunismului, zeci de ziaristi. Nu a luptat in munti, ci a sustinut si ea grupul cu ce a putut. Dar, cel mai important, nu a tradat, desi a fost supusa unor chinuri inimaginabile in inchisoare. A murit anul trecut, in octombrie, la 91 de ani. A fost vizitata in 1992 de regele Mihai. "Au venit, maica, nenorocitii astia de comunisti la putere si ne-au luat tot: parul din cap, pamantul, caruta. Un singur lucru nu ne-au putut lua. Sufletul", i s-a plans ea atunci.

CU GRUPUL PANA LA CAPAT. Maria Plop a fost singura femeie care a fost in munti pana la capturarea grupului in 1958. Inainte ajutase familia Arnautoiu la treburile gospodariei. Maria si Toma Arnautoiu au avut o fetita, pe Ioana-Raluca. Maria a fost condamnata la munca silnica pe viata si a murit in 1962, in penitenciarul de la Miercurea-Ciuc, fiind bolnava.

UCISA IN MUNTI. O alta curajoasa a fost Maria Jubleanu, ucisa de securisti in 1951 in munti, pe raul Valsan, sub ochii sotului ei indurerat. Securistii l-au pus pe Titu Jubleanu sa sape un fel de groapa unde i-au asezat cadavrul, peste care au pus pietre si putin pamant. Mai sunt si alte femei care au ajutat grupul lui Toma Arnautoiu. Printre acestea, Aurelia Costea, Elena Chirca, Marinica Chirca si sora sa, Laurentia Arnautoiu, Elena Ion.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Haiducii lui Dumnezeu

Razvratitii din padurile Maramuresului voievodal

Luptatorii din Tibles

Ion Gavrila, cosmarul Securitatii

Prabusirea centrului de comanda al rezistentei

Singurul supravietuitor: mit in manualul de istorie

Aristina Saileanu, eroina in pantaloni din Lapus

Eroii din Vrancea: Paragina si Timaru

"Vrem doar adevarul"

Banatenii au fost fruncea miscarii anticomuniste

Carti despre „banditi"

Partizanii Dobrogei

Haiducul din Babadag

Satul de dupa gratii

„Cate strazi din sat au numele eroilor?"