Institutul revoluției se autodetonează în public

Valul de demiteri și de demisii  provocate de apariția lucrării „Căderea unui dictator” a desființat de facto secția de cercetare a institutului, a fost urmat de îndepărtarea, la sfârșitul săptămânii trecute, a lui Petre Roman, Alexandru Mironov, Răzvan Theodorescu din Colegiul Național al IRRD.

O nouă ședință a Colegiului Național al IRRD, cu decizii controversate, s-a desfășurat vineri, 13 ianuarie. De această dată a fost mazilit Petre Roman din funcția de director general al institutului. Decizia din această adunare furtunoasă a fost urmată și de retragerea din Colegiul Național al IRRD a președintelui Alexandru Mironov și a academicianului Răzvan Theodorescu. Pentru a înțelege ierarhia și centrele de putere din IRRD, să menționăm că Legea 556/2004 stabilește faptul că numirea directorului general, a directorului științific și a secretarului general sunt prerogativele Colegiului Național. Acesta este format din 25 de membri numiți de președintele României, legea nespecificând durata mandatului, ceea ce înseamnă pe viață. Mironov, ca președinte al Colegiului Național, și-a delegat anul trecut o parte din atribuții secretarului general Emil Cutean, dar nu apare clar un document care să specifice aria de competențe delegate, de aici decurgând o serie de confuzii manageriale, trimise spre soluționare justiției.

Baricada continuă

În interiorul Colegiului Național au fost, de-a lungul timpului, o serie de conflicte, cei 25 numiți de Ion Iliescu la înființarea institutului în 2004 plasându-se de o parte sau alta a baricadei puterii. Mai mult, au apărut și idei de acaparare a IRRD în scopuri private. În 2018, revoluționarul Claudiu Iordache, demis din funcția de director general al institutului, îi solicita președintelui Klaus Iohannis să intervină pentru a stopa aceste planuri. „Conform Legii nr. 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, sunteți singurul care puteți interveni, în acest moment, pentru a putea opri confiscarea IRRD de către un grup de membri ai Colegiului Național, ce încearcă să deturneze programele sale de cercetare și bugetul instituției”. Apelul lui Claudiu Iordache menționa că un grup de presiune format din unii membri din București ai Colegiului Național, vizează „îndepărtarea Directorului General, care se împotrivește semnării unui protocol de așa-zisă colaborare cu o asociație, încă neînființată, numită „Revoluția 30”, gândită să preia prerogativele institutului și a beneficia nelegal de sediul și bugetul său”. Apelul lui Claudiu Iordache nu a putut evita debarcarea lui și instalarea la conducerea Institutului a lui Gelu Voican Voiculescu.

 Desființare neconstituțională

Alegerile din 2019 au condus la o majoritate anti-PSD, și au deschis calea unor „reparații”. Ca debut al guvernării care se va dovedi falimentare, prima măsură a echipei Orban a fost emiterea unei Ordonanțe de Urgență, în decembrie 2019, pentru desființarea IRRD, cu suport de la Cotroceni. În loc să fie mediator al situațiilor tensionate semnalate, președintele Iohannis pune gaz pe foc și susține că IRRD „a generat, prin activitatea sa și contrar obiectivului său stabilit prin lege, numeroase tensiuni și controverse în spațiul public”. Acesta era „cadoul” pentru cinstirea eroilor Revoluției: desființarea institutului la 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989! O acțiune depusă la Curtea Constituțională de un grup de parlamentari PSD va anula, în martie 2021, decizia Senatului de desființare a IRRD, ca neconstituțională. Motorul acestei acțiuni reparatorii a fost Emilian Cutean.  

Revenire cu o linie puternică de cercetare

Reluarea activității IRRD cu o nouă conducere stabilită de Colegiul Național, aduce lucrurile pe un făgaș normal. Așa rezultă din ședința din 24 mai 2022 a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, în care reprezentanții IRRD au expus obiectivele institutului, planul de activități și bugetul pentru anul 2022. La ședința respectivă, institutul a fost reprezentat de Alexandru Mironov, președintele Colegiului Național al IRDD, Petre Roman, director general, și Emilian Cutean, secretar general. Mironov a precizat că „IRRD este un institut al cercetării științifice și principalul obiectiv este diseminarea informațiilor și a rezultatelor cercetării în legătură cu Revoluția română din decembrie 1989”. Petre Roman dă detalii celor 7 parlamentari prezenți la ședința comisiei asupra programului de cercetare specifică, derulat pe 15 luni, finalizat într-un Raport până la finalul anului 2023: „Cercetarea se face cu cercetători științifici, în cadrul IRRD existând un departament de cercetare științifică, director științific fiind dl Andrei Ursu, posturile aferente echipei de cercetare fiind ocupate prin concurs de cercetători științifici grad 2 și 3”. Acești cercetători nu sunt revoluționari, menționează Petre Roman. În procesul verbal al ședinței nu sunt consemnate observații sau puncte de vedere divergente ale conducerii IRRD.

CĂDEREA UNUI DICTATOR, bomba care dărâmă IRRD

Disensiunile din IRRD existau însă; ele se acumulează cu repeziciune după ce apar rezultatele cercetării echipei conduse de Andrei Ursu. Lucrarea „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989”, lansată la Academia Română, într-o ședință publică moderată de academicianul Răzvan Theodorescu, va declanșa un conflict deschis între Andrei Ursu și Emilian Cutean. De asemenea sunt supuși unor șicane administrative penibile cercetătorii științifici cărora nu li se permite participarea la seminarii și sesiuni de comunicări științifice. Chiar editarea lucrării este contestată. Tensiunile se acutizează și culminează în 25 noiembrie 2022, când o ședință de Colegiu Național decide destituirea lui Andrei Ursu din postul de director științific al IRRD. Cu o înainte, același for discutase un conflict instituțional, în care mai mulți cercetători îl acuzau pe secretarul general al IRRD de abuzuri interne. Decizia nu este semnată de președintele Colegiului Național, ci de secretarul general Cutean. Întrebându-l pe Alexandru Mironov dacă a avizat sau aprobat această decizie, răspunsul primit a fost clar: nu i-am delegat lui Cutean atribuții pentru asemenea măsuri. Petre Roman, director general, nu a fost nici el de acord cu demiterea lui Ursu. Cutean justifică decizia prin faptul că Andrei Ursu nu îndeplinește condiția de ocupare a funcției de director științific, nefiind cercetător. „Să stabilească justiția dacă măsura e legală”, ne-a declarat Cutean.

Andrei Ursu susține însă că motivul demiterii nu este cel prezentat de Cutean: „Când a văzut manuscrisul la Căderea unui dictator, a explodat. A continuat să saboteze, amenințându-ne pe noi și pe Petre Roman cu dosar penal”. Potrivit lui Ursu, Cutean le-ar fi cerut să nu interfereze cu justiția și să nu mai scrie de securiștii din decembrie ’89. Ideea susținută de lucrarea în cauză este că în decembrie, un grup din Securitate, o așa- numită rețea de rezistență, ar fi responsabilă pe cele peste 1.000 de victime căzute după „extragerea” lui Ceaușescu din sediul Comitetului Central. Cutean neagă presiunile invocate de Ursu. Ca o ironie a momentului, demiterea lui Ursu s-a produs în timp ce toată echipa de cercetare participa la sesiunea de conferința „Comunismul românesc”, unde era prezent și premierul Ciucă. Într-un gest de solidaritate cu directorul științific demis, imediat și-au depus demisiile toți cercetătorii științifici din IRRD, atestați pe post. Ca atare, principala rațiune de a fi a Institutului - cercetarea științifică - este blocată.

Noi șefi la IRRD

Vineri, 13 ianuarie, Colegiul Național a luat alte măsuri radicale, încă neanunțate de IRRD. Din surse credibile, aflăm că Alexandru Mironov a demisionat din funcția de președinte al Colegiului Național, iar Petre Roman a fost demis din funcția de director general al IRRD. Ca urmare, Alexandru Mironov, Petre Roman și Răzvan Theodorescu au demisionat din Colegiul Național. În aceeași ședință, cu un cvorum neclar, Ioan Savu a devenit președinte al IRRD și Gheorghe Pastor, director general. Tot din aceleași surse avem confirmarea unor disensiuni majore între Consiliul Național și Consiliul Științific al IRRD, format din profesori universitari și cercetători cu operă solidă în domeniul istoriei.