Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anul 2013 s-a mai întâmplat o dată același lucru, iar atunci s-a „născut” a doua firmă Blue Air. Cei care au afaceri în turism au evitat, în ultimii trei ani, compania Blue Air, tocmai pentru că se mai așteptau la o astfel de „țeapă”, pe modelul celei din 2013, de care mulți români au uitat. Cei care cunosc piața, dar totuși au mai cumpărat bilete de avion de la Blue Air, în ultimii ani, spun că au avut de fiecare dată emoții, pentru că se putea întâmpla oricând să se anuleze zborurile. Pariurile care deja se pun, între oamenii din turism, este că pe 12 septembrie, cu avioanele Blue Air, va zbura compania parteneră, care va prelua tot, mai puțin datoriile firmei ce pare să se fi autosabotat.
În ultimii 15 ani au fost multe probleme legate de compania despre care se spune că are capital românesc. Deși s-a vorbit, în ultimele două zile, despre un presupus sabotaj al maghiarilor, prin ministrul Mediului, Tanczos Barna, pentru a fi scoasă de pe piață singura companie aeriană românească și în locul ei să opereze zboruri Wizz Air, companie maghiară, adevărul despre situația actuală a companiei Blue Air pare a fi altul și cu repetiție.
În legătură cu Tanczos Barna, nu se poate înțelege în ce calitate a cerut companiei să reia zborurile, pentru că asta ar fi trebuit să facă ministrul transporturilor sau premierul. Tanczos Barna are legătură cu scandalul doar prin faptul că a decis blocarea conturilor companiei, pentru neplata certificatelor verzi.
În context, au fost acuzați de sabotaj și șefii ANPC, Paul Anghel și Horia Constantinescu, pentru amenda cea mai mare pe care au dat-o companiei Blue Air, de două milioane de euro, pentru anularea unor zboruri și neplata despăgubirilor. În replică, președintele ANPC a acuzat compania că șantajează statul român, dar și că Blue Air nu vrea să plătească taxele de mediu și nici să dea banii înapoi pasagerilor păgubiți, ale căror zboruri au fost anulate. ANPC ar putea chiar să mai dea amenzi companiei Blue Air, pentru situația creată începând de marți, când pasagerii au fost anunțați chiar în aeroport că zborurile lor au fost anulate, dar va depune și plângere penală împotriva companiei. Au de suferit circa 3.000 de pasageri și zeci de agenții de turism. Sunt agenții care au pierdut sume de peste 100.000 de euro din cauza acestei situații.
Lansarea noilor companii, fără datorii
ANPC a amendat cu două milioane de euro Blue Air, cu două luni în urmă, pentru mai mult de 73.000 mii de păgubiți cărora nu li s-au rambursat banii, încă din 2019, după ce zborurile au fost anulate. În timp ce Blue Air cere ajutor, motivând prin faptul că aduce beneficii statului român, atât șefii ANPC, cât și membrii Guvernului și cei care au afaceri în turism arată că, de fapt, ar putea fi doar o nouă țeapă a companiei, pe modelul din 2013, când de fapt s-a înființat „Blue Air 2”, firma care are probleme acum. Blue Air tocmai a-ncheiat un parteneriat regional de tip codeshare cu Air Connect, firmă lansată de cinci investitori români în 2021, despre care partenerii au anunțat, înainte de scandalul declanșat marți, că va prelua operarea unor rute ale Blue Air, deși noua companie are o singură aeronavă model ATR-72.
„Nu m-ar mira dacă peste câteva luni va opera, fără probleme, Blue Air 3. Este cât se poate de legal. Sunt curios cum va opera Air Connect, din 12 septembrie, după ce Blue Air a anunțat că reia zborurile la aceeași dată. Dându-i acces de „codeshare” noii companii Air Connect, Blue Air îi pune totul la dispoziție, pentru că este inclusiv membru IATA, chiar dacă e low cost”, a explicat, pentru Jurnalul, specialistul în turism Răzvan Pascu.
Citește pe Antena3.ro
Practic, noua companie parteneră a Blue Air, Air Connect, poate prelua și aeronavele Blue Air, care nu sunt în proprietatea companiei, ci sunt folosite într-un sistem de leasing, astfel încât nu pot fi luate de stat, în contul datoriilor. După lansarea noii companii, pe 12 septembrie, se poate lansa și Blue Air 3, care să opereze în continuare, în locul Blue Air 2, pe aceleași rute, cu aceleași avioane, dar fără datoriile Blue Air 2. Nu este prima oară când se întâmplă așa ceva în România sau în lume, iar Blue Air a trecut cu succes de o situație similară, acum aproape zece ani, nefiindu-i afectată nici măcar imaginea, pentru că lumea a uitat.
Cine a dat o mână de ajutor
Deși se vorbește despre sabotaj, celelalte companii aeriene mai mult au ajutat Blue Air, la fel ca și Ministerul Mediului și ANPC, pentru că prin blocajul produs de instituțiile statului, Blue Air a avut ocazia să se retragă brusc de pe piață, într-o simplă zi de marți, lăsându-și pasagerii „pe mâini bune”, să zboare cu TAROM, pe banii statului român, sau cu Ryanair și Wizz Air, la doar 49,9 euro pe orice rută anulată – foarte bună strategie de marketing pentru cele două companii, dar și pentru low cost, în general. Astfel, în plină criză de imagine a tuturor companiilor aeriene și mai ales a celor low cost, se schimbă brusc percepția publicului, prin oferta excepțională și ajutorul aproape umanitar pe care concurența Blue Air l-a acordat, la nevoie, celor blocați pe aeroporturi. Altfel nu se poate explica de ce concurența a preluat pasagerii, fiind pe pierdere. Ca investiție în marketing are sens, dar e pentru toate zborurile low cost, deci va beneficia inclusiv Blue Air 3 și partenerul Air Connect, după 12 septembrie. Banii pe care Blue Air 2 ar trebui să-i dea înapoi, însă, vor fi trecuți la pierderi și de statul român, și de creditori, și de cei peste deja 80.000 de păgubiți ai companiei aeriene.
Pe de altă parte, adevărata concurență a companiilor Low Cost este TAROM, care acum primește 5 milioane de lei, de la bugetul statului, ca să-i aducă acasă pe românii abandonați de Blue Air în aeroporturile din Europa. Decizia a fost luată de Guvern într-o reuniune de urgență. „Deși companiile care reprezintă concurența pe piața low cost a Blue Air cer bani pentru a prelua pasagerii cu zboruri anulate, suma este foarte mică, iar pierderile se transferă în capital de imagine și fidelizarea clienților low cost, în timp ce TAROM devine opozabil, la nivelul percepției publicului țintă, cu varianta low cost, victimizând, «la pachet», companiile private care au făcut eforturi, în timp ce marele «colos» al statului nu a făcut niciun fel de efort și a mai luat niște bani de la stat, tot din contribuțiile românilor. Pe termen scurt poate avea o imagine pozitivă compania statului, dar pe termen mediu și lung, au de câștigat companiile low cost. Toate. Este una dintre cele mai inteligente scheme de marketing din câte am văzut”, a explicat, pentru Jurnalul, un specialist în marketing, comunicare și publicitate. Astfel, adevăratul perdant devine TAROM, iar câștigător este segmentul low cost al zborurilor, chiar la debutul crizei economice care deja s-a anunțat.
Marea țeapă dată statului român
Printre beneficiile Blue Air să mai numără și neplata certificatelor verzi, adică o datorie către statul român de 28 de milioane de lei, pentru care compania ceruse reeșalonarea. Cu alte cuvinte, tot statul român are de pierdut, din această inginerie financiară, dar pierde și cu propria companie, TAROM, și cu certificatele verzi pe care va trebui să le plătim tot noi, din banii de la buget. Statul român pierde și banii pe care Blue Air i-a împrumutat de la EximBank (300,7 milioane de lei), pentru care a garantat - un credit pe 6 ani, gajat cu 75% din acțiuni. Statul, în loc să execute garanția și să devină proprietarul Blue Air, a preferat să-i poprească conturile. Teoretic, pierde Blue Air, dar practic, pierde doar statul român, adică noi toți, din banii noștri.
Blue Air mai câștigă 300,7 milioane de lei, banii din creditul de la Eximbank, garantat de stat. Compania Blue Air, fondată în decembrie 2004 și care depășise în 2016 operatorul de stat TAROM ca flotă, dar probleme a avut mereu. În 2004, ompania avea o singură aeronavă și 35 de angajați, iar primele probleme au apărut în decembrie 2012, când Constructorul Romstrade, acţionarul majoritar al companiei Blue Air Transport Aerian, a intrat în insolvenţă, la scurt timp după ce omul de afaceri Nelu Iordache a primit mandat de arestare. După o lună, în ianuarie 2013, Blue Air Transport Aerian a anulat o comandă de peste 460 de milioane de dolari plasată în 2008 pentru cinci aeronave 737, din cauza situaţiei financiare a Romstrade. În aprilie 2013, compania a fost scoasă la vânzare, iar după o lună, acțiunile au fost vândute unei firme înfiinţate în aprilie, Blue Air 2 – de fapt Blue Air - Airline Management Solutions, cu licenţa de operator aerian, care gestionează cursele Blue Air.
În 2016, Blue Air a depăşit TAROM, din punctul de vedere al dimensiunii flotei, iar în octombrie, în același an, octombrie 2016, omul de afaceri Nelu Iordache a fost trimis în judecată de DNA. În februarie 2018, Blue Air a anunțat că suspendă unele zboruri, în 2019 a anulat peste 1.000 de zboruri și au fost întârzieri pe aeroporturile din România. În 2020, Blue Air a solicitat statului un credit temporar de 42-45 de milioane de euro pentru a putea rezista crizei, iar în octombrie 2020, EximBank a acordat companiei împrumutul de 300,7 milioane de lei, deși documentele Ministerului Finanțelor arătau că emiterea scrisorii de garanție prezenta un risc major de executare și de nerecuperare a sumelor plătite de stat, iar Eximbank arăta că valoarea companiei în acel moment era negativă.
În afară de statul român, singurul care pierde în scandalul Blue Air, mai pierd și agențiile de turism, pentru că românii care au cumpărat pachete de vacanţă au dreptul la despăgubiri din partea acestora, în baza OG nr. 2/2018. Unele ar putea da faliment.
A treia companie Blue Air ar fi una cu adevărat capital românesc 100%, în sensul că s-ar înființa cu banii plătiți de toți românii, către bugetul statului, România pierzând acești bani, în favoarea firmei.
