Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentanții Fundaţiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României au prezentat, cu această ocazie, primele rezultate ale proiectului de cercetare „Harta longevității în România” – prima hartă digitală făcută în țara noastră pentru a cartografia seniorii cu vârste de peste 85 de ani.
„Cei mai longevivi români se pare că sunt în județul Buzău, apoi în județul Mehedinți, județul Dolj (în comuna Seaca de Pădure) și în județul Vâlcea. (...) În localitatea Galicea (Vâlcea -n.r.) trăiesc cei mai mulți centenari. Avem chiar pe Ilie Ciocan, care are 111 ani și avem acolo mai multe persoane care au deja 101, 102, 103 ani. Ilie Ciocan, la vârsta de 103 ani, încă citea fără ochelari”, spune Lăcrămioara Frăsineanu, manager de proiect în cadrul Senatului Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care a precizat că proiectul-pilot a vizat și o analiză sociologică în aceste zone ale țării cu mulți seniori care și-au păstrat atât sănătatea fizică, cât și sănătatea mentală, până la vârste foarte înaintate.
„O primă concluzie este că stilul de viață bate genetica. Cu siguranță, este posibil ca acolo, în zonă, să fie o poveste legată de genetică, dar din interviurile cu oamenii respectivi și din numitorii comuni care au fost găsiți la toți subiecții din studiul nostru pilot, toți au invocat ca având o tinerețe grea din punct de vedere al alimentației, au prins și perioade de foamete – pentru că toți subiecții aveau peste 90 de ani – iar criteriile după care au fost incluși în acest studiu au fost să aibă o condiție bună fizică, dar și psihică”, a explicat Lăcrămioara Frăsineanu.
Dr. Anca Hâncu: „Genetica înseamnă doar 20-30%”
„Vreau să punctez faptul că genetica înseamnă doar 20-30%. Restul va fi stilul nostru de viață. De aceea, revin cu medicina stilului de viață - adică prevenție, tratament și remisia bolilor prin stil de viață – pentru că longevitatea înseamnă să prevenim apariția bolilor cronice. Cu cât suntem mai departe de bolile cronice, cu atât vom putea trăi mai mult și mai bine, adică adăugăm ani vieții și viață anilor”, a spus Dr. Anca Hâncu, specialist în medicina stilului de viaţă şi nutriţie, în cadrul conferinței „Îmbătrânirea se tratează sau se previne?” – prima din cele 10 conferinţe din cadrul Longevity Expo Forum Fest, un eveniment internațional dedicat promovării sănătății și longevității, organizat de revista Longevity și Antena 3 CNN.
Principalele elemente ale medicinei stilului de viață
Medicul a explicat și care sunt principalele elemente prin care putem să evităm aceste boli cronice.
„Vorbim de o nutriție adecvată, personalizată. Avem acel model mediteraneean care este, cumva, cheia succesului în această prevenție, dar și acesta trebuie adaptat caloric, trebuie adaptat specific fiecărei persoane.
Citește pe Antena3.ro
După aceea, activitatea fizică. Noi spunem de multe ori: 150 de minute până la 300 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată. Dar gândiți-vă la un pacient care are fibrilație atrială. Acolo avem recomandarea de a avea maximum 150 de minute pe săptămână și un astfel de pacient, dacă face activitate multă, va avea probleme mari care pot duce chiar până la deces. Unde vreau să ajung? Că un sfat incorect sau interpretat greșit poate să nu fie potrivit și de aceea trebuie personalizat.
Recomandările de somn, tot ca parte a medicinei stilului de viață. (...) Importanța somnului în reechilibrarea noastră, în regenerarea noastră, este vitală. Și, nu în ultimul rând, evitarea abuzului de substanțe, și aici mă refer la alcool, la fumat, sau la alte substanțe. Și trebuie să menționăm și relațiile frumoase, interacțiunile pozitive, gândurile bune... armonia aceea: minte, corp, gânduri, emoții - care înseamnă foarte mult pentru noi și care are capacitatea chiar de a ne vindeca”, a explicat medicul Anca Hâncu în cadrul evenimentului.
„Cea mai la îndemână activitate fizică este mersul pe jos, pentru că nu oricui i se potrivește antrenamentul la sală sau înotul ori dansul. Plimbarea în parc, mersul pe jos trebuie să devină o obișnuință. În afară de nutriție și activitatea fizică, trebuie să ne antrenăm mereu și mintea. Se numește fitness cognitiv”,
subliniază Dr. Anca Hâncu.
Centenarii au ținut fasting fără să-și dea seama
De altfel, specialiștii care au realizat Harta longevității spun că centenarii, fără să-și dea seama, au respectat aceste elemente principale ale medicinei stilului de viață.
„Dacă urmărim stilul lor de viață, vedem că ei, practic, au respectat toate criteriile. Făceau mișcare: mișcarea nu înseamnă să meargă la sală, dar munca lor era legată de domeniul agricol care solicită o energie și efort foarte mare. De asemenea, dacă aveau job-uri erau departe de comună, mergeau câțiva kilometri pe jos, nu erau mijloace de transport”, devoalează Lăcrămioara Frăsineanu.
De asemenea, cei care lucrau în agricultură luau cina când se întorceau de pe câmp și mai luau masa abia a doua zi, când erau la cosit și puneau masa pe câmp, după câteva ore de muncă.
„Practic, ei aveau cel puțin 14 ore în care nu mâncau. Deci există acel concept de «fasting», teoretizat astăzi de Valter Longo. Se odihneau minim 8 ore. Practic, toate criteriile și recomandările medicinei stilului de viață ei le aplicau”, explică Frăsineanu.
„Absolut toți subiecții (seniorii de peste 90 de ani, incluși în proiectul Harta longevității – n.r.) care au avut job-uri mergeau cel puțin 7 km pe jos. Fie iarnă, fie vară, ei au făcut acești km zilnic, dus-întors”,
Lăcrămioara Frăsineanu, manager de proiect Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României
Prof. dr. Prada: „Mersul pe jos crește speranța de viață cu 8 ani”
Prezent la eveniment, dr. Gabriel Prada, profesor de Geriatrie și Gerontologie, a ținut să sublinieze că îmbătrânirea nu este o boală, ci este o diminuare a rezervelor funcționale. Prin urmare, pentru a trăi mai mult și mai sănătoși, trebuie să facem ceva ca să menținem aceste rezerve cât mai mult.
„Mersul pe jos în ritm rapid crește speranța de viață cu 8 ani”, exemplifică prof. dr. Gabriel Prada, în timp ce sedentarismul duce la foarte multe boli cronice.
Cei interesați să afle secretele unei vieți mai lungi direct de la experții care cercetează acest fenomen, precum și prezentările și recomandările unora dintre cei mai buni specialiști în domeniul medical din țară și din străinătate pot asista și astăzi la dezbateri, în clubul Kong din Herăstrău, intrarea fiind liberă.
