Seismul de miercuri poate fi considerat unul singular, sustine seful Departamentului Seismologic din Cadrul Institutului de Fizica a Pamantului, doctor inginer Aurelian Pantea, si poate fi asemanat cu cel din mai 1990.
MIHAI STIRBU
ASEMÃ...NARE. Ca [i cutremurul din 1977, seismul de miercuri a fost unul singular
|
Aurelian Pantea: Geneza acestuia e asemanatoare celui produs pe 27 septembrie in zona seismogena Vrancea (de 5,1), dar stiu ca acest cutremur a fost resimtit pe o arie destul de mare pe teritoriul Romaniei, aproape pe intreg teritoriul, chiar si in zonele transfrontaliere Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria. Intensitatea in Republica Moldova a fost de 5, in Bulgaria de 4, in Ucraina presupun ca a fost intre 3 si 4. Despre acest cutremur va mai pot spune ca poate fi considerat un cutremur singular, sper sa nu mai fie urmat de inca un cutremur. Seismul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,2 si intensitatea 9,5 in epicentru si a fost considerat un eveniment singular. Cutremurele din 30 mai 1990 si 31 mai 1990 au fost considerate dupleti, cutremure pereche. Cutremurul de miercuri il putem asemana foarte bine cu cel produs la 31 mai 1990, si ca intensitate in teritoriu.
Citește pe Antena3.ro
In cadrul institutului nostru exista mai multe directii de cercetare. Cea mai importanta directie este de evaluare a gradului seismic. Alta directie de cercetare a institutului este predictia seismica, in acest caz lucrurile stau putin mai greu. Aici s-au obtinut succese notabile, dar acestea sunt numai in stadii de cercetari. Ele ne permit sa afirmam cu certitudine ca intr-un interval de timp se va produce un seism. Noi nu putem interactiona direct cu populatia, ci contactam factorii de decizie.
Aceasta predictie este bazata pe niste cercetari cu un caracter predictiv strict. Predictiile pot fi infirmate cum s-a intamplat deseori, dar pot fi si confirmate. Pe masura ce trece timpul, noi acumulam noi date care, interpretate, ne pot permite sa ingustam fereastra de timp, sa putem face o predictie in sensul adevarat al cuvantului.
Explicatii - "Iminenta unui cutremur poate fi prezisa"
|
CRISTIAN PETRU
Dan Lungu: Bucurestiul este capitala europeana cu cel mai ridicat risc seismic. Aceasta a fost concluzia la care s-a ajuns dupa studierea cauzelor si particularitatilor miscarilor seismice din Bucuresti, cat si a caracteristicilor fondului construit.
Bucurestiul are cel mai avansat management pentru studierea riscului pentru cladiri din Europa, fiind unul dintre cele mai interesante studii de caz de pe continent.
Efectele cutremurelor din Romania depind atat de seismul propriu-zis, cat si de cladirile existente. Principala sursa de probleme de la noi din tara este reprezentata de situatia fondului construit din Bucuresti, centrul capitalei fiind construit inainte de cel de-al doilea razboi mondial, perioada in care cunostintele de inginerie seismica si protejarea antiseismica a constructiilor erau inexistente.
Cutremurul din 1977 a identificat aceasta categorie de cladiri ca fiind cea mai vulnerabila din Bucuresti si din Romania, vulnerabilitatea cladirilor crescand o data cu inaltimea. Miscarea seismica din 1977 a fost inregistrata de aparatele INCERC pe un accelerometru japonez, si pe baza masuratorilor a fost proiectat 40% din fondul construit din Bucuresti, adica ceea ce s-a realizat dupa 1977.
Exista in Bucuresti cladiri construite intre 1944 si 1977, denumite cu parter "flexibil" din cauza faptului ca primul nivel este organizat ca o hala mai mare (de exemplu restaurante, magazine), la care a fost identificata o sensibilitate la cutremure. In timpul cutremurelor de intensitate moderata si mare, perioada lunga a miscarii terenului - de 1-4 secunde - este cvasirezonanta cu caracteristicile dinamice ale cladirilor inalte sau ale celor cu parter flexibil.
Cea mai mare problema a autoritatilor, dar si a populatiei ar trebui sa fie legata de procesul de consolidare a imobilelor cu risc seismic. Spre deosebire de situatia de dupa cutremurul din 1977 cand au fost efectuate numai reparatii partiale ale elementelor structurii, in mometul de fata cunostintele de inginerie seismica au crescut, iar procesul de consolidare se face intr-adevar cum trebuie.
Efectele cutremurelor din Vrancea sunt definite de trei parametri. Acestia sunt: magnitudinea, adancimea si pozitia epicentrului, iar intervalul de recurenta este intre 50 si 100 de ani. Combinarea aleatoare a acestor 3 parametri complica si mai mult posibilitatea definirii simple a efectelor cutremurelor vrancene asupra constructiilor. Din cauza faptului ca Vrancea este o zona particulara pe glob, unde procesul de rupere dureaza zile, poate fi prezisa iminenta unui seism, dar nu poate fi precizata intensitatea sa. Iar in cazul seismelor, cea mai importanta este intensitatea.