x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Senatorul latifundiar Ion Iordache propune, printr-o lege, ca statul să nu mai plătească taxe la stat

Senatorul latifundiar Ion Iordache propune, printr-o lege, ca statul să nu mai plătească taxe la stat

de Ion Alexandru    |    28 Sep 2022   •   07:45
Senatorul latifundiar Ion Iordache propune, printr-o lege, ca statul să nu mai plătească taxe la stat

Senatorul ex-liberal Ion Iordache, actual parlamentar neafiliat, proprietarul a peste 11 milioane de metri pătrați de terenuri intravilane, agricole, extravilane și forestiere, lovește din nou.

Alesul a depus, recent, la Camera Deputaților un proiect de lege prin care vrea, nici mai mult, nici mai puțin, decât să scutească integral autoritățile locale și centrale, precum și societățile cu capital de stat de la plata taxelor aferente avizelor și documentelor emise de orice entitate de stat sau privată. Scutirea ar viza orice proiect de interes public derulat de respectivele autorități sau societăți de stat, inclusiv proiectele care sunt finanțate din fonduri europene. Proiectul nu include companiile private care derulează astfel de proiecte, ceea ce a determinat Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Consiliul Concurenței să considere propunerea ca fiind discriminatorie.

 

Ion Iordache, în prezent membru al Forței Dreptei, partid înființat de Ludovic Orban, a inițiat acest proiect de unul singur, dar propunerea sa este susținută cu semnături de alți 29 de parlamentari, printre care 16 neafiliați (în frunte cu Ludovic Orban, Violeta Alexandru, Antonel Tănase sau Ștefan Ion zis „Grindă”), 6 parlamentari de la PSD, 8 senatori de la PNL (inclusiv celebrul Virgil Guran) și 3 senatori UDMR. 

Conform proiectului de lege, UAT-urile, sectoarele municipiului București, întreprinderile publice de dezvoltare intercomunitară și regiunile de dezvoltare sunt scutite în integralitate de la plata tarifelor datorate pentru emiterea oricărui document, indiferent de denumirea lui sau de emitent, necesar depunerii, selectării, admiterii, realizării și finalizării proiectelor de interes public din fonduri europene sau din fonduri naționale publice sau private, în valoare de peste 100.000 de lei.

Legea propusă definește „Document” orice aviz, acord, autorizație sau alt act. Prin „Emitent”, proiectul înțelege orice autoritate a administrației publice centrale sau locale, autoritate autonomă, întreprindere publică și societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau privat. Iar prin „Taxe și tarife” s-ar înțelege „sume reprezentând taxă, tarif, cost, preț sau orice altă obligație bănească, indiferent de denumire, percepută de emitent pentru plata aferentă întocmirii și transmiterii către beneficiar a documentelor necesare”.

Se înjumătățesc și termenele de predare a documentelor

Pentru a beneficia de scutirea de la plata acestor taxe, legea propusă prevede că beneficiarii vor anexa solicitării și documentației necesare pentru obținerea actului un formular sintetic cuprinzând fișa proiectului de interes public care indică eligibilitatea sau sursa de finanțare a proiectului, pentru scutirea integrală de la plată. 

Iar lucrurile nu se opresc aici. Textul legii propuse prevede că pentru aceste proiecte publice, termenele de emitere a documentelor necesare prevăzute de legislația în vigoare sau de reglementările interne ale emitenților vor fi reduse la jumătate, dar nu vor putea fi mai mici de trei zile lucrătoare sau mai mari de 20 de zile lucrătoare.

Se invocă problemele financiare majore ale UAT-urilor

În expunerea de motive, Ion Iordache susține că majoritatea UAT-urilor se confruntă cu probleme financiare de amploare, fiind în imposibilitatea de a genera sau colecta venituri care să asigure finanțarea cheltuielilor necesare funcționării aparatului propriu și infrastructurii de bază. „Potrivit raportului anual al Curții de Conturi, majoritatea UAT-urilor se confruntă cu grave probleme financiare, bugetele anuale estimate fiind supraevaluate, fapt care se transpune în lipsa fondurilor necesare realizării cheltuielilor bugetare, printre care și cele pentru întocmirea documentației pentru proiectele de interes public”, se arată în documentul citat.

Inițiatorul mai precizează că „dintr-un studiu al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, actualizat în februarie 2022, rezultă că rata de absorbție a fondurilor europene pentru categoria infrastructură mare este de 57% din sumele disponibile”, dar și că, „întrucât realizarea unui proiect de interes public presupune, în etapa de început, obținerea contra cost a unui număr important de avize și autorizații și întrucât foarte multe UAT-uri și persoane juridice care realizează servicii de interes public nu colectează veniturile necesare suportării costurilor acestora, proiectul de lege instituie un mecanism de scutire de la plata acestor taxe”.

Consiliile avizatoare subliniază că măsurile propuse au caracter discriminatoriu

Ineditul proiect de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 26 septembrie 2022, iar Guvernul României are termen pentru transmiterea unui punct de vedere pe marginea adoptării lui până în data de 19 octombrie.

Deocamdată, niciuna dintre autoritățile avizatoare nu a susținut, întru totul, această inițiativă. Spre exemplu, Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de lege, atrăgând atenția, pe de o parte, că propunerea vizează scutirea de taxe aferente transferurilor dintr-un cont în altul al statului, în contextul în care entitățile avizatoare sunt tot instituții de stat. Pe de altă parte, CES arată că măsurile propuse au caracter discriminatoriu în raport cu obligațiile de plată ale întreprinderilor private care investesc într-un serviciu de interes public.

Și Consiliul Legislativ reține, în avizul favorabil, dar cu observații, caracterul discriminatoriu al măsurilor propuse. Iar Consiliul Concurenței arată că „în măsura în care beneficiarul măsurii este considerat o «întreprindere», nu se poate exclude posibilitatea ca o astfel de inițiativă fiscală/parafiscală să fie selectivă și să aibă potențialul de a descuraja concurența”. Consiliul Concurenței este de părere că „măsura exclude de la aplicarea sa și întreprinderile cu capital privat, ceea ce face ca măsura să fie selectivă”.

×
Subiecte în articol: Ion Iordache