Credinciosii din toata tara sunt asteptati la Sibiu la sfarsitul saptamanii, pentru a participa la canonizarea fostului mitropolit al Ardealului, Andrei Saguna. Acest eveniment, unic in fata unei comunitati, va avea loc la Catedrala Mitropolitana din Sibiu, la 29 octombrie. Sfantul Sinod a hotarat, la 21 iulie, canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna si Simion Stefan, la propunerea sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului si Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. 'Sfantul Sinod a aprobat, dar proclamarea canonizarii este ca si intronizarea celui care a fost ales pe un post. Noi nu am facut altceva decat sa il trecem in randul sfintilor, in calendar, pe cel pe care Dumnezeu l-a ales si pe care credinciosii l-au cinstit pana acum', spune IPS Laurentiu Streza.
Propunerea canonizarii mitropolitului Andrei Saguna a venit pentru prima oara in 2006, atunci cand au fost trecuti in randul sfintilor mitropolitii Varlaam si Dosoftei ai Moldovei, Antim Ivireanul si Grigorie Dascalul ai Tarii Romanesti, Calinic cel Sfant al Ramnicului, dar si marii ierarhi ardeleni luptatori pentru Ortodoxie din secolul al XVII-lea Ilie Iorest si Sava Brancovici. Andrei Saguna va avea zi de pomenire la 30 noiembrie, iar Simion Stefan, la 24 aprilie.
Andrei Saguna s-a implicat in miscarea revolutionara de la 1848 a romanilor transilvaneni. A fost copresedinte al Adunarii nationale romanesti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicari politico-nationale, apoi tot Adunarea l-a delegat in fruntea unor intelectuali romani ca sa duca la Viena aceste petitii pe care le-a prezentat imparatului, la Innsbruck si la Viena, primind asigurari ca ele vor fi satisfacute. A tiparit mai multe manuale scolare, a cerut profesorilor sa scrie manuale, fiecare in specialitatea lui, a indrumat intregul invatamant romanesc. Sub indrumarea lui, s-au infiintat aproape 800 de scoli in Arhiepiscopia Sibiului.
Saguna a infiintat mai multe fundatii la Arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi si studenti merituosi. La indemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundatie din care sa se acorde burse pentru elevi, studenti, dar si meseriasi. S-au acordat peste 5.000 de burse pana la Unirea din 1918.
Viata mitropolitului Andrei Saguna a fost plina de evenimente demne de un cap al Bisericii care a adus lumina in sufletele si in mintile romanilor, in vremuri tulburi. S-a nascut la Miskolt, in Ungaria, la 20 decembrie 1808, intr-o familie de negustori aromani. Cerul copilariei sale nu a fost chiar lipsit de nori, ba chiar a avut de depasit numeroase obstacole, mai ales dupa falimentul tatalui sau, cand arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Stefan Ficher, l-a determinat sa treaca la catolicism, impreuna cu intreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, intre care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declarati romano-catolici, insa, la varsta de 18 ani, toti au declarat ca vor sa se intoarca la credinta pe care mama lor, Anastasia, nu a parasit-o.
Andrei Saguna a studiat, la Universitatea din Pesta, filosofia si dreptul, avand rezultate exceptionale la invatatura. Cunostea cateva limbi straine iar multi se asteptau sa inceapa o cariera in lumea laica. Si-a indreptat, insa, pasii spre Varset, la Scoala Teologica iar la varsta de 24 de ani, cand a terminat studiile teologice, a pornit spre Manastirea sarbeasca Hopovo. A facut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost uns in monahism, la 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.
A activat in cadrul Bisericii Ortodoxe Sarbe timp de 13 ani, fiind foarte apreciat de ierarhi, intre care si marele mitropolit Stefan Stratimirovici de la Karlovitz si urmasul sau, Stefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care avea sa ajunga patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe in anul 1848. A slujit ca asesor consistorial, in termenii de astazi un consilier eparhial si, in acelasi timp, a fost si administrator sau loctiitor de egumen la manastirile Iazac, Besenovo, Hopovo si Kovil.
In 1846, dupa moartea primului episcop roman de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sarb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Saguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu in Catedrala ortodoxa din Karlovitz, in Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sarbi. Fagaduia atunci sa-i 'trezeasca' pe romanii ardeleni din adancul lor somn si sa-i ridice spre tot ce este bun si inaltator.
A murit la 16/28 iunie 1873, lasand prin testament intreaga agoniseala a vietii sale Arhiepiscopiei Sibiului. Potrivit dorintei sale testamentare, a fost inmormantat langa biserica mare din Rasinari, unde slujise de multe ori, 'fara pompa, fara muzica si fara predica', prohodit de un singur preot, duhovnicul sau, ieromonahul Gherman Bogdan. Cu toate acestea, la inmormantarea lui au participat mii de romani veniti din toate partile Ardealului.
Pentru toate meritele sale si tot ce a insemnat pentru spiritul romanesc din Ardeal, Andrei Saguna va deveni sfant ortodox roman.
Moastele Sf. Apostol Andrei – in procesiune la Sibiu
Racla in care se afla Cinstitul cap al Sfantului Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei, adus astazi la Bucuresti de o delegatie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, va fi dusa, in dupa-amiaza zilei de 28 octombrie, in procesiune, la Catedrala mitropolitana din Sibiu, cu prilejul proclamarii canonizarii Sfantului Ierarh Andrei Saguna, Mitropolitul Transilvaniei. Sfintele moaste vor ramane la Sibiu pana in dupa-amiaza zilei de 29 octombrie.