Sfantul Gheorghe este unul enigmatic, o figura aureolata de poezia traditiei, ce-i atribuie fapte marete, umbrita de incertitudinea istoriei, care pune la indoiala pana si existenta lui. In juru-i s-au creat povesti fantastice.

Legenda spune ca imparatul Diocletian s-a gandit sa porneasca razboi asupra crestinilor, a dat porunca sa se invredniceasca de cinstiri imparatesti si de daruri cei care se vor lepada si vor parasi pe Hristos, iar cei care nu se vor supune poruncii sa aiba pedeapsa moartea. Atunci Sfantul Gheorghe, fiind de fata, a declarat ca este crestin, mustrand desertaciunea si neputinta idolilor.

OFRANDA. Langa Cetatea Viritului, un lac foarte mare in care era un balaur infricosator ce omora oameni. De multe ori, inarmandu-se spre uciderea lui, acestia erau goniti si ucisi, caci balaurul cu suflarea sa cea pierzatoare umplea vazduhul de venin purtator de moarte. Intr-una din zile, oamenii au mers la imparatul lor si i-au zis: "Ce sa facem, ca pierim de balaurul acesta?". Iar el le-a raspuns: "Ce imi vor descoperi zeii aceea va voi spune". Si prin descoperirea diavolilor, un sfat ca acesta le-a dat: "Sa dea in fiecare zi la rand si cu sorti fiecare pe copiii lor, fecior sau fata, spre mancare acelui balaur, iar daca va veni randul pana la mine, apoi si eu imi voi da singura fiica". Primind acel sfat, oamenii faceau totul dupa randuiala aceea. Toti cetatenii mari si mici isi dadeau copiii balaurului in fiecare zi spre mancare, punand pe malul acelui lac pe fiii si fiicele lor. Dupa o perioada a venit si randul imparatului si i-au zis: "Iata, imparate, noi toti, dupa sfatul si dupa hotararea ta, am dat pe copiii nostri balaurului". Imparatul a spus: "Voi da si eu pe singura mea fiica pe care o am, iar dupa aceea ce ne vor descoperi iarasi zeii eu va voi spune". Deci, chemand pe fiica sa, i-a poruncit sa se impodobeasca cu bunacuviinta. Pentru jertfa legiuita a diavolilor a hotarat sa o dea pe ea la balaur. Iar fecioara, fiind pusa pe malul lacului la locul obisnuit unde se dadea balaurului jertfa, statea acolo tanguindu-se. Dumnezeu, Cel care voieste ca toti sa se mantuiasca si cetatea aceea voind sa o izbaveasca de pierzarea trupeasca si de cea sufleteasca, l-a trimis acolo pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, ostasul Imparatului ceresc, cu sulita in maini. Si vazand pe acea fecioara stand pe mal, a intrebat-o: "Pentru ce stai aici si plangi asa?". Iar ea a zis: "Bunule voinice, fugi degraba de aici cu calul tau, ca sa nu mori impreuna cu mine!". Iar Sfantul a grait catre ea: "Nu ma voi duce pana nu-mi vei spune adevarul. Pentru ce zabovesti aici plangand?". Asa ca fata i-a spus tot. "Nu te teme, fecioara, ca eu in numele Domnului Dumnezeului meu Cel adevarat te voi izbavi de balaur."

LUPTA. In timp ce vorbeau, un balaur infricosat s-a aratat iesind din lac si se apropia la obisnuita lui mancare. Sfantul Gheorghe s-a insemnat cu semnul Crucii si chema pe Domnul, zicand: "In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh", si s-a repezit cu sulita asupra balaurului. Deci invartind sulita, l-a lovit pe acela in gatlej si, ranin- du-l, l-a culcat la pamant, iar calul calca pe balaur cu picioarele. Dupa aceea Sfantul Gheorghe a poruncit fecioarei sa lege balaurul cu braul si sa-l duca in cetate ca pe un caine. Apoi Sfantul Gheorghe a zis catre locuitorii acelei cetati: "Nu va temeti, nadajduiti spre Domnul nostru Iisus Hristos si credeti in El, caci El m-a trimis la voi ca sa va izbavesc de balaur!". Si a ucis Sfantul Gheorghe balaurul acela cu sabia in mijlocul cetatii. Apoi oamenii l-au ars cu foc. Atunci imparatul si tot poporul au crezut in Hristos si au primit Sfantul Botez.

FAMILIE
"Prin Caras exista un obicei al Sfantului Gheorghe. Rudele se aduna la o apa curgatoare ce trece prin localitate, acolo, la malul apei, se desfasoara ceva uluitor, toate familiile vin si asaza pe jos, pe mal, pe fete de masa tot felul de ofrande, pe apa pun in cate o tigva de bostan cate un colac cu lumina aprinsa, cu oua rosii. Sa fie de sufletul raposatilor!"
Doina Isfanoni
etnolog

SARBATOARE
"Ne apropiem de Sfanta Sarbatoare a Invierii Domnului, iar Patimile Domnului trebuie sa constituie scara luminoasa a patimilor noastre in aceasta viata, pe care sa le infruntam cu acelasi stoicism cu care Domnul le-a infruntat, convinsi fiind ca la capatul smereniei noastre lumina lui Dumnezeu va coplesi sufletele noastre"
parintele Bogdan
Biserica Sf. Gheorghe Nou

PE ARIPI DE FLUTURI

Iata o mostra de legenda a Sfantului Gheorghe publicata in Ilustratiunea Romana pe la 1930: "Cunoasteti legenda populara a zilei acesteia, considerata drept inceputul primaverii: «Dumnezeu, vazand ca Sfantul Gheorghe si Sfantul Dumitru sunt cei mai venerati dintre sfinti, le-a facut cinstea de-a le da in dar cheile timpului. Cand natura se scutura de praful alb al iernii monoton de imaculate, cand se mai aud glasurile pline de sfortarile antimuzicale si ridicolul avant sentimental al broastelor din adancurile iazurilor, Sf. Gheorghe, trezit din meditatia unei lungi inactivitati, intinde mana spre tovarasul sau, cerandu-i cheile vremii frumoase. Sf. Dumitru incuie pe Baba Dochia, cu cele noua cojoace ale ei, si savureaza beatitudinea unei odihne, prelungita pana toamna tarziu, cand inceteaza concertul acvatic de oracaituri si frunzele - prefacute in fluturi tristi, galbeni ca aripile de ceara ale lui Icar - se prabusesc la pamant, cum s-a prabusit indraznetul erou, care a plutit intaia oara in inaltime! Atunci si Sf. Dumitru, vestitorul perioadei de letargie, primeste iar zavoarele ceresti ale anotimpurilor, atarnandu-le la brau ca sa nu le fure cineva, incurcand astfel socoteala timpului»".

In orice luptator este o samanta de razboi

NUME. Gheorghe inseamna in limba greaca agricultor

Am incercat sa aflam de ce circula din batrani vorba ca, daca Sfantul Gheorghe cade in aceeasi zi cu Sarbatoarea de Pasti, ar fi semn rau. Doina Isfanoni, director stiintific la Muzeul Satului, ne-a oferit un raspuns clar si concis: "Exista in popor o credinta cum ca Sfantul Gheorghe este un sfant razboinic si credintele legate de sfintii razboinici sunt legate de lupta, de confruntare. El invinge iarna, el este cel care s-a luptat ca soarele sa il aduca, el este cel care descuie vara. Sfantul reprezinta in credintele populare si in calendarul popular invingatorul dintr-o lupta. Ca in orice invingator, exista si o samanta de razboi. De aceea Sfantul Gheorghe este privit in popor ca fiind luptatorul, gardianul. Din acest punct de vedere, el este si salvatorul fetei de imparat, care omoara balaurul necredintei, in felul acesta aduce linistea si pacea, si binele, dar el ramane razboinic. De aceea se crede uneori ca aceasta coincidenta nu este benefica, intre renastere si razboi. Lucrurile se rezolva insa foarte bine, mutandu-se sarbatoarea sfantului a doua zi. Amandoua au semnificatii clare, daca ne gandim putin, in popor Sfantul Gheorghe are exact aceasta functie de deschizator al vremii bune, de renastere a naturii. El este poarta de fapt, cheia care deschide primavara cu adevarat. In lumea pastorala este momentul culminant, cand turmele incep sa urce, cand s-au stabilit pastorii la turmele care urca spre zonele de varat. Este acel segment in care totul s-a decis, nu mai exista surprize".

Dumnezeu iubeste omenirea

Un raspuns am primit si din partea parintelui Nicolae Ionita, de la Seminarul teologic din Tulcea, care ne-a spus ca: "Sfintii Parintii au hotarat ca daca sarbatoarea Invierii va cadea in aceeasi zi cu alte sarbatori, slujba acelei sarbatori se poate savarsi a doua sau a treia zi. Este un lucru firesc si normal sa se procedeze asa, deoarece Invierea Domnului este cea mai mare sarbatoare, "Minunea Minunilor, Bucuria Bucuriilor", faptul ca Domnul Hristos ne-a dovedit ca este Fiul lui Dumnezeu, cel care ne-a eliberat de sub jugul pacatului si ne-a daruit viata vesnica si mantuire. Se spune in popor ca daca sarbatoarea Pastilor cade in aceeasi zi cu Sfantul Gheorghe, se intampla ceva rau. Ei bine, nu se va intampla nimic rau, Dumnezeu iubeste omenirea, tocmai acesta este mesajul Invierii, ca Mantuitorul Iisus Hristos si-a dat viata pentru noi ca noua sa ne fie bine. Se intampla rau atunci cand noi facem pacate si suparam Pronia Divina", spune parintele director Nicolae Ionita.

Sfantul Gheorghe s-a nascut in Cappadochia si facea parte dintre ostasii care se chemau tribuni, avand functia de comis. Fiind supus la multe chinuri pentru credinta, sfantul ramanea nevatamat, minunea aceasta facandu-i pe multi sa creada in Hristos. Insasi imparateasa Alexandra s-a facut crestina, si dupa ce imparatul a poruncit sa-i fie taiat capul sfantului, aceasta si-a dat si ea sufletul in temnita. Printre minunile facute de el in timpul vietii a fost aceea ca un idol cioplit a rostit in fata sfantului si a multimii ca unul este Dumnezeu adevarat, Hristos.