Sfintii Constantin si Elena

Sarbatoarea crestina de azi este marcata in calendar drept „Sfintii mari imparati si intocmai ca apostolii, Constantin si Elena".

Imparatul roman Constantin cel Mare s-a convertit la crestinism, dupa cum o atesta scrierile istorice, printr-o minune dumnezeiasca, in 312 d.Hr. Inaintea luptei cu imparatul Maxentiu a vazut pe cer o cruce luminoasa pe care scria „hoc signo vinces" - „prin acest semn vei invinge", punand apoi sa se zugraveasca pe scuturile soldatilor acest semn. Sprijinit pe puterea Sfintei Cruci, a atacat armatele mult superioare ale lui Maxentiu, le-a invins la 28 octombrie 312 si a cucerit scaunul de la Roma. Ca urmare, la cateva luni, noul imparat a emis Edictul de la Milan (3131), prin care se acorda deplina libertate crestinismului. Acesta devenea, din religie persecutata, religie tolerata, cu libertati asemanatoare celorlalte religii.

DUMINICA LIBERA. Dupa Edictul de la Milan, care consfintea libertatea credintei crestine, imparatul Constantin a intreprins o serie de actiuni menite sa imbunatateasca viata crestinilor. In acest sens, a desfiintat pedepsele necrestine ca rastignirea, a abolit dreptul tatalui de a-si vinde sau omori copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea vaduvelor, saracilor si bolnavilor, a aprobat infiintarea justitiei si instantelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii crestine, a generalizat ca zi de odihna duminica, ziua Invierii lui Hristos, si multe altele. De asemenea, a initiat construirea de noi biserici in toate zonele imperiului sau, sau repararea celor existente. O alta mare infaptuire a sa a fost construirea, din temelii, a unei mari cetati, care ii va purta secole de-a randul numele: Constantinopol („orasul lui Constantin").

Alaturi de Constantin se cinsteste si mama sa, Elena, care a intarit si a raspandit credinta ortodoxa. Traditia spune ca, datorita eforturilor Elenei, a fost gasit lemnul Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Iisus, si au fost construite biserici la Bethleem, Golgota si pe muntele Maslinilor. Biserica a hotarat trecerea imparatului Constantin cel Mare si a maicii sale Elena in randul sfintilor, fiind praznuiti in fiecare an la 21 mai, ziua mortii lui Constantin. Tot la aceasta data este si hramul Catedralei Patriarhale din Bucuresti, care ii are protectori pe cei doi sfinti imparati.

MOASTELE SFINTILOR. In semn de evlavie si respect pentru primul imparat crestin, Serban Cantacuzino a inaltat Catedrala Mitropolitana din Bucuresti, inchinata imparatilor Constantin si Elena. La 21 mai 2002, o delegatie a Bisericii Ortodoxe a Ciprului a daruit Patriarhiei Romane o caseta aurita in care se afla o parte din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se usuca si ca cine va imparti cruciulite astazi va iesi invingator din orice incercare. De asemenea, in ziua celebrarii acestor sfinti, in calendarul popular apare o sarbatoare dedicata pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune ca, in trecut, pentru a preintampina distrugerea strugurilor de catre grauri, multi podgoreni nu lucrau in ziua dedicata acestora.