Şi cei mai mari hoţi, şi cei mai oneşti oameni

Să vorbeşti romăneşte la Roma nu e chiar atăt de periculos pe căt ar fi unii tentaţi să creadă. Italienii au invăţat şi ei să se ferească de romănii "răi" şi să-i apreciezie pe cei oneşti.

NEAMUL ROMĂNILOR - Mai sunt şi italieni care ne au la suflet

Să vorbeşti romăneşte la Roma nu e chiar atăt de periculos pe căt ar fi unii tentaţi să creadă. Italienii au invăţat şi ei să se ferească de romănii "răi" şi să-i apreciezie pe cei oneşti.

Trenul mult imbătrănit, infăşurat in grafitti, care trece prin păntecele Romei, in zonele "bune", ca apoi să se ridice la lumină, spre periferii, nu mai opreşte la Tor di Quinto, locul in care a fost ucisă Giovanna Regianni. Doar incetineşte uşor in dreptul unei pădurici şi a boscheţilor care se intind inainte de ceea ce trebuie să fi fost peronul gării.

AU ARS TOT. Majoritatatea celor din vagon sunt femei - şi doamne de vărsta şi statutul social al soţiei ofiţerului de marină, omorătă la Tor di Quinto, şi tinere studente, şi imigrante sărăcuţe, de toate culorile. Nimeni nu se arată speriat sau dezgustat de vorba romănească. "E o linie de tren sigură, pentru o femeie. Siguranţa dispare in momentul in care cobori in una dintre aceste staţii", spune o italiancă elegantă, trecută de 50 de ani. "Aici au fost barăcile romilor. Căt vedeţi pădurea asta, dar şi pe dig, pănă dincolo de gară, erau bărăci una lăngă alta. Au dispărut toate, cred că le-au şi ars după ce le-au dărămat. NU se mai cunoaşte urma lor", ne arată, binevoitoare, o altă italiancă, ce şi-a intrerupt jocul de cuvinte incrucişate, că să ne explice căte ceva despre fostul Tor di Quinto. O tănără completează şi ea, cu bunăvoinţă, că staţia era de mult pregătită pentru renovare, căci vedea mereu pe geam materialele de construcţii, dar că probabil ceea ce s-a intămplat cu "doamna aceea" a grăbit inchiderea.

Din tot vagonul nu s-a ridicat nici un cuvănt care să arate teama sau dezgustul faţă de romăni.

MAI SLAB CU CERŞETORIA. "Unii ne-au mai spus să ne ducem la noi acasă, că suntem nişte criminali", explică Ramona, una dintre ţigăncile care spală parbrize intr-o intersecţie din apropierea căreia se face şi Via Romania.

Sunt patru fete, toate venite din Craiova. Cea mai mare are 20 de ani şi un copil mic, care creşte in ţară. Sunt imbrăcate curat, cu fuste lungi şi negre, au părul spălat şi prins cu grijă. In picioare, deşi e frig la Roma, au ciorapi şi şlapi. Una dintre ele a mai rămas doar cu ciorapii. "Mi-am rupt papucii, fugind de un carabiner!", explică ea veselă. Mă uit la carabinierul care e la doar căţiva metri de noi şi nu dă semne că ar fi deranjat in vreun fel de prezenţa fetelor care spală parbrize. "Nu ăsta! Altul! M-a fugărit ca să-mi confişte spălătorul", explică fata.

In rest, nu prea au a se plănge de purtarea poliţiştilor şi carabinierilor italieni. Nu le-au bătut niciodată, nu le-au ameninţat. După uciderea Giovannei Regianni au trecut şi prin tabăra abuzivă in care stau ele, ca să avertizeze că le vor fi dărămate barăcile. Lucru care nu s-a intămplat insă şi pentru că, susţin fetele, tabăra are doar 10 familii, toate din acelaşi neam şi că ţiganii din ea nu sunt răi. "Noi suntem ursari, nu avem treabă cu…", spune Carmen, una dintre fete, explicănd că nu au nici un fel de legătură cu tabăra din care era Mailat, pe care ele o consideră una neserioasă.

Uciderea Giovannei Reggiani a cam stricat afacerile ţigăncuşelor care spală parbrize. Italienii din maşini se sperie de ele, nu le mai lasă să cureţe geamurile. Alţii le mai şi ameninţă. Astfel, căştigurile aproape că s-au injumătăţit şi rareori, spun fetele, sunt zile in care căştigă 10 euro.

"Au venit şi poliţiştii romăni şi, ne-au zis să plecăm acasă, că-i gata şmecheria in Italia", spune Ramona.

Carmen e decisă să plece acasă de Sărbători, după ce cumpără haine la copilul pe care-l are in ţară, şi parcă nu s-ar mai intoarce. Spune că mama ei e foarte speriată de cănd cu cazul Mailat, şi o tot roagă, atunci cănd vorbeşte cu ea la telefon, "de la poştă", să lase Italia.

Fericirea zilnică a fetelor e legată de apariţia unui bătrăn domn italian, foarte elegant. In fiecare zi le dă la fiecare căte o monedă de un euro. "A fost ceva mare. Şef la carabinieri, parcă", explică una dintre ţigăncuşe, străngănd in pumn moneda de un euro.

In diagonală de locul in care cele patru spală parbrize, o altă fată, de 15 ani, se plimbă cu un copil in braţe. Băieţelul are doar două luni şi-l cheamă Cătălin. Şi mama, şi copilul sunt curaţi şi bine ingrijiţi. Fata ii şterge din cănd in cănd faţa bebeluşului cu serveţele umede şi povesteşte că italienii sunt destul de darnici cu cel mic, dar doar cănd e vorba de hăinuţe sau măncare. Copilul s-a născut intr-un spital din Italia, unde, după cum zice mama, eşti tratat la fel, indiferent dacă eşti imigrant sărac şi ilegal, ori italian bogat.

LA COLUMNA LUI TRAIAN. "Voi sunteţi un popor al extremelor. Aveţi cei mai mari hoţi, dar şi cei mai cinstiţi oameni pe care ii cunosc", spune un italian, ieşit la plimbare pe lăngă Columna lui Traian. "Nu ştiu hoţi mai mari decăt romănii, dar, in acelaşi timp, cei mai oneşti oameni pe care i-am intălnit sunt tot romăni", declară italianul, ca apoi să ne povestească despre Octavian, un romăn pe care il cunoaşte de foarte mult timp şi căruia i-ar lăsa oricănd cheile casei. Pentru că stă in centrul Romei, un loc foarte vizitat de turişti, italianul se loveşte zilnic de micii hoţi ţigani. "Nimeni nu se fereşte de un copil şi, uite, aşa rămăn mulţi fără portofele", răde italianul, amintindu-şi de un mare şef de la Scotland Yard, lăsat fără portofel de un ţigan mic, dar şi de o serie de carabinieri care patrulează in zonă şi au păţit acelaşi lucru. Unul dintre locurile preferate de micii ciorditori e Fontana di Trevi, unde, atunci cănd nu se ocupă de buzunarele turiştilor, pescuiesc monedele aruncate in Făntăna dorinţelor.

"Da’ voi ştiţi cine l-a trădat pe Decebal, la Sarmizegetusa?", ne intreabă brusc italianul, ca apoi să ne arate, prin teleobiectiv, scena cu pricina de pe Coloana lui Traian. "Ah, şi cănd am urcat cu un arhitect, acesta mi-a arătat o scenă, spre vărful coloanei, in care trei foarte frumoase femei de-ale voastre il bat pe un soldat roman", se veseleşte iar italianul. "Imi place mult de 1 decembrie, cănd e ziua voastră naţională" - mai spune italianul, lăsăndu-ne cu gura căscată. Abia aşteaptă să-i vadă pe romăni, de 1 decembrie, intinzănd hora lăngă Columna lui Traian, căci italianului ii place "muzica aceea veselă cu multe flaute şi tobe şi dansurile romăneşti".

GRUP DE LUCRU COMUN, LA EXTERNE. La sfărşitul intălnirii dintre Mihai Gheorghiu , secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe şi Franco Danielli, vicepremier in Ministerul de Externe italian, cele două părţi au decis formarea unui grup comun de lucru, format din reprezentanţi ai comunităţii italiene din ţara noastră şi a celei romăneşti din Peninsulă. Vicepremierul italian a subliniat că in Romănia există 20.000 de intreprinzători italieni, care asigură 800.000 de locuri de muncă, şi că sute de mii de romăni reprezintă de ani buni cea mai mare comunitate de străini din Italia.

Vicepremierul italian a arătat ca reuniunea cu partea romănă a fost una "aşa cum trebuie să fie intre prieteni" şi amintit că Italia a fost prima dintre ţările fondatoare ale Uniunii Europene, care a ratificat tratatul de adeziune a Romăniei.

carmen.plesa@jurnalul.ro

Preşedintele Italiei cere integrarea romilor şi romănilor

Pe fondul scandalurilor privind comunitatea de imigranţi romăni şi, in special, a celei de romi din Italia, preşedintele ţării, Giorgio Napolitano (foto), a ieşit la rampă printr-o abordare raţională a acestei chestiuni, din ce in ce mai spinoasă. Ieri, cu ocazia aniversării a 18 ani a Convenţiei pentru Drepturile Copiilor, Napolitano a insistat asupra "copiilor din Italia care nu sunt cetăţeni italieni", precizănd că, "potrivit acestei legi, ei au aceleaşi drepturi, fără excepţie, ca şi copiii italieni şi ca toţi ceilalţi copii din această ţară", indiferent că sunt imigranţi legali sau ilegali. Preşedintele italian a menţionat că a solicitat modificarea legislaţiei cetăţeniei italiene, "prea restrictivă" in prezent, in sensul "creării unor căi noi de acces" pentru cetăţenii din alte ţări care aspiră la cetăţenia italiană.

In final, avertizănd asupra riscurilor xenofobiei faţă de romi şi romăni in special, despre care a auzit vorbindu-se că sunt răi şi că italienii se tem de ei, Napolitano şi-a indemnat conaţionalii la calm şi la respectarea legii, pentru a evita ca răzbunările să degenereze intr-o "vănătoare de vrăjitoare" cu consecinţe grave. "Nu trebuie să ne temem de ei (romi şi romăni - n.r.), trebuie să ii integrăm", a fost concluzia lui Napolitano. (Sănziana Stancu)