Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși ultima variantă a acestei HG a primit avizul de la Justiție, răspunsul a venit cu o listă extrem de lungă de observații pentru care trebuia să se facă rectificări. Neclaritățile care au rămas sunt tot atâtea posibilități ca statul să devină bun de plată, în urma unor procese pe care le va pierde. Federația Sindicatelor „Silva” atrage atenția asupra pericolului unei astfel de reforme care s-a redactat în grabă și cu foarte multe greșeli fundamentale, pentru că pădurile României reprezintă o resursă strategică a statului și un patrimoniu al tuturor românilor, iar administrarea lor nu poate fi decisă printr-o astfel de reorganizare cu zeci de probleme juridice și fără studii reale de fundamentare.
Sindicaliștii din Romsilva reclamă „o reorganizare impusă politic, în ciuda problemelor de legalitate ale proiectului de HG privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor. „Este un exemplu perfect de reformă făcută în grabă, fără fundamentare și cu numeroase probleme juridice. Documentul are 38 de articole, dar a primit nu mai puțin de 26 de observații din partea Ministerul Justiției. Cu alte cuvinte, aproape fiecare al doilea articol al proiectului ridică probleme serioase de legalitate sau de formulare”, spune sindicatul.
Proiectul de HG adoptat ieri de Guvern a fost retrimis de mai multe ori la inițiator, pentru corecturi, și a întâmpinat dificultăți inclusiv în procedura de avizare la Consiliul Economic și Social. „În ciuda acestor probleme evidente, proiectul este împins înainte de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar adoptarea sa este rezultatul unei decizii politice, nu al unei analize profesioniste. 26 de probleme juridice într-un proiect de reformă”, spun sindicaliștii.
Lista lungă de observații care însoțește avizul favorabil dat de Ministerul Justiției arată că proiectul este plin de neclarități și formulări defectuoase despre care sindicatul a mai cerut explicații și în trecut. Printre problemele semnalate de Ministerul Justiției se regăsesc: indicatorii de performanță formulați incorect, care trebuie reanalizați; noile structuri ale regiei și modul de preluare a activului și pasivului, care sunt neclare; statutul structurilor de „administrare special constituite”, inclusiv al Muzeul Cinegetic al Carpaților Posada, care trebuie clarificat; articolele privind activități ce nu țin direct de administrarea fondului forestier și trebuie reconsiderate.
De asemenea, întreținerea și repararea drumurilor forestiere trebuie corelată cu legislația privind achizițiile publice. Există probleme de reglementare privind creșterea și ameliorarea cabalinelor și nu este clară relația dintre direcțiile silvice regionale și subunitățile fără personalitate juridică.
Poate fi adoptat și cu greșelile necorectate
Lista este mult mai lungă, iar sindicaliștii spun că proiectul este slab fundamentat și redactat defectuos, iar această formulă transferă responsabilitatea finală către Guvern. Cu alte cuvinte, proiectul poate fi adoptat chiar dacă problemele semnalate nu sunt corectate, dar nu se știe cine verifică dacă aceste observații de la Justiție au fost integrate în forma finală a hotărârii de guvern.
„Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a publicat pe platformele online ale USR Franța un clip video în care anunță adoptarea proiectului de reorganizare. Clipul a fost retras rapid, după ce s-a constatat că proiectul nu fusese încă adoptat”, mai spune sindicatul.
Proiectul de HG a primit aviz favorabil, în cele din urmă, și de la Consiliul Economic și Social, fiind pus ieri pe ordinea de zi a Guvernului, pentru votul final. Din 41 de direcţii județene vor rămâne doar 19, regionale, iar acesta ar fi marele câștig pentru administrarea pădurilor, conform prezentării făcute de ministrul Mediului. De asemenea, directorii Romsilva vor susţine concursuri pentru posturi şi vor avea mandate de 5 ani, dar ar putea fi schimbați și în fiecare an, dacă nu vor corespunde criteriilor de evaluare – o evaluare cu indicatori incerți, din punctul de vedere al Ministerului Justiției.
Astfel, oricare dintre directorii demiși fără criterii clare stabilite de actul normativ ar putea să dea statul în judecată și să câștige procesele, iar Romsilva va trebui să-i aducă înapoi, pe posturi, așa cum se întâmplă deja cu zeci de posturi de conducere dublate sau chiar triplate, în institițiile statului. Iar economia la bugetul de stat nu se va putea face în acest fel, pentru că la fiecare astfel de proces câștigat în instanță, se plătesc salariile din urmă și despăgubiri, iar în loc de un salariu de director, se vor plăti două sau trei, pe fiecare post, dacă acei indicatori de performanță vor fi aplicați eronat, iar Ministerul Justiției a subliniat eroarea, chiar înainte de a se vota hotărârea de guvern.
În plus, nici măcar nu e nevoie de bani de la bugetul statului pentru plata salariilor, pentru că Romsilva are profit anual foarte mare și, la fel ca orice altă regie autonomă sau companie a statului, varsă 90% din profitul anual la bugetul de stat, nicidecum nu primește bani de la bugetul de stat pentru plata salariilor.
Sinecuri există, dar au fost cerute de UE
Tocmai pentru că există acest profit uriaș, prin contractul colectiv de muncă s-au stabilit prime enorme pentru directori și șefi de ocoale silvice, dar și pentru angajați. Chiar de la aceste prime a pornit scandalul cu noul ministru al Mediului și nevoia de reformă, menționându-se că se face risipă din banii statului, deși salariile și primele se plăteau din cei 10% profit anual al Romsilva care rămânea ca buget al regiei, nu din bani de la bugetul statului.
Singurul avantaj ar fi reducerea numărului de sinecuri create prin legislația europeană, pentru că o directivă europeană privind guvernanța corporativă a stabilit că fiecare structură trebuie să aibă un consiliu de administrare, iar Guvernul României a fost obligat, anul trecut, să adopte directiva și să creeze circa 600 de posturi bine plătite în ocoalele silvice.
Mai exact, la solicitarea Comisiei Europene, în aprilie 2025 Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 22/2025 prin care aplică același principiu prevăzut pentru companiile statului fiecărui ocol silvic. Practic, în cele 120 de ocoale silvice cu circa 30 de angajați fiecare, s-au adăugat câte 5 membri ai CA-ului înființat prin această OUG, plătiți regește, din banii produși de pădurari.
Doar dacă s-ar reduce numărul ocoalelor silvice ar putea să scadă automat și numărul membrilor CA-urilor cerute de UE.
Reforma administrării pădurilor nu poate fi făcută prin improvizații legislative și decizii politice luate peste noapte. Pădurile României nu sunt un experiment politic.
Federația Sindicatelor „Silva”
Citește pe Antena3.ro
