Sistemul public de sănătate, sufocat de pomenile politicienilor. Unii nu plătesc nimic, alții plătesc de mai multe ori

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat în mare parte sistemul public de sănătate, a înregistrat un deficit de 1,7 miliarde de lei în prima lună a anului 2024, cu 33% mai mic decât în urmă cu un an. Scăderea este însă una forțată și nu ca urmare a creșterii puternice a numărului de cotizanți. Încasările din CASS au crescut, în special, ca urmare a includerii în baza de calcul a tichetelor de masă, dar şi a unor indemnizaţii de concediu medical. Situația este greu de schimbat, în condițiile în care politicienii încurajează neplata acestei taxe prin acordarea a tot felul de facilități pentru persoanele neasigurate. În loc să umble la cauză, politicienii preferă să trateze efectul pe banii celor care plătesc. 

Ultima propunere care încurajează acest comportament vine chiar de la Ministerul Sănătății. Persoanele care nu pot face dovada calităţii de asigurat, vor beneficia de servicii medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, de prescrierea şi eliberarea medicamentelor contraceptive hormonale, precum şi de alocaţia de hrană. Prevederea se regăsește într-un proiect de OUG pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Pentru 2024, veniturile din CASS (Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate) sunt estimate la 56,22 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile aprobate din acest FNUASS sunt de circa 62,36 de miliarde de lei, iar diferența va fi acoperită integral prin subvenții acordate de la bugetul de stat. 

Monitorizarea sarcinii, gratuită pentru femeile neasigurate

Plenul Senatului a adoptat, la începutul acestei săptămâni, un proiect iniţiat de parlamentari USR, care asigură accesul femeilor la monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei, urmând ca investigaţiile necesare să fie efectuate de furnizori în maximum cinci zile lucrătoare de la data solicitării acestora, indiferent dacă acestea sunt asigurate sau nu. „Această propunere legislativă, care vine să asigure accesul gratuit şi prioritar pentru femeile însărcinate, cât şi pe perioada de monitorizare de după naştere, a venit ca urmare a analizelor făcute de organizaţii non-guvernamentale, care ne-au arătat că o treime din femeile însărcinate din România nu şi-au făcut analizele recomandate pe perioada sarcinii şi principalul impediment pe care acestea l-au menţionat au fost dificultăţile financiare. Asta, deşi legea a garantat accesul gratuit la analize pentru femeile gravide, indiferent dacă acestea aveau sau nu aveau statut de asigurat, însă, în practică, foarte multe dintre ele ajungeau la laboratoarele de analiză şi li se spunea că s-a terminat plafonul, că nu mai sunt bani”, a declarat Deputata Oana Ţoiu, coiniţiatoare a proiectului. Proiectul a fost trimis la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Este încurajat comportamentul „consumă fără să plătești”

În timp ce statul și politicienii încurajează foarte multe persoane să aibă un comportament de genul „consumă fără să plătești”, au fost găsiți și fraierii care să fie puși să suporte financiar aceste pomeni. De exemplu, prin Legea creșterii taxelor și a introducerii unora noi (Legea 296/2023), s-a ajuns ca pentru veniturile din acest an, unele persoane să plătească în 2025 de două sau chiar de trei ori CASS, asta pe lângă taxarea concediilor medicale. Astfel, dacă persoana este angajată, va plăti automat CASS. În cazul în care ea desfășoară o activitate independentă, va plăti CASS la nivelul a cel puțin 6 salarii minime pe economie. Dacă suplimentar va avea și venituri din dividende, ea va trebui să plătească și pentru acestea CASS. Asta nu înseamnă că va primi și servicii medicale mai bune. Oferta este aceeași: aglomerație la ușa cabinetelor, luni de așteptare pentru un RMN, lipsa medicamentelor în spitale și, nu de puține ori, servicii medicale de slabă calitate.

Gratuitate pentru bolnavii oncologici fără asigurări

De la 1 iulie 2024 vor fi incluse servicii gratuite pentru pacienţii neasiguraţi în Planul Naţional de Cancer. „Avem Planul Naţional de Cancer, în cadrul acestui plan s-au introdus servicii şi pentru neasiguraţi, ceea ce este un mare fapt faţă de alte ţări. Prin introducerea în acest plan naţional de cancer a acestui segment de populaţie, cel neasigurat, înseamnă că dânşii au acces la servicii de prevenţie, asta înseamnă că depista precoce, la servicii de diagnostic şi pot să acceseze şi planul de tratament”, a anunțat recent președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea.

Pachetul minimal de servicii pentru neasigurați a fost extins

Începând cu 1 ianuarie 2023, Guvernul a extins pachetul minimal de servicii care se acordă în asistenţa medicală primară persoanelor care nu sunt asigurate, după cum urmează:

1. servicii medicale curative; 

2. servicii medicale de prevenție și profilactice;

3. servicii medicale la domiciliu; 

4. servicii diagnostice și terapeutice; 

5. activități de suport; 

6. servicii de administrare de medicamente.