Situaţie de urgenţă - Videanu, stop la fabrici şi raţionalizează consumul de gaz

Autorităţile române au declarat situaţie de urgenţă în urma opririi totale a importurilor de gaze ruseşti, inclusiv prin conducta de la Medieşul Aurit, din judeţul Satu Mare, după ce în urmă cu două zile fuseseră oprite importurile şi prin gazoductul ce traversează Dobrogea.

Ieri la prânz, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat că a luat decizia de a instaura starea de urgenţă în sistemul energetic, în urma sistării livrărilor de gaze ruseşti către România. “Am luat decizia de a instaura starea de urgenţă”, a declarat Videanu, după şedinţa Comisiei de coordonare pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, convocată la sediul ministerului. După numai două ore, un comunicat al Ministerul Economiei transmis după şedinţa comisiei, foloseşte termenul de “situaţie de urgenţă”. “Una dintre deciziile adoptate a fost declararea situaţiei de urgenţă, în conformitate cu prevederile Legii 346/2007, astfel încât Transgaz să poată să gestioneze operativ menţinerea în stare de siguranţă a sistemului naţional de transport şi aprovizionarea cu gaze, în ordinea priorităţilor stabilite. Situaţia de urgenţă, în condiţiile Legii 346/2007, oferă agenţilor economici un instrument legal pe care aceştia au posibilitatea să-l utilizeze în relaţiile economice cu partenerii cu care au contracte”, se arată în comunicat.

MĂSURI DE CRIZĂ
Videanu a spus că pornirea combinatului Mechel Steel Târgovişte, programată a se face săptămâna aceasta a fost amânată, după ce acum două zile şi cea a Laminorului de Tablă Groasă 2 a combinatului Arcelor Mittal de la Galaţi a avut aceeaşi soartă. “Laminorul a fost oprit pe perioada Sărbătorilor de iarnă şi trebuia repornit de miercuri, dar acest lucu nu se va mai întâmpla. Din cauza crizei gazelor naturale, vor fi pornite cuptoarele, dar va merge doar flacăra de veghe”, a declarat Adrian Adăscăliţei, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor (FSS) – Metarom, ce reuneşte peste 8.000 din cei 13.700 de angajaţi.

Situaţia de urgenţă a fost declarată pentru ca CET-urile să poată achiziţiona păcură şi cărbune foarte rapid, ocolind legea achiziţiilor publice care ar fi îngreunat foarte mult procesul.

CET-URI PRIORITARE
De asemenea, Adriean Videanu a mai precizat că Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), Electrocentrale Galaţi şi Termoficare 2000 Piteşti vor fi alimentate prioritar cu păcură, ca alternativă la gaze, pentru producţia de energie electrică şi termică. Aceste unităţi au fost alese pentru că sunt cele mai mari companii consumatoare ce asigură încălzire. ELCEN produce 40% din energia termică din România, alimentează Bucureşti şi

Constanţa, şi consumă în mod normal 180.000 metri cubi de gaz pe oră. Acum se arde cu 28% mai puţin dar se compensează prin utilizarea păcurii. Electrocentrale Galaţi şi Termoficare 2000 Piteşti consumau în mod normal 20.000 şi respectiv 15.000 metri cubi pe oră dar acum debitele sunt reduse cu 40%, respectiv 50% la Piteşti. El a mai spus că ministerul Economiei va colabora cu Ministerul Transporturilor pentru asigurarea transportului păcurii către centralele care au fost obligate să renunţe la consumul de gaze şi să-l înlocuiască cu păcură, ca urmare a crizei gazelor.

Videanu a anunţat că România va oferi azi un ajutor de urgenţă Ungariei de 200 MW şi nu e exclus un export de energie electrică în Bulgaria.

România consumă zilnic 59 milioane de metri cubi de gaze naturale, din care Romgaz produce tot zilnic 17 milioane de metri cubi, Petrom dă alţi 16 milioane de metri cubi iar din depozite se extrag 26 de milioane de metri cubi. Reducerea importurilor cu 7 milioane de metri cubi de gaze pe zi este compensată arderea a 7.000 de tone de păcură zilnic. Ţara noastră are în depozite 2,18 miliarde de metri cubi, cantitate suficientă pentru 60-80 de zile. Videanu a mai spus că rezerva de păcură a ţării este de 200.000 de tone de păcură. La această cantitate se adaugă 70.000 de tone de păcură puse la dispoziţie de Petrom. La un consum zilnic de 7.000 de tone aceasta ne mai ajunge 38 de zile. Între timp, Lukoil s-a arătat dispusă să importe păcură pentru CET-uri, în timp ce Rompetrol a anunţat că deţine stocuri de 10.000 de tone, din care va livra joi către CET Midia o cantitate de 2.000 de tone. Rompetrol a anunţat că produce lunar 6.000 de tone de păcură.

MINERII INTRĂ PE PROGRAM SUPLIMENTAR
Constantin Jurjan, directorul general adjunct al Companiei Naţionale a Huilei, ne-a precizat că “CNH produce zilnic 6.000-7.000 de tone de huilă iar dacă s-ar munci şi sâmbăta şi duminica ar ajunge la 9.000 de tone pe zi”. Directorul a mai precizat că sâmbătă, 10 ianuarie, minerii din Valea Jiului vor intra în subteran. De asemenea, Eugen Davidoiu, directorul general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) ne-a declarat că SNLO este gata să înceapă lucrul mai devreme de 12 ianuarie, data programată dacă este nevoie. El a completat că SNLO deţine stocuri de cărbune de 630.000-650.000 de tone de lignit, suficiente pentru a alimenta CET-urile timp de două săptămâni. “Până acum ne-au cerut cantităţi suplimentare de lignit faţă de ceea ce comandau în mod normal CET Braşov şi Complexul Energetic Turceni”, a mai spus Davidoiu. 

TRENURILE SUNT PREGĂTITE
“CFR Marfă a identificat un număr de 1.300 de vagoane pentru transportul de păcură şi lichid uşor, precum şi 3.628 de vagoane apte pentru transportul de cărbune energetic. Momentan nu am primit nicio informaţie oficială de la Ministerul Economiei cu privire la transportul de păcură către CET-urile din ţară. Dacă va fi nevoie de suplimentarea numărului de vagoane de transport marfa, putem suplimenta cu circa 650 de vagoane din cele deţinute pentru transportul de produse albe, respectiv benzină şi motorină”, ne-a explicat Loredana Rusu, director de comunicare al CFR Marfă.

 

Criza gazului poate aduce scumpiri

Din cauza preţurilor mari la gaz din 2008, urmare a creşterii foarte mari a barilului de ţiţei, gigacaloria s-a scumpit în mai multe oraşe din ţară.

În Galaţi, populaţia plăteşte deja 140 de lei, cu 20 de lei mai mult faţă de anul trecut. Asta deoarece Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat un preţ de referinţă de 158,31 lei/gcal, la care se adaugă 82 lei/gcal ca preţ de distribuţie, suma totală fiind de 240,31 lei. Din această sumă, Guvernul asigură 59,61 lei/gcal pentru compensare combustibil, iar primăria dă o subvenţie de 40,70 lei/gcal, astfel că populaţia plăteşte la 140 de lei. Criza gazului poate scumpi şi mai mult gigacaloria deoarece se folosesc în locul gazului combustibili mai scumpi şi mai poluanţi. La Timişoara gigacaloria costă 148 de lei, iar primarul Gheorghe Ciuhandu a declarat că societatea de termoficare Colterm, a fost nevoită să treacă la utilizarea masivă a cărbunelui pentru a produce energia termică şi apa caldă şi a avertizat că va înregistra costuri mult mai mari din cauza deficienţei în alimentarea cu gaz. În principalele oraşe din ţară gigacaloria costă 145 de lei la Suceava, la Cluj, Timişoara şi Craiova este de 148 de lei, la Braşov se plătesc 155 de lei, la Iaşi, 175 de lei pe gigacalorie, iar la Botoşani, de 188 de lei.

Pe lângă aceasta şi benzina s-ar putea scumpi, după ce statele europene au început să importe masiv petrol care să fie rafinat pentru a produce păcură. Frontline Ltd, cea mai mare companie de transport cu tancuri petroliere din lume a anunţat că 25 de super-tancuri, fiecare putând căra câte 2 milioane de barili de ţiţei sunt deja acontate pentru a furniza marfa în Uniunea Europeană. Iar furnizorii mai caută să închirieze alte 10. Cele 35 de super-tancuri petroliere reprezintă 7% din flota mondială de “portavioane de petrol”. Cererea de păcură şi petrol vine pe fondul înlocuirii gazului ca sursă de producere a energiei electrice şi termice. Preţul petrolului pe bursele internaţionale a crescut cu 33% de la finele anului 2008, de când criza dintre Rusia şi Ucraina s-a acutizat, de la 36 de dolari pe baril, la 48 de dolari pe baril cât a fost ieri.

• Daniel Ionaşcu

 

Crapă caloriferele

Un necaz nu vine niciodată singur. De astăzi, gerul cuprinde ţara noastră, astfel că centralele termice zonale vor avea probleme cu furnizarea căldurii în locuinţe. În momentul în care temperaturile se menţin mai multe ore sub valoarea de – 15°C, CET-urile din marile oraşe au nevoie de mai mult gaz. Pe lângă ceasurile de la conductele cu gaz rusesc, românii sunt acum cu ochii şi pe prognoza meteo. Veştile de la Administraţia Naţională de Meteorologie sunt cât se poate de înfricoşătoare. Cei mai afectaţi de gerul ce începe chiar astăzi sunt locuitorii din Harghita şi Covasna. În ţinutul denumit Siberia României, în cursul nopţilor se vor înregistra temperaturi apropiate de – 20°C timp de câteva ore. “Lumea trebuie să înţeleagă foarte bine despre ce este vorba atunci când se discută despre temperatura critică de – 15 grade Celsius. Dacă se anunţă o minimă sub această valoare, iar ea este înregistrată într-o singură oră, pericolul nu este mare. Probleme serioase vom avea la Botoşani, Suceava şi celelalte localităţi din Bucovina. Oraşele din estul Transilvaniei, Gheorgheni, Topliţa, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, Covasna, Sfântu Gheorghe şi Întorsura Buzăului, sunt obişnuite cu gerul, dar de această dată va fi mai frig ca niciodată. Noaptea de vineri spre sâmbătă va fi cea mai rece din această iarnă, pentru că vom avea temperaturi extrem de scăzute timp de mai multe ore. De frig nu scapă nici Maramureşul, dar nu mă refer aici la oraşul Baia Mare, ci la Sighetul Marmaţiei şi toată zona de la graniţa cu Ucraina. Şi la Braşov sunt şanse să avem timp de câteva ore temperaturi de – 15 grade Celsius. Ninsorile vor avea doar caracter izolat, deci nu e cazul să ne facem probleme”, a explicat ieri Viorica Dinu, meteorolog ANM. La Bucureşti, e bine. Vremea va fi deosebit de rece, dimineaţa chiar geroasă. Astăzi sunt şanse să ningă uşor. În următoarele trei zile, temperaturile nu vor merge mai jos de – 10°C.

• S. Anghel

 

De la stare de urgenţă la situaţie de urgenţă

Ministrul Economiei Adriean Videanu confundă situaţia de urgenţă cu starea de urgenţă. Potrivit Legii nr. 453/2004, starea de urgenţă sau starea de asediu poate fi instituită doar de preşedintele ţării, prin decret, contrasemnat de premier şi publicat în Monitorul Oficial.

Starea de urgenţă poate fi decretată atunci când este amenintaţă siguranţa naţională şi este iminentă producerea unor dezastre. Situaţia de urgenţă este definită în Legea nr. 346/2007 , act normativ care stabileşte  măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale. Potrivit Legii 346/2007, situaţiile de urgenţă sunt definite ca “situaţii imprevizibile, care pot conduce, la nivel naţional, la dezechilibre între cererea şi oferta de gaze naturale de pe piaţa internă, determinate de cel puţin una din următoarele condiţii: diminuarea majoră a aprovizionării cu mai mult de 20% a cantităţilor de gaze naturale importate; diminuarea majoră a aprovizionării cu mai mult de 20% a cantităţilor de gaze naturale din producţia internă, cauzată de accidente; apariţia unor temperaturi extrem de joase la nivelul întregii ţări sau în zone însemnate ale ţării pe perioade îndelungate de timp, care conduc la un consum excesiv de gaze naturale”.

CE MĂSURI TERBUIE LUATE
Aceeaşi lege prevede că Dispeceratul naţional de gaze naturale notifică producătorilor interni, operatorilor sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, operatorilor depozitelor de înmagazinare şi furnizorilor licenţiaţi situaţiile de urgenţă confirmate. În situaţiile de urgenţă notificate, furnizorii şi producătorii interni de gaze naturale au obligaţia de a disponibiliza cantităţile de gaze naturale necesare pentru a asigura consumul: consumatorilor casnici; instituţiilor care asigură servicii medicale şi unităţilor de învăţământ, precum şi instituţiilor de asistenţă socială care asigură îngrijirea copiilor, persoanelor vârstnice sau persoanelor cu diferite grade de handicap; centralelor de furnizare a agentului termic care nu au posibilitatea de a folosi combustibil alternativ; instituţiilor publice de la nivel central şi local, instituţiilor din domeniul culturii şi cultelor, precum şi organizaţiilor neguvernamentale de utilitate publică. Ordinea în care se va asigura alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor enumeraţi mai sus este obligatorie. De asemenea, legea prevede că în situaţiile de urgenţă, precum şi pe perioada sezonului rece, respectiv din luna octombrie şi până în luna martie, furnizorii de gaze naturale nu vor putea dispune întreruperea alimentării cu gaze naturale pentru motiv de neplată la termen a contravalorii facturilor, cu excepţia situaţiilor neprevăzute de natură tehnică, la următoarele categorii de consumatori: persoanelor care beneficiază de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi pentru plata energiei termice; persoanelor care prezintă handicap; instituţiilor care asigură servicii medicale şi unităţilor de învăţământ, precum şi instituţiilor de asistenţă socială care asigură îngrijirea copiilor, persoanelor vârstnice sau persoanelor cu diferite grade de handicap. De asemenea, în situaţiile de urgenţă, precum şi pe perioada sezonului rece, nu se programează şi nu se execută lucrări de întreţineri curente sau lucrări de racordări care impun întreruperea alimentării cu gaze naturale pentru o perioadă continuă ce depăşeşte 12 ore.

• Gabriela Antoniu

 

Cine rămâne fără gaz

România dispune în depozitele de înmagazinare subterană de 3 milioane de metri cubi de gaze/zi pentru situaţii de urgenţă, potrivit unui document intrat în posesia Jurnalului Naţional. “Planul de acţiuni pentru situaţii de urgenţă” dă posibilitatea statului să taie gazul pentru o serie de societăţi, mari consumatoare.

Salvarea în vremuri de criză va veni de la depozitul Bilciureşti, care trebuie să furnizeze 2 milioane mc/zi, depozitul Urziceni (0,5 milioane mc/zi), depozitul Depomureş (0,2 milioane mc/zi, depozitul Gherceşti (0,25 milioane mc/zi) şi depozitul Nadeş (0,05 milioane mc/zi). “Dacă această criză nu va depăşi 60 de zile, cantitatea de gaze din cele cinci depozite de înmagazinare,  care va fi la dispoziţia Transgaz conform Legii nr. 346/2007, va fi de 180 de milioane de metri cubi repartizată de proprietari proporţional cu cantităţile înmagazinate în depozite”, se arată în Planul de acţiuni pentru situaţii de urgenţă.

FĂRĂ GAZ
Prin activarea clauzei de consumator intreruptibil, adică acela care poate rămâne fără gaz în situaţie de urgenţă, din contractele de servicii de transport se pot disponibiliza 7,8 milioane de mc/zi. De altfel, măsura a fost deja aplicată în cazul celor mai multe dintre aceste societăţi care au oprit deja producţia. Cea mai afectată de întreruperea gazelor va fi SC Interagro SA, deţinută de omul de afaceri Ioan Nicolae.

În total, societăţile la care Grupul Interagro deţine acţiuni, vor renunţa la 230.000 mc/oră, urmate de Azomureş Târgu Mureş, care nu va mai primi cantitatea de 97.000 mc/oră. Prin stoparea livrărilor de gaze către Doljchim Craiova se pot disponibiliza circa 2 milioane mc/zi. Petrom a anunţat deja întreruperea activităţii la Doljchim, însă cantitatea de gaz pusă la dispoziţia sistemului este de doar 1 milion de mc/zi. Planul de criză mai arată că prin reducerea consumului de gaze la 15 CET-uri şi trecerea acestora pe păcură sau cărbune se mai pot elibera alte 6 milioane mc/zi în sistem. O dată cu declararea situaţiei de urgenţă, centralele sunt obligate să-şi asigure stocuri de combustibili pentru cel puţin 30 de zile ca să poată răspunde la cererea Transgaz de schimbare a combustibililor în caz de urgenţă.

• Vali Blănaru, Elena Stan

Băsescu l-a sunat pe Putin

Premierul rus, Vladimir Putin, a avut ieri discuţii telefonice cu omologul său bulgar şi cu preşedintele României, Traian Băsescu, despre problemele legate de tranzitul gazului rusesc pe teritoriul Ucrainei. Informaţia nu a făcut obiectul vreunui comunicat oficial al preşedintelui Băsescu, ci a fost furnizată ieri dimineaţă de agenţia rusă Itar-Tass, în pagina electronică, şi preluată de Mediafax. “Premierul bulgar şi preşedintele român m-au sunat”, le-a transmis Putin lui Aleksei Miller, preşedintele Gazprom, şi şefului Serviciilor Federale Vamale, Andrei Belianinov. “Sunt extrem de îngrijoraţi cu privire la evenimentele actuale”, a adăugat premierul rus. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, Valeriu Turcan, a confirmat, pentru Mediafax că şeful statului român a purtat o convorbire telefonică cu premierul rus, Vladimir Putin, dar fără a oferi alte detalii. Până ieri seară, Preşedinţia dăduse un singur comunicat oficial: cu mesajul de felicitare adresat de Traian Băsescu cu ocazia zilei de Sf. Ion. În schimb, preşedintele Traian Băsescu a discutat ieri cu premierul Emil Boc despre criza gazelor, au declarat surse oficiale citate de Mediafax. Întâlnirea a avut loc la Palatul Cotroceni, imediat după întrevederea premierului cu ambasadorul Cehiei la Bucureşti, în condiţiile în care Cehia deţine preşedinţia semestrială a UE. Conform surselor citate, întrevederea Boc-Băsescu a durat o oră şi jumătate.

• Gabriela Antoniu, Aniela Nine

 

Gazprom apără intermediarii

Gigantul rus Gazprom şi-a declinat responsabilitatea sistării alimentării cu gaze a României şi a dat asigurări că îşi respectă relaţiile contractuale, a mai declarat ieri ministrul Videanu. “Gazprom ne-a asigurat că furnizează în continuare gaze pentru Imex şi Wintershal (intermediarii prin România importă gazele ruseşti – n.r.) şi şi-a declinat responsabilitatea”, a spus Videanu, într-o conferinţă de presă. Prin aceasta, practic Gazprom spune că nu poate fi trasă la răspundere pentru nerespectarea contractelor comerciale, ci dă vina tot pe ucrainienii de la Naftogaz. Videanu a mai spus că Ministerul Economiei nu şi-a propus să rezolve problemele apărute în relaţia Gazprom şi importatorii Imex Oil, WIEE, şi Conef Energy aceasta fiind o relaţie contractuală. Conef, care a semnat pentru importul a două miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2030, este deţinută în majoritate de magnatul rus Vitaly Matchitsky, cel care deţine şi ALRO, Alprom şi Alum Tulcea. WIEE este deţinută în mod egal de Gazprom şi grupul german Wintershall. Aceasta, la rândul ei este divizie a grupului chimic german BASF, cu care Gazprom realizează gazoductul Nord Stream.

• Daniel Ionaşcu