Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei care nu se pot apăra de atacurile animalelor, mor. Statul nu face nimic pentru a rezolva problema oamenilor ale căror vieți sunt puse în pericol. Un nou Ordin de Ministru ar trebui să fie un pas înainte în această situație, dar specialiștii în management cinegetic au explicat, pentru Jurnalul de ce acesta nici măcar nu se va putea aplica. Actualul ministru al Mediului este la fel de speriat de ONG-urile și de activiștii de mediu ca toți cei care au deținut această funcție în ultimii 7 ani.
Calculele făcute pentru România de specialiștii în management cinegetic arată că situație poate fi menținută sub control dacă numărul urșilor nu depășește 4.000 de exemplare. Cel mai recent studiu efectuat pe teritoriul țării noastre este din 2021 și arată că erau deja peste 8.000 de urși atunci, iar în ultimii doi ani oricum s-au mai înmulțit, având în vedere și faptul că în loc de un pui sau doi, ursoaicele fată până la 4 pui pe an, de când iernile sunt mai blânde.
Până la Guvernul Cioloș, din 2016, situația era ținută sub control prin cotele de vânătoare, care se stabileau astfel încât să fie extrași cei agresivi, care deja atacaseră oameni, animale și gospodării - în cota de intervenție -, dar exista și o cotă mai extinsă, de prevenție, pentru a menține numărul maxim de exemplare la cel mult 4.000.
Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului din Guvernul Cioloș, a eliminat vânătoarea, iar după ea, niciun ministru nu a mai îndrăznit să se opună voinței ONG-urilor și activiștilor de mediu care cer interzicerea totală a vânătorii, chiar dacă vor muri oameni și animale din gospodării.
Astfel se explică de ce urșii sunt din ce în ce mai des văzuți pe străzile orașelor și nimeni nu-i poate opri, în lipsa cotelor de vânătoare fiind susținută înmulțirea urșilor, de la un an la altul. Unii oameni au ajuns să otrăvească urșii, fiind disperați de lipsa de măsuri din partea statului.
Noul Ordin de Ministru nu se poate aplica
Fostul ministru al Mediului Tanczos Barna a dat cotele de intervenție și de prevenție în ultima zi a mandatului său din Guvernul Ciucă, fiind și el speriat de ONG-urile și de activiștii de mediu. Conform Ordinului, ar fi trebuit să se vâneze 55 de urși foarte agresivi, care intrau în cota de intervenție, și încă 426 în cote de prevenție. Dar Ordinul nu are nicio valoare, pentru că trebuie să fie validat de o comisie din cadrul Academiei Române, din care nu face parte niciun expert în management cinegetic. Acea comisie a dat vot negativ, fiind decisiv, conform legii.
Actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a dat un nou Ordin, pentru cotele de prevenţie şi de intervenţie, urmând a se putea vâna doar 220 de urși - 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Noile cote de vânătoare au fost propuse de Comisia pentru monumentele Naturii din cadrul Academiei Române, deși niciun expert în management cinegetic nu face parte din această comisie cu vot decisiv, conform legislației care a fost modificată recent. Nici actualul ministru nu îndrăznește să contrazică ONG-urile, activiștii de mediu sau Comisia fără experți a Academiei Române.
De fapt, Ordinul nu se va putea aplica, deși de data asta a fost aprobat de respectiva comisie, motivul fiind lipsa de interes al vânătorilor să facă treaba statului pe banii din propriul lor buzunar. Noul Ordin elimină posibilitatea de a se vâna pentru trofeu, ceea ce înseamnă că statul cere intervenția prin voluntariat.
„Ordinul trebuie să acorde aceste cote gestionarilor fondurilor de vânătoare. Dacă le vor da către personalul de specialitate, e posibil ca asociațiile de vânătoare să și refuze, pentru că trebuie să vâneze pe banii lor”, a explicat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Primarii nu sunt pregătiți să acționeze
În localitățile unde urșii apar, dar nu au fost raportați ca pericol, s-ar putea să nu se ia nicio măsură. Fiind o problemă nouă, primarii localităților nici măcar nu știu ce au de făcut, din punct de vedere procedural. Gardurile electrice au ajuns să fie puse și în jurul magazinelor și chiar al cabinetelor medicale din localitățile atacate de urși.
„Specia nu e periclitată, și-a întins arealul peste tot, în zone în care nu au existat niciodată. Dacă apar urși într-o localitate, primarul trebuie să convoace o echipă de intervenție, trebuie să aibă contract cu un medic veterinar, cu Jandarmeria și cu o asociație de vânătoare care e în zonă. Echipa aceasta trebuie să vină să alunge ursul, să-l relocheze sau să fie eutanasiat de veterinar, dacă animalul atacă”, explică Ovidiu Ionescu.
Conform Ordonanței 81/2021, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, primarul fiecărei localități este șeful echipei de intervenție. Edilul trebuie să-i convoace pe toți membrii echipei și să acționeze. Dar în afară de cei care au avut astfel de situații în localitățile lor până acum, cei care se trezesc peste noapte cu urși în localitate nu au nici contracte semnate, nici echipele respective constituite, nici experiența necesară pentru a conduce aceste echipe, conform legii.
Vânătoarea s-ar împărți în funcție de periculozitate
Oamenii din localitățile unde abia acum au început să-și facă apariția urșii vor fi sacrificați de statul român, conform legislației în vigoare, spre satisfacerea cerințelor ONG-urilor și activiștilor de mediu, pentru că ei nici măcar nu pot fi protejați prin noile cote de vânătoare. Cotele de intervenție și de prevenție se dau acolo unde s-au înregistrat cele mai mari pagube, iar aceste cote fiind foarte reduse, vor rămâne foarte multe localități în pericol. Ar trebui să se extragă cel puțin de trei ori mai mulți urși decât prevăd aceste cote, numărul lor fiind de peste două ori mai mare decât poate să suporte pădurea.
Specialistul în management cinegetic spune că este o eroare mai ales faptul că s-a redus foarte mult numărul de urși care se pot vâna, pentru că astfel va rămâne în continuare problema nerezolvată a înmulțirii lor. Pe de altă parte, costurile sunt uriașe, în fiecare an, pentru rezultate zero.
Singura posibilitate ca oamenii să fie salvați, în localitățile care încep să fie atacate de urși acum, este eutanasierea mamiferelor, de către medicii veterinari din echipele de intervenție. Dar nu orice urs poate ajunge să fie eutanasiat. Decizia se ia în urma unei anchete. Mai exact, statul își lasă cetățenii pradă mamiferelor, iar dacă se constată moartea oamenilor sau sfâșierea unor cetățeni care totuși scapă cu viață, abia atunci se trece la procedura de eutanasiere, pe care o face medicul veterinar autorizat pentru astfel de acțiuni. Ca să aibă contract cu un astfel de veterinar, primăria localității atacate ar trebui să aibă și suficienți bani în bugetul local, să plătească serviciile. Cum unele localități mici nu au buget nici pentru plata salariilor, după jumătatea anului, iar urșii se hrănesc pentru iarnă mai ales din luna august, e posibil ca urșii să nu fie deranjați de nimeni, în multe zone din țară. Iar oamenii rămân fără nicio posibilitate de a se apăra.
Legenda ursului Arthur a fost fake news
Costurile pe care le implică vânătoarea sunt de circa 5.000 de euro pentru fiecare exemplar, dar banii nu-i primesc vânătorii, ci ei îi plătesc gestionarilor fondurilor de vânătoare. „Cine vânează ursul trebuie să prelucreze blana și craniul, ceea ce implică alte costuri, de 500 de euro la fiecare exemplar. Cei care au scris actualul Ordin de Ministru nici nu au înțeles noțiunea de „trofeu”. Comisia Monumentelor Naturii, de care domnul ministru a spus că va ține cont, nu e formată din specialiști în management cinegetic. Acum oamenii atacați de urși caută tot felul de soluții pentru a scăpa de mamiferele care au ajuns să le intre în case”, mai explică specialistul.
Vânătorul plătește între 3.000 și 5.000 de euro pentru un urs vânat, în funcție de mărimea exemplarului. Banii sunt plătiți către cei care fac managementul populațiilor de urși, adică asociațiile de vânătoare. Conform Ordinului de Ministru actual, trebuie să se vâneze cu paznicii de vânătoare, dar ei trebuie să fie plătiți de asociațiile de vânătoare pentru aceste activități, la care se adaugă și alte cheltuieli.
„Paznicii de vânătoare participă și în echipele de intervenție. La Brașov, paznicii de vânătoare stau noaptea în oraș și în localitățile învecinate, mai ales Predeal și Săcele, de unde au luat urșii și i-au relocat. Aceste relocări costă enorm și tot nu rezolvă problema. Pe de altă parte, cu ce ne ajută pe noi faptul că pe urs îl împușcă prințul de Liechtenstein sau paznicul Vasile? Singura diferență e că în loc să vină prințul de Liechtenstein să dea bani ca să vâneze ursul, dăm noi bani ca să-l vâneze paznicul Vasile”, explică Ovidiu Ionescu.
Acesta mai spune că în cazul așa-zisului trofeu al ursului Arthur a fost o campanie de fake news lansată de ONG-uri. „Nu era nici cel mai mare urs din Carpați, nici nu a fost monitorizat de ONG-urile de mediu, iar vânătoarea a fost perfect legală, fiind vorba despre un exemplar care atacase noapte de noapte la stână, fiind prins în cotele de intervenție. ONG-urile au făcut din subiectul acesta un imens scandal, deși era fake news și toți cei care au dat explicații au fost cenzurați de mass-media”, explică specialistul.
Dacă se respectau cotele de vânătoare existente până în 2016, intrau aproape 20 de milioane de euro anual la bugetul statului. Eliminând aceste cote, statul plătește și despăgubiri pentru persoanele ucise și mutilate, plus despăgubiri pentru pagube materiale în gospodării, inclusiv pentru animalele ucise de urși. Estimările făcute de specialiștii în management cinegetic arată că România pierde în total aproximativ 50 de milioane de euro anual, din managementul defectuos al urșilor.
