x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sometra ascunde mizeria sub drumurile Clujului

0
Autor: Dorian Cobuz Alexandru Boariu 10 Iul 2007 - 00:00
Sometra ascunde mizeria sub drumurile Clujului


După ce a expirat şi ultimul termen acordat pentru construirea unei halde ecologice de depozitare a zgurei de furnal, patronii de la Sometra Copşa Mică au găsit "o soluţie alternativă": comercializarea deşeului in... judeţul Cluj. Autorităţile clujene caută acum cu disperare soluţii să scape de belea.

După ce a expirat şi ultimul termen acordat pentru construirea unei halde ecologice de depozitare a zgurei de furnal, patronii de la Sometra Copşa Mică au găsit "o soluţie alternativă": comercializarea deşeului in... judeţul Cluj. Autorităţile clujene caută acum cu disperare soluţii să scape de belea.

Sometra a riscat inchiderea in februarie anul acesta, dar Agenţia Regională de Mediu şi reprezentanţii societăţii au anunţat o mare realizare pe lista obiectivelor de investiţii impuse. Potrivit chiar contractului de privatizare, grecii erau obligaţi să facă două mari şi importante investiţii pentru mediu: o haldă ecologică pentru depozitarea deşeurilor şi o fabrică de acid sulfuric care să prelucreze reziduurile de furnal.

GĂSELNIŢĂ. Pentru primul obiectiv - halda ecologică - ultimul termen negociat a fost 31 decembrie 2006. Societatea ar fi trebuit inchisă pentru şase luni, incepănd cu 1 martie. Dar nu a fost să fie aşa, pentru că, deşi nici măcar nu s-a apucat de construirea acestei halde, patronatul Sometra a reuşit o adevărată performanţă: comercializarea deşeului. Sometra a anunţat cu tam-tam incheierea unui contract cu o firmă din Turda, care prelua zgura şi o transporta in judeţul Cluj. Patronul firmei in cauză, SC Tudor Construct SRL, Ioan Lucian Sevan, a făcut imediat căteva precizări pentru presa locală cu privire la relaţia contractuală: "Noi nu facem decăt să cumpărăm zgura de la Sometra şi să o vindem celor care construiesc Autostrada Braşov - Borş. Pentru asta, am certificat de agrement, iar zgura nu este toxică, pentru că am făcut analizele corespunzătoare".

TOXIC AU BA? Dar pentru aceeaşi publicaţie a comentat şi Elena Ciobanu, directorul administrativ de la Sometra. Numai că a luat-o gura pe dinainte şi a scăpat porumbelul: "Referitor la halda de zgură, nu am primit incă autorizaţia de construcţie. Cu toate astea, respectăm normele in vigoare, deoarece am găsit o soluţie alternativă şi nu mai depozităm deşeurile toxice in Sometra. In fiecare zi, pentru 12 luni de acum incolo, ne sunt ridicate 140 de tone de zgură". Aşadar, aceeaşi zgură care, potrivit patronului Tudor Construct, nu este toxică, potrivit reprezentantului Sometra este... "deşeu toxic".

Şi totuşi, cine este această societate care a "salvat" Sometra de la inchidere? Tudor Construct are ca obiect principal de activitate "construcţii de clădiri şi lucrări de geniu". Presa germană menţionează o societate cu aceeaşi denumire care ar fi incasat vreo 100.000 de euro pentru o lucrare in Karlsruhe, dar care nu şi-ar fi plătit muncitorii, romăni, desigur. Mathias Kirchner, secretarul general al Federaţiei Europene pentru Migraţia Forţei de Muncă (EVW), menţionează că firma romănească a devenit celebră pentru astfel de practici. Să fie vorba doar despre o coincidenţă de nume? Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, cifra de afaceri a societăţii turdene este prea mică pentru a ne imagina că a desfăşurat vreun contract peste hotare - cel puţin unul legal incheiat. Cert e că Tudor Construct SRL a apărut din neant, arătăndu-se dispusă să salveze Sometra de una dintre cele mai presante cerinţe angajate atăt prin contractul de privatizare (din 1998), căt şi prin negocierile pentru obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, necesară funcţionării intr-o Romănie europeană.

CLUJENII SUNT DISPERAŢI. Intr-o discuţie telefonică cu reporterii Jurnalului Naţional, Dumitru Ungureanu, directorul Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului (ARPM) Sibiu, a susţinut că "operaţiunea are acordul colegilor de la Cluj" şi a confirmat că destinaţia anunţată pentru zgură de agentul comercial turdean ar fi şantierul Bechtel. In ultimele zile insă, afirmaţiile lui Ungureanu sunt contrazise de autorităţile clujene. "Din punctul nostru de vedere, zgura de furnal de la Copşa Mică are o incărcătură foarte mare de metale grele, plumb, cadmiu, zinc, motiv pentru care este un deşeu periculos dacă se utilizează ca materie primă in construcţii", a declarat comisarul-şef ing. Mihaela Beu, reprezentantul Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Cluj.

Dacă Bogdan Zgărcitu, purtătorul de cuvănt al Bechtel, neagă achiziţia zgurii de la Tudor Construct, iar singurele informaţii oficiale cu privire la destinaţia avută de zgură o reprezintă căteva localităţi "din zona Cămpia Turzii" - potrivit Prefecturii Cluj, intrebarea este: care este totuşi cantitatea de deşeu care a plecat din Copşa Mică spre Cluj? Potrivit informaţiilor lansate de cele două societăţi, cantitatea care ar fi luat calea judeţului Cluj ar fi fost una de-a dreptul uriaşă - 140 de tone pe zi! Cel puţin aşa stau lucrurile "pe hărtie", conform contractului.

Tot ce se ştie pănă in acest moment este că o parte din această zgură a ajuns in drumuri din Cămpia Turzii şi Viişoara (judeţul Cluj), sub formă de... donaţie. Surprinzătoare această informaţie, atăta vreme căt, oficial, societatea turdeană dă bani pentru achiziţionarea deşeului! Autorităţile clujene au demarat o anchetă, care se va solda, in cel mai bun caz, cu interdicţia pentru Tudor Construct de a mai introduce deşeul in judeţ. Cum rămăne insă cu halda ecologică care trebuia construită şi unde va fi trimisă zgura, in caz că Agenţia de Mediu Cluj interzice intrarea ei in judeţ?

PORTIŢE "LEGALE". Conform programului iniţial, cele două investiţii trebuiau finalizate pănă la sfărşitul lui 2003. In aprilie 2002 apare Ordonanţa de Urgenţă numărul 34, care, in mare, se referă la noul sistem de autorizare de mediu a agenţilor economici. Este momentul in care patronatul Sometra işi pune măinile in săn şi amănă investiţiile de mediu asumate cu patru ani mai devreme şi care trebuiau finalizate peste aproximativ 16 luni. Mytilineos Holding a inţeles apariţia unui nou sistem de autorizare, necesar in vederea integrării, ca o nouă portiţă de negociere a clauzelor de mediu. Aceasta, deşi clauzele din contractul de privatizare erau cele impuse in toată lumea civilizată, inclusiv in UE, şi erau deja semnate şi parafate de ambele părţi incă din 1998. Nimeni nu a avut nimic impotrivă. Abia in 2003 Sometra a iniţiat procedurile in vederea obţinerii autorizaţiei de mediu, iar Ministerul Mediului a aşteptat depunerea intregii documentaţii pănă la sfărşitul lui 2005. E adevărat că, intre timp, AVAS a dat in judecată holdingul grecesc pentru nerespectarea clauzelor asumate prin contractul de privatizare, dar asta nu a impiedicat Ministerul Mediului să manifeste toată "inţelegerea" faţă de societate. L-am intrebat pe şeful Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului (ARPM) Sibiu, Dumitru Ungureanu, care a fost poziţia instituţiei cu privire la negocierea programului de conformare cu UE pentru o societate care nu şi-a respectat intocmai condiţiile de mediu. Acesta ne-a răspuns că acele clauze din contractul de privatizare nu au fost aduse la cunoştinţă instituţiei pe care o conduce, fiind vorba despre "o simplă relaţie comercială", care nu implica agenţia. Şi totuşi, statul romăn, reprezentat de AVAS, se judecă cu societatea pentru aceleaşi motive pentru care acelaşi stat romăn, reprezentat de Ministerul Mediului, negocia cu Comisia Europeană!

GREC LA GREC... Ne-am dus şi la adresa oficială a comisarului european de Mediu pentru a vedea care este poziţia acestuia faţă de, poate, cea mai gravă problemă din portofoliul său. N-am găsit nimic in legătură cu subiectul nostru, insă am aflat că un cetăţean grec este comisar de Mediu al UE. Stavros Dimas a fost de-a lungul timpului, potrivit propriului CV, ministru al Industriei in ţara de origine, director al unei bănci specializate pe mediul de afaceri etc. Deci, domnia sa şi afaceristul care a cumpărat Sometra, Mytilineos, nu sunt tocmai doi străini. O fi aşa sau nu, cert este că societatea stă la capitolul investiţii de mediu căt se poate de prost. Şi cum conducerea societăţii s-a arătat dispusă să tot amăne aplicarea obligaţiilor, este firesc să ne intrebăm: Ce se intămplă dacă grecii pierd societatea? Cine v-a plăti atunci costul social adus de o posibilă inchidere a societăţii, cost care acum este evitat cu toate aceste "bunăvoinţi" arătate societăţii? Dar cine va plăti atunci pentru decontaminarea zonei, in urma unei poluări la care şi-a adus contribuţia şi Mytilineos, care oricănd poate să ridice din umeri şi să plece mulţumit cu profitul realizat in toţi aceşti ani?

ZECI DE ANIMALE MOARTE. Atăt timp căt autorităţile romăne şi cele europene arată mai mult decăt inţelegere faţă de proprietarii Sometra SA, cei care suferă de pe urma activităţii societăţii trebuie să-şi caute singuri dreptatea. In instanţe. Oameni simpli rămaşi fără cai, singurul lor sprijin la munca cămpului, sau fără miei, au produs insă, din incăpăţănarea lor, dovezi greu de pus la indoială cu privire la dezastrul produs de Sometra, dar şi la indiferenţa autorităţilor responsabile cu controlul unor astfel de dezastre, căştigănd proces după proces. In mai multe dosare pe rolul Judecătoriei Mediaş, Popescu Aurora, inginer din Rămnicu-Vălcea, a fost desemnată expert tehnic pentru a aduna dovezi materiale cu privire la realitatea de la Copşa Mică. Expertiza acesteia arată depăşiri considerabile la capitolul emisii de plumb, zinc şi cadmiu.

Principala obiecţie pe care a prezentat-o in apărarea sa părăta SC Sometra SA a fost "moştenirea istorică". "Cu privire la mediul nociv despre care se face vorbire in motivarea acţiunii, arătăm că acumulările de noxe din sol se datorează unui proces indelungat desfăşurat intr-o perioadă apreciabilă, de căteva zeci de ani, şi nicidecum nu i se pot imputa subscrisei societăţi care işi desfăşoară activitatea doar de căţiva ani", se arată intr-o astfel de intămpinare făcută de Cabinetul de Avocatură Nicu Zicu in dosarul 614/2006. "Analizănd rezultatele conţinutului de plumb şi de cadmiu in sol, se observă că este mai mare la suprafaţă şi mai mic la adăncimea de 30 cm. După cum se subliniază in Bilanţul şi raportul de mediu şi in literatura de specialitate, conţinutul ridicat de plumb şi cadmiu la suprafaţă relevă o poluare mai recentă şi prezintă pericolul propagării in lanţul trofic plante-animale-om, dat fiind faptul că plantele au rădăcinile in stratul superficial", se arată in Raportul de expertiză tehnică judiciară inregistrat la Judecătoria Mediaş la data de 22 februarie 2007. Observaţia este intărită de constatările cuprinse in capitolul "privind calitatea factorilor de mediu in zona Copşa Mică - Mediaş, in perioada 2000-2006.

Mai grav, expertiza consemnează atăt incapacitatea tehnologiilor actuale de control real al factorilor poluanţi, căt şi caracterul conştient al poluării. Dacă reporterilor Jurnalului Naţional localnicii le-au relatat că in anumite momente, fie noaptea, fie in zile cu vreme innourată, senzaţia ar fi aceea că producţia in fabrică este accelerată şi la fel şi poluarea, expertul a monitorizat căteva zile una dintre instalaţiile societăţii. Observaţia pe care o face acesta este că in prima zi s-au putut constata emisii mult peste normele de intervenţie, dar nu şi in zilele următoare. "La Instalaţia Aglomerare Dalamatic, in prima zi de monitorizare s-au constatat depăşiri de cadmiu şi plumb in pulberi in suspensie de 2,4 ori, respectiv 1,4 ori - pentru ca in toate zilele următoare acest conţinut să scadă mult sub norme. Deci se pot reduce o parte din emisiile toxice, dacă se respectă parametrii de lucru", observă şi concluzionează expertul independent desemnat de instanţă.

CAI DE PLUMB. Analizele efectuate la organele cabalinelor pentru care proprietarii au solicitat despăgubiri au relevat depăşiri de pănă la căteva zeci de ori a limitelor normale de depuneri de plumb. Iar constatarea este explicabilă: "Din bilanţul plumbului eliberat la coşul de dispersie cu inălţime de 250 m reiese că se evacuează 4061 g/h plumb, ceea ce inseamnă 97 kg/zi, adică 35,4 t/an, care se poate compara cu doza letală zilnică. Aşadar, chiar presupunănd că filtrul Dalamatic ar funcţiona permanent normal, nivelul de emisii de plumb este mare". O observaţie care nu se regăseşte insă in rapoartele Agenţiei de Mediu Sibiu, de exemplu. Dar să vedem care este treaba cu cadmiul. "Depăşirile de cadmiu in organe sunt mai mari faţă de valorile normale de 170 de ori, respectiv de 270 de ori la mănzul reclamantului Rus Vasile". Expertul a luat probe uscate de sol de pe nouă tarlale diferite şi le-a analizat: "La toţi reclamanţii, conţinutul de plumb in sol (la 5 cm) depăşeşte de căteva ori pragul de intervenţie, situaţie in care se impune de urgenţă intervenţia poluatorului pentru diminuarea emisiilor poluante".

Sometra, chemată la Parchet

Expertizele prezentate de simpli cetăţeni care s-au luptat pentru despăgubirea animalelor pierdute nu au atras atenţia autorităţilor de specialitate. Nici nu ne mai miră. După cum v-am arătat, statul romăn se judecă cu Sometra şi tot el ii renegociază investiţiile asumate chiar de la momentul cumpărării. In schimb, procurorii din Mediaş s-au autosesizat cu privire la aceste dovezi care au devenit publice in urma prezentării lor in instanţă. Parchetul de pe lăngă Judecătoria Mediaş a declanşat o anchetă care vizează chiar conducerea Sometra SA. "Conform concluziilor acestei expertize de mediu (aceeaşi citată de Jurnalul Naţional - n.r.) rezultă că datorită faptului că SC Sometra SA eliberează in atmosferă noxe de dioxid de sulf şi plumb, care se acumulează in sol prin ploile acide, iar apoi aceste noxe intră in lanţul trofic vegetaţie-animale-om, se inregistrează o poluare masivă a zonei, cu efecte dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a vegetaţiei", a specificat procurorul Denis Dimitriu, purtătorul de cuvănt al Parchetului de pe lăngă Judecătoria Mediaş.

Un comisar UE pe făraş?

In revista Conservation Finace, Lars C. Smith, scrie: "Stavros Dimas este comisarul european pentru Mediu. El a prezentat Schema UE pentru comercializare certificatelor de gaze cu efect de seră (ETS). In opinia sa, miliarde de euro destinate drepturilor de poluare au fost date gratuit centralelor electrice pe bază de cărbune, fabricilor de ciment şi altor industrii mari poluatoare. ETS reprezintă cea mai importantă iniţiativă in domeniul mediului din Europa. Ea nu funcţionează. Fie din cauza greşelilor lui Stavros Dimas, şi atunci el ar trebui demis, fie, dacă el nu este de acord că ceea ce a fost făcut pănă acum subminează ETS (de exemplu, nepotismul excesiv), atunci ar trebui să-şi dea demisia. Oricum, nu poate rămăne in funcţie. Dacă rămăne, ar putea sfărşi prin a face pentru Comisia Barroso ceea ce Edith Cresson a făcut pentru Comisia Santer". Un suedez intervine pe forum: "Ceva mai sinistru este dezbaterea din UE legată de interzicerea mercurului şi a cadmiului. Pănă acum, această iniţiativă a fost blocată in Parlamentul European de grupurile conservatoare".

AVERTISMENT

"Pe raza judeţului Cluj, in urma controlului efectuat de Comisariatul Regional Cluj s-au constatat depozitări de zgură de furnal in zonele Cămpia Turzii şi Viişoara. Noi am cerut luarea de probe şi efectuarea de analize specifice care să determine calitatea acestui deşeu. In cazul in care analizele stabilesc că zgura de furnal este un

deşeu periculos, firmei care comercializează respectivul deşeu i se va interzice introducerea acestuia pe raza judeţului Cluj"

Călin Platon,subprefectul de Cluj

MĂRTURISIRE

"Referitor la halda de zgură, nu am primit incă autorizaţia de construcţie, dar am găsit o soluţie alternativă şi nu mai depozităm deşeurile toxice in Sometra. In fiecare zi, ne sunt ridicate 140 de tone de zgură"

Elena Ciobanu directorul administrativ de la Sometra

Institutul german SVT, dispus să dea o mănă de ajutor

Institutul European pentru Protecţia şi Siguranţa Mediului din Germania - SVT, cu o mare experienţă in acest domeniu (a activat cu succes in fosta RDG, in Bulgaria, in Turcia etc.) poate oferi, printre altele, soluţii pentru cele mai importante probleme de poluare cu care se confruntă zona Copşa Mică, soluţii bazate pe tehnologii moderne pentru depoluarea aerului, apei şi solului. "Pentru asta, mai intăi va trebui să facem un studiu amănunţit al zonei, pe baza căruia vom indica soluţiile cele mai adecvate pentru fiecare situaţie in parte", ne-a declarat Norbert Mesmer, consilier pentru Europa de Est al prestigiosului institut. De notat că finanţarea va fi asigurată din fonduri europene. Tot cu fonduri de la UE şi o cofinanţare romănească, inclusiv cu forţă de muncă locală, urmează să fie realizate şi proiectele de depoluare a zonei, rezultate in urma studiului. Primarul oraşului Copşa Mică s-a declarat intru totul de acord cu propunerea SVT, urmănd să aprobe in şedinţa Consiliului Local realizarea acestui proiect. "Adevărul este că, intr-un fel, de studii nu ducem lipsă, s-au făcut nenumărate astfel de lucrări in ultimii ani, cu fel de fel de specialişti din ţară şi din străinătate, dar, avănd in vedere prestigiul SVT, sperăm ca de această dată studiul să fie urmat şi de proiecte concrete, de lucrări pentru decontaminarea pămăntului, a apei şi a solului, lucrări extrem de costisitoare, pe care Consiliul Local nu le poate angaja din lipsă de fonduri", ne-a declarat primarul oraşului Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache.

Citeşte mai multe despre:   special,   cluj,   tudor,   mediu,   potrivit,   mediului,   copşa mică,   sometra,   copşa,   mică,   plumb,   societăţii,   privire,   zgură

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir
Galerie Foto Seria contractelor încheiate de instituțiile statului cu companii private controlate direct sau indirect de foști ofițeri de rang înalt din serviciile secrete continuă și sub oblăduirea noii guvernări. ROMATSA,...

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani
Îşi desfăşoară activitatea în cele mai frumoase decoruri, nu se expun nici unui pericol şi fac câteva mii de dolari pe lună. Cei mai profesionişti îşi pot adăuga în conturi din prestaţia lor sume cu ceva...

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 
Galerie Foto La o lună și opt zile după ce a ratat intrarea în Parlamentul României, Victor Ponta, președinte al Pro România, fost deputat și ex-prim ministru, a intrat în afaceri. El a înmatriculat compania SC VP Projects...

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii
Parlamentarii umaniști au anunțat, ieri, că se alătură colegilor din grupurile parlamentare ale PSD, din Senat și Camera Deputaților, pentru a susține unul dintre amendamentele depuse la Legea Bugetului de stat...

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran
Galerie Foto Salariile, neplătite cu lunile, pentru care minerii de la Mina Lupeni au protestat, închizându-se timp de șapte zile în subteran, reprezintă a zecea parte din indemnizația lunară pe care o încasează fostul...

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector
Galerie Foto Un scandal uriaș s-a declanșat luni, când primarul general, Nicușor Dan, a decis în numele primăriilor de sectoare anularea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ). Anularea acestor PUZ-uri înseamnă milioane de...

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii
Hipertensiunea arterială este pe tristul podium al celor mai răspândite boli. În rândul populaţiei au apărut o sumedenie de întrebări, care trebuie lămurite. Explică boala hipertensivă prof. dr. Daniela...

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%
Intrarea Şimleu. O stradă liniştită din sectorul 5 al Capitalei, cu case vechi, printre care au răsărit în ultimii ani şi case cu etaj. Locuitorii ei au însă o mare supărare. Strada lor se scufundă în noroi...

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în urma controalelor efectuate de departamentele de specialitate din cadrul Autorității, aplicarea unei amenzi de 500.000 de lei companiei de asigurări...

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.
Galerie Foto Tehnocrații lui Cioloș sunt în tot și în toate, în noul guvern de coaliție condus de Florin Cîțu. Dacă în ediția de ieri “Jurnalul” a devoalat rețeaua de la Ministerul Sănătății, adusă de Vlad...

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere
Galerie Foto Fostul șef al SRI, din perioada regimului condus de Traian Băsescu, George Cristian Maior, a fost rechemat, ieri, prin decret prezidențial, de către Klaus Iohannis, din funcția de ambasador al României în SUA....
Serviciul de email marketing furnizat de