Sorin Miscoci: "V-am simtit din infernul irakian"

Cei trei jurnalisti deveniti eroi nationali dupa "episodul Irak" au petrecut din nou, dupa doua luni, prima noapte acasa. N-au voie sa povesteasca prea mult. Surse de pe langa Parchet sustin ca fiecare a semnat un angajament in acest sens, astfel ca tacerea lor pare pe deplin justificata. Asa se explica si modul in care s-au evaporat joi seara de la Palatul Cotroceni, acolo unde presedintele Basescu i-a invitat la o "sueta". Drumurile celor trei s-au separat joi seara, dupa 58 de zile. Ohanesian si Marie-Jeanne au ramas in Bucuresti, in vreme ce Sorin a plecat spre Sibiu. El a fost singurul care a putut fi gasit.

Click pe imagine - fotoreportaj

TRICOUL SIMBOL. Sorin Miscoci, imortalizat pe balconul apartamentului sau din Sibiu de reporterul Jurnalului National

Sorin Miscoci a ajuns acasa, la Sibiu, joi, la miezul noptii. Acasa, la parintii carora nu le vine inca sa creada minunea intoarcerii celor trei in tara. De bucurie, imbratiseaza si saruta obrazul fiecaruia dintre cei care trec pragul casei. O fericire macinata in linistie, fara excese, parca respectand dorintele neexprimate ale lui Sorin. Imbracat cu un tricou simbol pentru actiunile de solidaritate din timpul celor 55 de zile, Sorin pare mai inalt si, parca, mai sobru. Inconjurat de colegii de la Prima TV, parinti, prieteni apropiati, Sorin Miscoci e omul zilei la Sibiu.

BERE LA NAF-NAF. Discutia despre primele 12 ore petrecute acasa, la Sibiu, decurge relaxat. "Am mancat, am stat cu familia, cu iubita mea, Andreea, si am iesit la aer. Imi era dor sa simt aerul de Sibiu. Primul drum pe jos l-am facut la "Naf-Naf", un bar din apropiere. Ardeam dupa o bere bauta pe terasa de acolo. Am fost surprins sa vad ca lumea ma saluta: "Uite-l pe Sorin! Uite-l pe Sorin!". Nu cred ca ma stiau decat de la televizor."

In casa familiei Miscoci e mare bucurie. Dupa doua luni de disperare, lumea este linistita. Daniela Berindei si sotul au venit de la Abrud la Sibiu pentru a recupera din timpul pierdut. Vecinii lui Sorin sunt in pelerinaj la usa familiei Miscoci. Balconul tine loc de fumoar, iar de aici se aud strigatele venicilor din blocurile alaturate, care il saluta pe Sorin. E o fericire egala cu nebunia. Nu poti sa nu te simti fericit aproape de Sorin.

O ZI IN PLUS, GREU DE SUPORTAT. Nici nu stii ce vrei sa auzi mai intai. Cum a fost acolo, in infern, ce simte acum, ce isi doreste? Intrebarile navalesc cu miile. "Nimic nu mai conteaza acum, important este ca suntem acasa, ca suntem bine. Nici nu iti poti inchipui cat de mult conteaza, cat de mult inseamna o zi in plus in nebunia de acolo. Este important ca am revenit acasa, ca am fost salvati..." Sorin isi freaca palmele si framantarea tradeaza oarecare neliniste. Vorbeste mult si ar spune si mai mult, insa este constient de efectul fiecarui cuvant. "A fost cumplit... au fost zile grele... dar acum sunt foarte fericit, acum este mai bine ca niciodata, sunt acasa intre ai mei." La televizor, pe Realitatea TV, este realuata o stire in care Dan Dumitrescu, directorul Prima TV, declara ca Marie-Jeanne si Sorin au semnat o hartie prin care isi asuma toate responsabilitatile, inclusiv de a fi rapiti. Sorin asculta in tacere alaturi de mama si de tatal sau. "Asa e, Sorin?", intreaba intr-un tarziu Elena Miscoci, mama lui Sorin. Parca nevrand sa vorbeasca, Sorin arunca un "Da, am semnat" si paraseste camera in care se afla televizorul.

PRESEDINTELE SI-A ASUMAT TOTUL. Respectand dorinta lui de a nu "sapa" dupa informatii spectaculoase, nu ma pot abtine si intreb care este pozitia lui fata de presedintele Basescu. Tacere... "E de bine?", intreb insistand. Din nou tacere si, in cele din urma, cu un tremur evident in voce: "Nu am cuvinte... nu cred ca voi putea vreodata multumi acestui om. A avut un curaj enorm asumandu-si toata conducerea actiunii salvarii noastre..." Apoi tacere. Cand vine vorba despre serviciile secrete romanesti, Sorin ma priveste oarecum mirat si, apoi, intelegator, ca si cum m-ar fi dojenit, zambeste linistit. "Nu stii cat de mult inseamna oamenii astia pentru mine, pentru noi toti. Serviciile romanesti m-au impresionat... Am ajuns acasa..."

AMINTIRI. "Acolo, departe, cand nu stiam de nimic, cand nu stiam ce se intampla cu noi in secunda urmatoare, v-am simtit. V-am simtit in infernul din Irak... Vorbeam cu Marie-Jeanne si cu Ovidiu si rememoram numere de telefon pentru a ne trece timpul, pentru a incerca sa mai uitam. Parca era un joc. Pe viata si pe moarte..."

CONFERINTA. Sunt multe lucruri pe care Sorin le povesteste. Cu retinere insa si controlat. Are in minte tot timpul oamenii care l-au salvat pe el, pe Marie-Jeanne, pe Ovidiu si pe Munaf. "Sunt niste oameni extraordinari. De ei trebuie sa avem acum grija. De aceea am stabilit toti trei sa asteptam sa organizam o conferinta de presa. stiu ca va fi dificil sa raspundem la toate intrebarile, insa trebuie sa treaca si asta. Am programat-o luni, dupa ce va avea loc o noua intalnire cu autoritatile. Apoi, revenirea la Sibiu. Cred ca o luna voi face pauza, dupa care ma voi intoarce la munca. E firesc sa ne continuam viata. Si ma gandesc tot mai mult la casatoria cu Andreea. Abia astept sa facem nunta. In toamna. Sa avem timp pentru noi, sa uitam ce a fost urat, sa multumim atat cat si cum vom putea celor care au reusit sa ne salveze.

MARIE-JEANNE: "DE CE NE-AU TRIMIS LA MOARTE?"

Aseara, la stirile de la Prima TV. Marie-Jeanne (foto) a vorbit pentru prima data cu milioanele de romani care au fost cu sufletul la gura timp de 55 de zile, cat a fost ostatica in Irak. "Nu stiu... nu stiu si nu inteleg cat de mare a fost miza care sa poata justifica trimiterea unor oameni catre moarte", a raspuns cu ochii in lacrimi Marie-Jeanne, intrebata fiind ce parere are de faptul ca Omar Hayssam si Mohamad Munaf sunt banuiti ca ar fi planuit rapirea lor in Irak. Declaratia jurnalistei, prima de la eliberarea sa, a fost facuta ieri seara, cand a intrat in direct, prin telefon, cu toti colegii ei de la redactia de stiri de la Prima TV pentru a multumi romanilor pentru "toate mesajele pe care le-ati transmis". Tot ce a declarat jurnalista in legatura cu perioada ei de detentie este cat se poate de concis: "Am fost la un pas de moarte de nu stiu cate ori". Marie-Jeanne a promis ca va face o conferinta de presa impreuna cu ceilalti doi colegi eliberati pentru a povesti "cosmarul" prin care au trecut dupa perioada de recuperare si nu inainte de a se sfatui ce informatii vor putea face publice si pe care le vor ingropa o data cu dosarul despre care presedintele Traian Basescu spunea ca va fi deschis abia peste 50 de ani. Dar pana atunci, reporterita de la Prima TV a facut un apel catre ceilalti colegi de breasla sa inteleaga faptul ca "avem nevoie de putina liniste cu ai nostri". (Alex Nedea)

Jurnalista de la Prima TV petrece week-end-ul intr-o vila de langa Buzau

TACERE. Magdalena Ion a fost scumpa la vorba

Zambete, lacrimi si nervi. Cam acestea au fost starile prin care trecea ieri-dimineata Magdalena Ion, mama ziaristei Marie-Jeanne Ion. Desi ne asteptam sa intalnim o mama fericita ca si-a vazut fata acasa, teafara, situatia nu era deloc asa. Dupa regasirea de joi seara, de la Cotroceni, sotia senatorului Ion s-a intors la Buzau. Singura. "Diversiunea" a fost foarte bine pusa la punct. Marie-Jeanne a ramas in apartamentul sau din Drumul Taberei.

NERVI. Mama sa, Magdalena Ion, s-a aratat deranjata si surprinsa de faptul ca a fost abordata chiar la Buzau, in fata portii casei, in momentul in care se indrepta spre serviciu. Ne-a spus de la inceput ca nu va vorbi mult cu noi. A tinut sa precizeze ca o asteapta pe Marie-Jeanne acasa la tara, unde va sta cateva zile, si ca de luni incolo fata va vorbi. "Urmeaza sa vina in cursul zilei de astazi (n.r. - ieri) la tara, sa stea doua zile acolo. De luni incolo va vorbi cu toata lumea. Nu este nici o problema. Nu stiu de ce nu ma credeti. Eu aseara (n.r. - joi) am venit aici, mi-am carat ce am avut de pregatit, cat am putut, ca si eu sunt data peste cap. Nu e o situatie placuta pentru nimeni. Eu nu sunt intr-o situatie buna, nu e convenabil." Magdalena Ion spune ca Marie-Jeanne nu are absolut nimic de ascuns, "dar o sa treaca prin niste chestii", fara sa precizeze care ar fi acelea. "Voi ce credeti acum? Va spune, se va afla." Devine brusc nervoasa atunci cand este fotografiata. Admite ca si noi trebuie sa ne facem treaba, mai ales ca si fiica ei este din aceeasi bransa, dar spune ca trece prin niste momente groaznice. "Eu stiu ca vreti sa faceti materiale, dar nu acum." Starea de nervi a femeii creste. "Da, mai fata! Asa imi fac toti in momentele astea, cand trec prin niste stari groaznice.

Am spus ca nu este aici. Este la Bucuresti. De ce insistati? Stiam ca nu o sa vina aici. Am spus ca va vorbi, va vorbi." Magdalena Ion spune despre fiica ei ca este socata "de niste lucruri de care habar nu avea", dar evita sa le mentioneze, cu toata insistenta noastra.