Şoseaua incompetenţei

Se ia una bucată de drum, se accesează 17 milioane de euro din fonduri Phare pentru o lucrare de reabilitare. Se face lucrarea, apar gropi. Inspecţii, rapoarte: prost, se refuză recepţia lucrării. Se cărpeşte lucrarea. Alte inspecţii, alte rapoarte. Tot prost. Comisia Europeană ameninţă că va cere banii inapoi. Se fac alte cărpeli. Din bani de la buget de data aceasta, pentru că scrisorile de garanţie au fost lăsate să expire.


DN1, intre Veştem - Miercurea Sibiului, octombrie 2007. O porţiune de drum de pe coridorul IV Pan-European nici mai bună, nici mai rea decăt alte şosele din Romănia. Denivelări, ceva gropi, foarte multe plombe in asfalt. Şoferii care circulă pe acolo nici nu bănuiesc insă căte discuţii, conflicte, rapoarte a generat reabilitarea acelei bucăţi de drum. Imediat după finalizarea lucrării au apărut şi gropile, iar la trei ani de la acea dată se constata că defectele apărute in perioada de garanţie nu fuseseră remediate. In timp ce Comisia Europeană avertiza că va cere banii inapoi, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romănia (beneficiarul lucrării) se declara mulţumită şi lăsa scrisorile de garanţie să expire neatinse. In consecinţă, reparaţiile au fost făcute pe bani de la buget.

Este foarte posibil ca situaţia să se repete, chiar cu efecte vizibile, avănd in vedere faptul că nici pănă acum nu a ajuns la Direcţia Regională Drumuri şi Poduri (DRDP) Braşov "cartea construcţiei", adică setul de documente care cuprinde de la A la Z toate operaţiunile făcute de constructor pe acea porţiune de drum. Fără ele, Direcţia va lucra practic in orb.


LUCRAREA ŞI GROPILE. Telenovela porţiunii de drum de pe DN1, dintre Veştem şi Miercurea Sibiului, a inceput la 15 decembrie 1999, cănd a fost semnat contractul C 403 intre Compania Naţională de Autostrăzi şi contractorii Italstrade Spa cu SC CCCF SA, in valoare de peste 17 milioane de euro. In calitate de consultant găsim un alt parteneriat romăno-străin, SC Consitrans SRL cu Hyder Ltd, iar proiectantul a fost SC Iptana SRL. Lucrările incepute in martie 2000 au fost finalizate cu o intărziere de vreo trei luni, in august 2003. Potrivit raportului intocmit de Agenţia ISPA din cadrul companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romănia, datat 6 octombrie 2006, gropile au apărut in asfalt la doar căteva luni de la finalizarea lucrărilor. Din acel moment a inceput un veritabil circ, in care actorii implicaţi, Compania Naţională de Drumuri Naţionale, constructorul, proiectantul şi consultantul, au fost mai preocupaţi să arunce pisica dintr-o parte in alta decăt să remedieze problemele.

Spre exemplu, imediat după apariţia gropilor in proaspăt reabilitata şosea, Compania Naţională de Autostrăzi le-a cerut constructorului (CCCF SA), consultantului (Hyder Ltd) şi proiectantului (Iptana) să prezinte un raport comun care să explice cauzele lor şi să vină cu soluţii. Cele trei părţi nu au reuşit insă să se pună de acord, aşa că fiecare a prezentat un raport propriu cu ceea ce a considerat că a determinat apariţia craterelor in asfalt. CCCF SA a acceptat să facă o serie de reparaţii, dar şi acestea au fost contestate. Căteva luni mai tărziu, Compania Naţională de Autostrăzi a angajat un laborator să facă o serie de analize ale compoziţiei asfaltului, care au relevat că acesta nu ţinea cont de particularităţile geografice ale zonei in care se făcea lucrarea. Mai exact, erau porţiuni de drum expuse riscului alunecărilor de teren, lucru care se şi intămplase.


NEMULŢUMIRILE UE. Haosul din jurul lucrării a determinat Comisia Europeană să angajeze un consultant propriu, care să dea un verdict de incredere. Concluziile consorţiului Alanet/Alatec nu mai necesită nici un comentariu: "Calitatea lucrărilor executate de constructor, in special stratul de uzură de tip MASF 16 aşternut pe DN1, este sub standard. Umiditatea excesivă din stratul de uzură a favorizat absorbţia apei in pori, făgaşe, porozităţi şi apariţia de gropi in stratul de uzură, din cauza mixturii necorespunzătoare. Existenţa unor reparaţii necorespunzătoare ale stratului de uzură". Cu toate că aceleaşi probleme ii erau semnalate şi de propria filială (DRDP Braşov), Compania Naţională de Autostrăzi a contestat raportul auditorului independent pe motiv că este "insuficient fundamentat, nereuşind să facă legătura intre degradările apărute şi problemele abordate (analiza mixturii, nivelul apei freatice şi trafic)". Circul a continuat şi in 2005. La 21 aprilie a fost organizată o nouă inspecţie, la care a participat şi un reprezentant al Comisiei Europene. Oficialii europeni au transmis un raport dur, in care ameninţau cu solicitarea returnării fondurilor, susţinănd că "sectorul de drum nu indeplineşte nici pe departe standarde decente, ceea ce poate determina CE să solicite rambursarea fondurilor Phare acordate". Din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi, lucrarea se vedea in tonuri de roz, responsabilii exprimăndu-şi mulţumirea "faţă de modul de remediere a defectelor".


PA, PA, GARANŢII! La sfărşitul lui septembrie 2005, consultantul a emis "certificatul de remediere a defectelor", care marca practic finalizarea lucrărilor cu tot cu reparaţiile făcute. Lucrările nu erau insă finalizate, pentru că tot consultantul a redactat in aceeaşi zi o scrisoare prin care transfera Companiei Naţionale de Autostrăzi responsabilitatea pentru lucrările neexecutate. Tot in aceeaşi perioadă, la 30 septembrie, mai exact, urmau să expire şi scrisorile de garanţie. Cu toate că problemele din jurul contractului C 403 erau căt se poate de bine cunoscute la centru, Compania Naţională de Autostrăzi şi-a "amintit" de scrisorile de garanţie abia la 27 octombrie 2005, cănd acestea, evident, expiraseră. Contractul avea ataşate trei tipuri de garanţii in valoare totală de 1,6 milioane de euro, bani cu care puteau fi făcute reparaţiile, dar care s-au dus pe apa sămbetei. Direcţia Regională Braşov n-a avut altă soluţie decăt să plombeze drumul cu bani de la buget şi din fonduri proprii.


UE DIXIT!
"Sectorul de drum nu indeplineşte nici pe departe standarde decente, ceea ce poate determina CE să solicite rambursarea fondurilor Phare acordate"
poziţia Comisiei Europene


CNADNR DIXIT!
"Raportul final - audit tehnic elaborat de consorţiul ALANET/ ALATEC a fost analizat de Direcţia Calitate, care il consideră insuficient fundamentat, nereuşind să facă legătura intre degradările apărute şi problemele abordate (analiza mixturii, nivelul apei freatice şi trafic)"
poziţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romănia

Reabilitările vin şi trec, gropile rămăn

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști