Stăpânită de puteri nevăzute

La Teatrul Odeon, premiera, 'Cand Isadora dansa', de Marthin Stevens. Elogiul adus femeii mame, dansatoarei Isadora Duncan. Restul este frumos si modest. Dar un prilej de bucurie pentru actori si pentru public. Isadora este interpretata de Maia Morgenstern.

Maia este mama a trei copii si star, stea, vedeta, foarte cautata de regizori, cu mari realizari in portofoliu, si mai este vorba despre o combustie a contactului ei cu publicul. Maia se comporta pe scena ca stapanita de puteri nevazute. Daca nu o opresti, nu se opreste. E ca apa involburata. Poate ca de aceea e atat de greu s-o folosesti ca pe o cataplasma. Cei care lucreaza in teatru nu sunt oameni obisnuiti, iar unii dintre ei sunt obligati sa stea la masa regeasca. In omeneasca noastra naivitate refuzam prilejul de a ne descifra pe noi cu ajutorul marilor actori. Dar trebuie si sa avem ce descifra.

Tu, actor, oferi. Receptia e uneori defectuoasa, si se poate si invers. Maia este o actrita 'altfel', are 'ceva' care te face sa spui ca fiecare om e ceva unic, irepetabil. Cred ca asta-ti ex­plici cu irepresibilul ei talent.
Nu respecta regula jocului si, de aceea nu este o actrita comoda. Ea metamorfozeaza neprevazut. Pe asta s-a bazat Andrei Serban atunci cand in 'Tragedia antica' i-a dat sa fie Medeea. A tulburat-o si pe ea, fiindca mereu se intoarce la felul atomic-temperamental.
Pe asta s-a bazat Alexandru Dabija, care a dirijat-o regizoral in 'Lola Blau', unde era uluitoare.

Uneori am impresia ca rolurile o constrang, ca un corset din 1870, si ea vine ca viitura, ca apa Lodorei: Zguduind, vaj­gaind, nalucind/ Zdrun­ci­nand,spumegand, bubuind,/ vuind, bolborosind,/ dantuind/ topaind/ frematand/ cantand, desfatand si saltand.
In felul ei, ea iti spune – ia viata de piept, nu ca s-o tran­testi, ci ca sa-i auzi mai bine inima cum bate.
Mama e mama. Doua fetite si un baiat. Baiatul e Tudor si e actor. Bun. Si ea se mandreste cu el. Fetele sunt Cabiria si Isadora.

Maia e o mama severa, dura de cele mai multe ori, are simtul responsabilitatii si vocatie de parinte.
Maia traieste in lumea noastra grabita, tensionata si fara granite, demn si sever. Ce stiu sigur este ca are un mare respect pentru meseria de actor si pentru relatiile cu scena.
Cum trebuie sa traiasca un actor? Iubindu-l fara masura! Si Maia asta face!

Mama
Pe una dintre fetitele Maiei o cheama Isadora. Un fel de obol adus, ca proiectia unui dor. Cabiria si Isadora. Le vad pe la repetitie. Isi fac lectiile sau se duc la inot. Sunt cuminti si spun buna ziua la toata lumea. 'Nu le las acasa ca sa le apar de calculator si de navigatul pe internet; ce e prea mult, strica', spune Maia.
E o mama vajnica, dura si severa. O seriozitate care vine de departe? Poate seamana cu mama ei? Am cunoscut-o si mi-a placut enorm, poate din cauza temperamentului de tigroaica dezlantuita.

M-am dus la un spectacol: 'Dama cu camelii' pus de Razvan Mazilu, pe atunci un baiat subtirel si zambitor. Masa era Marguerite Gautheer. Mama Maiei venise la spectacol sa o vada. Nu i s-a gasit loc. Nu stia nimeni cine este. Cineva a invitat-o sa stea pe jos – spectacolul era la Sala Atelier de la Teatru National. Eu am intra pe cand mama iesea ca uraganul Mary. Era pieptanata cu o coada de cal, cu parul alb si cu o tinerete excesiva in gesturi si miscari. Mi-a placut enorm. Am vazut spectacolul, m-a uluit, mi-a placut, m-a covarsit. Si asa l-am rugat pe Razvan Mazilu sa lucreze cu mine si am facut impreuna examenul lui de diploma – 'Vorbeste-mi ca ploaia si lasa-ma sa te ascult', de Tennessee Williams. Ah! Ce dor mi-e de mine din vremea aceea. Eram pe scena cu Johnny Raducanu. Si Maia a venit sa vada spectaolul.

Dar pe atunci, spectator sau actor aveam acelasi fel de studii, de scoala, de invatatura. Nu eram femei frustrate, eram mereu indragostite, nu aveam depozite de ura tembela si aiurita, contra a tot si a toate. Ne simteam iubite de barbati, de viata, de meserie, de scena, ca si astazi, de altfel.

Cea mai scumpa de pe lume
Nichita Stanescu

Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Manjii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe,
Nucii toti au zis de nuca,
Cucii toti au zis de cuca,
Toti pisoii, de pisica,
Iara eu, de-a mea mamica. Orice mama e anume, Cea mai scumpa de pe lume!

Mi se arata mama...
Mircea Micu

Mi se arata mama in somn,
numai in somn mi se arata,
cu fata ca o aripa de lebada
de veghe tarzie incercanata.
Zice: 'Ce faci tu, suflet al meu, puiule?
te aud noaptea umbland si imi pare
ca cineva stoarce deasupra mea
Luna ca pe o lacrima mare'.
Nu stiu ce sa-i raspund,
o durere adanca ma face de piatra, de lemn,
O pasare orbita de-ntuneric
mi se loveste de fereastra ca un semn.
Zice: 'Nu esti tu, unde esti tu, iedule?
ochii tai verzi de ce s-au intunecat?
Toata noaptea te canta privighetorile
din gusa in care durerile lumii se zbat'.
Nu stiu ce sa-i raspund, sunt surd de spaima.
Si e atat de aproape de rasuflarea mea
ca o statuie ireala de sticla
prin care ochii mei nu pot vedea...