Statul ține prețurile la energie și gaze sus, ca să câștige mai mulți bani

 În noiembrie anul trecut, Executivul introducea mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică, menit să limiteze veniturile obținute de producătorii de energie electrică. Achizitor unic era stabilit OPCOM, iar prețul de achiziție era stabilit la 450 lei/MWh.  Conform reglementărilor în vigoare, OPCOM vinde mai departe energia la același preț furnizorilor cu clienți finali, operatorilor rețelelor de distribuție și transport și clienților industriali mari. Între timp, datorită condițiilor de piață mult mai favorabile, acest preț poate fi redus astăzi, dar Guvernul preferă să-l țină sus, influențând și comportamentul producătorilor, pentru a-și umple pușculița din taxele și impozitele aplicate companiilor din piața de energie. În aceste condiții, se poate vorbi chiar și despre o reducere a tarifelor plafonate pentru consumatorii finali, discuție care este valabilă și în cazul gazelor naturale, unde am ajuns în situația ca prețul plafonat pentru consumatorii casnici să fie mai mare decât prețul de referință al bursei de gaze din Amsterdam.

Introducerea acestor reglementări, care în esență însemnau reîntoarcerea la o piață reglementată, era motivată, printre altele, de creșterile istorice ale prețurilor la energie, fapt ce a provocat perturbări serioase ale activității economice. Odată cu venirea primăverii, situația de pe piață s-a schimbat, prețurile energiei electrice fiind în scădere peste tot în Uniunea Europeană. Cauzele sunt multiple, dar ele țin în principal de iarna blândă pe care am traversat-o, de scăderea puternică a prețului gazelor naturale, de aportul mai mare al energiei regenerabile și de reducerea cererii. Cu toate acestea, statul continuă să păstreze prețul de 450 de lei/MWh, el având acum un efect opus celui pentru care a fost introdus. 

Prețul energiei spot este în scădere

O componentă care influențează puternic prețurile la consumatorul final este Piața pentru Ziua Următoare (PZU sau piața spot), ea fiind o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare. Preţul energiei pe piaţa spot a avut o creștere de aproape 300% în luna februarie 2022 faţă de perioada similară a anului 2021. Astfel, potrivit datelor bursei de energie de la București (OPCOM), preţul pe PZU a avut o medie de 932 de lei pe MWh, în timp ce în februarie 2021 a fost de doar 234 de lei. Revenind în actualitate, prețul mediu al energiei în februarie 2023 a fost de 699 lei/MWh, marcând o scădere cu peste 24% comparativ cu februarie 2022, pe fondul reechilibrării cererii și ofertei. În același timp, s-a remarcat și o scădere a pieței spot de la 50% la 36%, ceea ce înseamnă că influența acestor prețuri mai mari cu care se tranzacționează energia pe această piață ar fi trebuit să scadă și, cel puțin teoretic, ar trebui să conducă la scăderea prețurilor din facturile consumatorilor.

Citește pe Antena3.ro

Un apartament de doar 8 mp se închiriază cu 600 de euro la Bologna. Patul este acoperit parțial de plită. De ce costă atât de mult

Gazele s-au ieftin în T1

La mijlocul lunii ianuarie, preţul gazelor naturale ajunse la circa 55 euro/MWh la bursa de la Amsterdam (Title Transfer Facility - TTF), hub-ul unde  se stabilesc preţurile de referinţă în Europa. Ele coborau la cel mai redus nivel de după luna septembrie 2021, demonstrând că situaţia de panică de anul trecut a fost înlocuită cu un sentiment de încredere că iarna va trece fără nicio problemă de aprovizionare. Lunile următoare aveau să confirme toate calculele. Cotaţiile de referinţă ale gazelor naturale pe piaţa din Europa au scăzut la mijlocul lunii februarie sub 50 euro/MWh. Tendința avea să se păstreze și în debutul lunii martie, când prețul gazului ajunsese la circa 42 euro/MWh, preț cu care s-a și încheiat luna (pe parcurs a scăzut chiar și sub 40 de euro). Scăderea prețurilor a fost consistentă, dacă avem în vedere că la sfârșitul lunii august a anului trecut s-a înregistrat o cotație maximă de 272 euro/MWh. Ieftinirea gazelor a influențat în mod direct și prețul energiei, ducând la scăderea lui.

Se impune scăderea plafonului și la gaze

În România, prețul gazelor pentru populație este plafonat de stat la 0,31 lei pe kWh. De exemplu, o tranzacționare de 65 de euro la bursa TTF de la Amsterdam (înregistrată pe 20 ianuarie), înseamnă 319 lei pe MWh, adică 0,319 lei pe kWh, similar cu prețul plafonat. Odată ce cotațiile de referință au coborât la TTF sub cei 65 de euro, prețurile au devenit mai mici comparativ cu plafonul de 0,31/kWh. În aceste condiții, consumatorii români ar putea beneficia de prețuri mai mici doar dacă Guvernul va reduce acest plafon, dar asta înseamnă mai puțini bani pentru el. Deocamdată valoarea de 0,31 lei/kWh impusă acționează ca o referință pentru piața gazelor și inhibă scăderea prețurilor sub acest nivel.

Se majorează tarifele de distribuție

Începând cu data de 1 aprilie au fost majorate tarifele de distribuție pentru operatorul național al rețelei de transport (Transelectrica) și companiile de distribuție. Ele reprezintă un cost care reflectă serviciul pe care îl furnizează operatorul de distribuție pentru a asigura transmiterea în condiții de eficiență și siguranță a energiei electrice. Acest cost este reglementat de ANRE și este stabilit periodic, el fiind diferit în funcție de categoria de consum și de zona de distribuție a consumatorilor. În medie, creșterea tarifului mediu va fi de 11% pentru operatorul național de transport Transelectrica și cuprinsă între 8% și 31% pentru tarifele de distribuție la joasă tensiune, adică pentru companiile de distribuție. Începând cu 1 aprilie 2023 se vor adăuga în tariful de transport şi distribuţie a energiei electrice toate costurile care au fost suportate de operatorii de transport în anul 2021 şi anul 2022 şi care, conform legii, se vor recupera prin majorarea tarifelor începând cu această dată. Având în vedere că acum prețurile plătite de consumatorii casnici și non-casnici sunt plafonate până pe 31 martie 2025, aceștia nu vor primi facturi mai mari la energia electrică. 

Cum crește prețul la consumatorul final

De la producere și până la consumatorul final, la prețul energiei electrice se adaugă diverse tarife stabilite de ANRE și taxe stabilite de Ministerul Finanțelor. După producerea energiei electrice, producătorul o vinde către furnizor. Ea este introdusă în sistemul energetic național (SEN), este transportată prin rețelele de înaltă tensiune ale companiei Transelectrica, este extrasă din sistemul energetic național, distribuită prin rețelele de medie și joasă tensiune ale operatorilor de distribuție și la sfârșit este livrată consumatorului final. Urmărind această schemă, prețul energiei electrice se compune din prețul energiei electrice active (acest preț este format din prețul de producție plus profitul furnizorului), prețul de introducere a energiei în SEN denumit pe scurt TG, prețul de transport prin rețelele Transelectrica, prețul de extracție a energiei din SEN denumit TL și prețul de distribuție. Toate aceste elemente compun prețul de contract. Acesta este însă diferit de prețul din factura consumatorului final, pentru că se mai adaugă valoarea energiei reactive, a certificatelor verzi, accizele și taxa pe valoarea adăugată. Din această schemă se vede foarte ușor că o scădere a prețului de achiziție, așa cum este el astăzi stabilit, antrenează și o reducere a ofertelor transmise către consumatori într-o piață liberă.

Hidroelectrica are o poziție specială

Compania Hidroelectrica vinde energia la prețul plafonat de 450 lei/MWh pe piața centralizată, dar ea s-a autorizat și ca furnizor de energie, iar din această poziție își permitea să vândă către clienții săi casnici energia la un preț de numai 0,26 lei/KWh (a fost majorat la 0,28 lei recent de la începutul anului), la care se adaugă tarifele de rețea și taxele, care sunt reglementate de stat. Cu un cost de producţie foarte redus, Hidroelectrica a venit pe piaţă cu oferte greu de concurat de către competiție, iar acest lucru i-a adus într-un timp scurt foarte mulți clienți casnici. Astfel, în luna martie a acestui an, compania figura pe locul șase într-un top al furnizorilor care aveau peste 200.000 de clienți în portofoliu, după Electrica Furnizare, E.ON Energie România, Enel Energie, CEZ Vânzare și Enel Energie Muntenia. Analizarea ofertelor intrate în vigoare odată cu semnarea noilor contracte anul acesta arată că ele sunt cuprinse între 0,70 - 0,78 lei/kWh (cu toate taxele incluse) și sunt valabile pentru orice consum al clientului casnic, în condițiile în care prețul plafonat de stat este de 0,80 lei/kWh pentru un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv, și între 0,80 - 1,3 lei/kWh pentru un consum lunar de peste 255 kWh, dar sub 300 kWh. Pentru clienții care aleg oferta Hidroelectrica și au un consum lunar mai mic de 100 kWh, compania va aplica prețul de 0,68 lei/kWh, la fel ca prețul plafonat de stat. Cum arată noile tarife practicate de companie pe zone de distribuție:

-E-Distribuție Muntenia (clienții din municipiul București, județele Giurgiu, Ilfov) – 0,70 lei/kWh;

-SDEE Muntenia Nord (Brăila, Buzău, Dâmbovița, Galați, Prahova, Vrancea) – 0,76 lei/kWh;

-SDEE Transilvania Sud (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) – 0,74 lei/kWh;

-SDEE Transilvania Nord (Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Cluj, Bistrița-Năsăud) – 0,73 lei/kWh;

-E-Distribuție Banat (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) – 0,72 lei/kWh;

-Distribuție Energie Oltenia (Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman, Vâlcea) – 0,78 lei/kWh;

-E-Distributie Dobrogea (Călărași, Constanța, Ialomița, Tulcea) – 0,77 lei/kWh;

-Delgaz Grid (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) – 0,76 lei/kWh;

Lista producătorilor de energie cu preț plafonat:

1. Complexul Energetic Hunedoara SA 

2. Societatea Complexul Energetic Oltenia SA

3. Agrana România SRL 

4. OMV Petrom SA

5. Petrotel-Lukoil SA Romgaz SA

6. Nuclearelectrica SA

7. Electrocarbon SA

8. ELSID SA

10. Espe Energia SRL

     11. Imob Expert Consulting SRL

     12. Luxten Lighting Company SA

     13. MHC Water Power SA

     14. Hidroelectrica SA

     15. TMK Hydroenergy Power SRL

     16. Uzinsider General Contractor Sa

     17. Vienna Energy Forta Naturala SRL

››› Vezi galeria foto ‹‹‹