Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cazul în sine este de manual, pentru a se putea înțelege cum se pot crea dosare penale din nimic, actorii principali ai pieselor de teatru fiind procurori cu tehnică de înregistrare care încearcă să obțină răspunsuri incriminatorii pentru aceste stenograme.
Profesorul-doctor Irinel Popescu, fondatorul Programului de Transplant Hepatic din România, din cadrul Spitalului Fundeni, actualmente coordonator al Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice din cadrul Spitalului Clinic Sanador, s-a transformat din salvator în țintă a DNA.
Postul TV Antena 3 CNN a dezbătut pe larg acest caz, în emisiunea „Exces de putere”, moderată de Adrian Ursu și Oana Zamfir. În cadrul emisiunii au fost analizate toate detaliile legate de dosarele deschise, închise, redeschise și rămase fără probe, dar care au scos un medic foarte important din sistemul public de sănătate al statului român. Din fericire, profesorul Irinel Popescu a fost recuperat de Spitalul Clinic Sanador, unde își desfășoară acum activitatea, astfel încât românii să poată beneficia în continuare de cele mai bune tratamente și de transplant hepatic.
Chirurgul Irinel Popescu a fost vânat începând cu anul 2012, dar probele lipsesc în continuare de la dosare, fiind doar interpretări ale unor fragmente de discuții înregistrate de un procuror și transpuse în stenograme.
Mita inexistentă, considerată probă
Povestea dosarelor deschise de DNA împotriva profesorului Irinel Popescu a-nceput în anul 2012, când a fost cercetat pentru dare de mită și abuz în serviciu, deși unul dintre acestea nici măcar nu-l viza direct. Primul dosar a fost închis în 2013. Irinel Popescu a devenit țintă a DNA
în perioada când ocupa funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). A fost hărțuit continuu, din 2012 până în prezent, cu dosare bazate pe presupuneri legate de discuții înregistrate, interpretările stenogramelor fiind considerate „fapte similare laturii obiective a infracțiunilor de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență”, însă nu este vorba despre fapte, ci despre presupunerea intenției de comitere a respectivelor fapte.
Astfel a ajuns medicul Irinel Popescu să facă obiectul a două dosare penale în care este judecat pentru pretinse infractiuni de dare de mită și abuz în serviciu, unul fiind redeschis de procuroarea Ana Dana, în anul 2016, după ce fusese închis în 2013, altul fiind redeschis în 2018 și judecat abia acum. Primul dosar privea o pretinsă mită de la HP România și SIVECO România SA. Firmele erau conduse la data respectivă de Radu Enache, respectiv Irina Socol, aceasta din urmă fiind cercetată într-un alt dosar disjuns din cel care-l viza inițial pe medic.
Jocul de rol, provocarea și intimidarea
În 2018, DNA lucra la un alt caz care-l viza pe omul de afaceri Marin Ciupitu, pentru presupuse infracțiuni pe care acesta le-ar fi săvârșit, ceea ce a dus la deschiderea unui dosar în care a fost cercetat Irinel Popescu, doar pentru că numele său apărea într-o înregistrare dintr-o altă cauză care nu îl viza.
Aici a intervenit rolul jucat de investigatorul DNA Alexandru Gavrilă, trimis la un fals control medical, la Institutul Clinic Fundeni, unde chirurgul Irinel Popescu își desfășura activitatea. Procurorul avea aparatură de înregistrare pe el, pentru a-l provoca pe profesor să promită remiterea unei sume de bani, în schimbul soluționării favorabile a cauzelor privind CNAS.
Investigatorul DNA făcea parte din echipa procuroarei Ana Dana, fiind ofițer judiciar. Marian Ciupitu l-a anunțat pe profesor că în timp ce se va afla la DNA, investigatorul va intra în biroul în care va fi audiat, lucru care s-a și întâmplat.
Irinel Popescu s-a dus la audieri împreună cu avocatul Liviu Togan, iar ofițerul judiciar Alexandru Gavrilă a intrat în birou și a „defilat” prin fața medicului, a avocatului și a procuroarei, justificându-și prezenta prin nevoia de a conspecta niște înscrisuri de pe biroul procuroarei.
DNA a oprit „reprezentația”
La câteva zile după acest episod, subcomisarul Gavrilă s-a prezentat la Institutul Fundeni, unde a solicitat un consult medical la profesorul Popescu, pe motiv că „îi explodează ficatul”, dar analizele medicale au arătat că nu avea nicio problemă reală. După aceste evenimente, înțelegând că i se pregătește o înscenare, Irinel Popescu l-ar fi contactat pe omul de afaceri Ciupitu, cerându-i „să pună capăt acestei farse”, dar omul de afaceri a fost imediat reținut, apoi arestat.
Practic, DNA a „oprit” astfel dosarul în acest punct, astfel încât singurele „probe” adunate să rămână stenogramele din care reiese că subofițerul Gavrilă face niște afirmații, iar Irinel Popescu răspunde incert.
Rolul nu a fost jucat conform planului, pentru că subofițerul trebuia să se întoarcă și cu probele concludente, nu doar cu înregistrarea unei conversații din care nu reiese că Irinel Popescu i-ar fi propus să dea șpagă pentru a scăpa de dosarele penale. DNA consideră, totuși, că misiunea a fost îndeplinită, iar „probele” există.
Chiar dacă nu a dat mită, se consideră probă la dosar răspunsul „da”, într-o discuție cu procurorul, înregistrată de cel din urmă.
