Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In plin Belle Époque, Misu Vacaresco publica in L’Indépendance Roumaine o rubrica pe care o semneaza: Claymoor. Indiscret, histrion si, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al Romaniei mondene de sfarsit de secol romantic a fost un personaj care se identifica astfel cu lumea salonarda pe care o descrie.
20 februarie 1882
Balul pe care l-au dat sambata seara domnul si doamna Jean Marghiloman a fost splendid. Ce magnifica noapte in care aurora a luminat cina iar Soarele zorii. S-ar putea spune ca s-a deschis o cutie de bijuterii, inchizand cea mai frumoasa colectie de pietre pretioase. La ora 10 si jumatate un lung fir de trasuri acoperea deja strada. Vestibului era transformat in gradina; este o adevarata padure de brazi. Scara disparea sub flori si plante agatatoare. La intrarea in casa apar stapanii casei care primesc cu un farmec distins, ajutati de gratioasa lor fiica, doamna Charles Ferikidis si cele doua fiiece, domnul Charles Ferikidis si fii, domnul Alexandru si Mihai Marghiloman. Doamna Jean Marghiloman poarta o toaleta in mare stil, trena din catifea albastra cazand pe o rochie din satin albastru de Minerva, brodata cu spice din perle nuantate, corsaj decoltat, impodobit de frunze de iedera presarata cu stele din briliante; pe cap o constelatie de pietre pretioase.
Doamna Charles Ferikidis, toaleta alba, se inconjoara cu un nor de satin alb, pe o trena in coada de paun cu magnifice dantele puse in evantai; corset cuirasa deschis brodat cu perle, pe cap, o egreta cu pene albe fixata cu un mare briliant.
La ora 11 s-a dat semnalul dansului. Mare surpriza pentru toata lumea. Se aude muzica, dar nu vedem de unde. Acordurile vin la intrare din plafonul care simuleaza un cer de azur. Orchestra este plasata pe bolta si un vitraliu o ascunde de ochii dansatorilor. Sala de bal este foarte mare. Este patrata, toata in alb cu baghete de aur. Parchetul in mozaic straluceste ca o oglinda. Din imense oglinzi cu rame de lux se reflecta lumina nenumaratelor candelabre si lustre care sunt adevarate bijuterii. Portierele sunt din velura aurita batuta in vechiul stil, captusita cu satin nuantat. Peste tot – opere de arta, sipete, bronzuri, vase chinezesti. Privelistea este grandioasa. Jur-imprejurul salonului, damele sunt asezate in cadre de briliante si de satinuri variat colorate.
In mijloc, un vartej de dansatori care trec si iar trec ca intr-o viziune incantatoare. In aceasta magnifica galerie salutam in trecere: pe doamna printesa George Bibescu, in toaleta de satin albastru de vis brodat cu torsade de perle irizate, trena imperiala din brocart albastru pal, voalat cu superbe volante de maslin; corsaj decoltat, impodobit cu un mare briliant, pe cap o diadema de briliante in forma de trandafiri si spice de grau, aruncand raze orbitoare, cadou al lui Carol Quintul printilor de Chimay. Doamna Maria Slatineanu sub un foc incrucisat de briliante, doamna general Manu, in satin de cires voalat cu dantele de Bruxelles, trena din satin din aur vechi, impodobit cu pene nuantate, pene si superbe briliante in corsaj si in par. Printesa Alexandru Bibescu, in toaleta scurta, stil de regenta, rochie din satin alb, corsaj trandafiriu Pompadour desenand o frumoasa talie, jerbe de trandafiri dalbi, brumati de briliante, pe umar – briliante rivalizand cu focul din cei doi mari ochi negri, luminand o pieptanatura aripa de corb. Doamna Zoe Sturdza in trandafiriu Dubarry, doamna Caterina Cantacuzino in satin alb, draperii de dantele, belsug de diamante. Printesa Ferdinand Ghica, zana perlelor, magnifica toaleta Margueritte de Valois; rochie din damasc alb, voalata cu tesut aerian instelata si presarata cu aur si fulgi de zapada, brumata cu perle; corsaj in mare varf inchizand un mijloc cu muguri de coacaze, mare guler elisabetan in perle, pe piept, un buchet de coacaze albe prinse printr-o superba agrafa in smaralde si briliante, capul pudrat de diamante de coacaze si coacaze negre. Doamna general Cernat, doamna Maria Manu, doamna George Creteanu, doamna Vasile Boerescu in toaleta de dogarita, trena de satin bronz florentin, snur de lebada, deschizand un mijloc de satin alb perlat in intregime, trandafiri dalbi pe capul superb luminat de doi ochi mari negri. Doamna Jean Creteanu, doamna Eliza Millo in mare toaleta Fontanges, rochie de satin trandafiriu mantie de curte din satin de nimfa brodat cu spice de argint, corsaj deschis "à la royale", impodobit cu scaieti argintati pe care zboara albine din briliante, in par – spice de argint, doamna marchiza de l’Aubespine Sully, o parizianca eleganta, frumoasa si gratioasa ca intotdeauna, in satin trandafiriu sub o ploaie de perle, fusta de dantele impodobite cu trandafiri, in pieptanatura sa de aur – o singura stea. Doamna Olga Mavrogheni, toata in alb, doamna Grigore Alexandrescu, doamna Maria Isvoreanu, rochie din satin ametist voalata cu un tesut aerian acoperit de ramuri de liliac inflorit, doamna Zoe Costescu din satin ivoriu pe o rochie in scara de trandafiri de toate culorile, corsaj imperial brodat cu perle nuantate, in par o egreta alba si briliante, doamna Lili Balaceanu in rosu cardinal, trena senator, mijloc intr-un vartej de tesut alb constelat de perle, magnifici nuferi pe umar si in par, doamna Natalia Manu in negru inveselit de mari maci rosii. Doamna Coralia Savescu in toaleta de ducesa de Parabère, rochie de satin trandafiriu de Bengal, mare mantie din velur albastru de safir cu un cordon de trandafiri si flori de nu-ma-uita, doamna Sofia Rosetti intr-o frumoasa noapte de iarna brumata cu perle, in jurul gatului o diagonala de briliante si perle, capul pudrat ca de chiciura din stele de briliante. Doamna contesa de Krennevile din satin trandafiriu, brosat in stilul Ludovic al XV-lea, fusta de ducesa impodobita cu boboci si mici pasari de toate culorile, doamna Maria Eliatte in mare toaleta de satin canar, trena Monseigneur, cazand pe un mijloc de frunze moarte, lucind de stele din briliante, corsaj cu doua varfuri, pe cap o coroana impletita din iedera si briliante, doamna Maria Creteanu, in negru inveselit de spice de aur.
Traducere din limba franceza de Lucian Pricop
Armonii editoriale
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, prezenta etnicilor evrei in spatiul culturii scrise romanesti este evidenta intr-un domeniu de interferenta a literaturii si economiei: comertul de carte. Anticarii evrei au fost vreme de cateva decenii singurii furnizori de carti pentru intelectualii romani, dar si cei care au reusit salvarea de la disparitie a catorva carti-obiect unicate.
In peisajul bucurestean, prezenta anticarului evreu pe cheiul Dambovitei, pe Podul Mogosoaiei, prin piete si strazi cu vad comercial era o constanta. Astfel, unul dintre cei care si-a castigat o notorietate importanta a fost Leon Alcalay. Profesand si ca editor, Alcalay este, de asemenea, initiatorul unor colectii de larga popularizare, dar si continuatorul inspirat al "Bibliotecii pentru toti". In aceeasi perioada, sunt inconturnabili anticari precum: Pinath, Hascal Steinberg, Weismann, Weimberg si Pach. Lista ar putea continua, insa mesajul nostru nu se vrea o enumerare recuperatorie, ci incercarea de a raspunde unei obsesii identitare. Ce inseamna cultura romana? Cu siguranta unul dintre raspunsurile posibile ar fi: cultura romana este si rezultatul dialogului intre etnii diferite... O armonie stricata din pacate, uneori, din pricina inculturilor... (Lucian Pricop)
Citește pe Antena3.ro
