Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Sufletul copilelor orfane
Nu mai este o surpriză pentru nimeni să constate că, de cele mai multe ori, în spatele unui bărbat puternic se află o femeie la fel de puternică. Este şi cazul Anei Davila, soţia celebrului medic.
Nu mai este o surpriză pentru nimeni să constate că, de cele mai multe ori, în spatele unui bărbat puternic se află o femeie la fel de puternică. Este şi cazul Anei Davila, soţia celebrului medic.
Carol Davila. Un medic extraordinar, spirit luminat, fondatorul Societăţii de Ştiinţe Medicale din România. După ce şi-a finalizat studiile în Franţa, Carol Davila a venit în România în anul 1853, ca medic militar unde a pus bazele unor instituţii medicale primordiale. Medic reputat, Davila i-a cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza cetăţenia română, iar după ce a primit-o s-a căsătorit cu Ana Racoviţă, nepoata lui Dinicu Golescu, boier şi mare cărturar român, fiu al marelui Ban de Ţara Românească Radu Golescu şi al Zoiţei Florescu.
DEVOTAMENT. Puţini ştiu că Ana, iubita soţie a doctorului Davila, şi-a dedicat o mare parte a vieţii sale construirii unui orfelinat, ajutând din tot sufletul copiii ai căror părinţi pieriseră în ghearele războiului. La începutul anului 1862, familia Davila a întemeiat, chiar în locuinţa Anei, un mic orfelinat de fete, pe Dealul Cotrocenilor, în care găzduiau peste 40 de copile sărmane. După ce a vizitat orfelinatul, la câteva luni după înfiinţare, înduioşată, Elena Cuza a dăruit o mie de galbeni din avutul personal, pentru construirea altei clădiri pentru copiii orfani. La 29 iulie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus piatra fundamentală pentru construirea noii clădiri care să poată găzdui copilele necăjite, edificiu care va purta numele soţiei sale, Azilul "Elena Doamna". Terenul pe care s-a ridicat construcţia aparţinea tot familiei Davila, mai bine zis Anei, care-l primise-n dar de la un unchi de-al său din neamul Goleştilor şi se afla pe muchia dealului Cotroceni, între Şoseaua Panduri, Palatul Cotroceni şi viitoarea Şcoală Superioară de Război – chiar pe locul unde fuseseră instalate cortul şi tabăra lui Tudor Vladimirescu în 1821, de unde vine şi denumirea actualului cartier "Drumul Taberei".
ORFELINAT. Din momentul finalizării clădirii, azilul a primit spre ocrotire primele 330 de orfane, la care se adaugă alte 39 de fete amărâte de la Institutul Gregorian din Iaşi. Aici, zi de zi, Ana Davila şi-a dedicat timpul îngrijirii fetelor rămase singure pe lume. Timp de 12 ani a condus instituţia fără să primească vreun ban pentru slujba sa. A iubit fetele de la azil ca şi pe cei patru copii ai săi, Alexandru, Elena, Zoe şi Pia. 13 ianuarie 1874 s-a dovedit a fi o zi nefastă. Un accident stupid i-a curmat viaţa celei care a fost sufletul Azilului "Elena Doamna". Ana a fost cuprinsă de un acces de friguri chiar la una dintre conferinţele soţului său, iar farmacistul Laboratorului de chimie de la Spitalul Colţea i-a dat, din greşeală, stricnină, în loc de chinină, fapt ce i-a provocat moartea în câteva minute. În 1890, în memoria Anei Davila celebrii arhitecţi Karl şi Carol Stork au ridicat un monument pe care l-au amplasat chiar în incinta azilului de atunci, actualmente Şoseaua Panduri nr. 90-92. De asemenea, o pânză în ulei care înfăţişează chipul Anei Davila se află la Muzeul de Artă din Braşov.
Cât despre clădirea fostului azil, şubrezită de cutremurul din 1977, reparată ulterilor, a devenit sediu pentru Institutul Pedagogic.
Carol Davila. Un medic extraordinar, spirit luminat, fondatorul Societăţii de Ştiinţe Medicale din România. După ce şi-a finalizat studiile în Franţa, Carol Davila a venit în România în anul 1853, ca medic militar unde a pus bazele unor instituţii medicale primordiale. Medic reputat, Davila i-a cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza cetăţenia română, iar după ce a primit-o s-a căsătorit cu Ana Racoviţă, nepoata lui Dinicu Golescu, boier şi mare cărturar român, fiu al marelui Ban de Ţara Românească Radu Golescu şi al Zoiţei Florescu.
DEVOTAMENT. Puţini ştiu că Ana, iubita soţie a doctorului Davila, şi-a dedicat o mare parte a vieţii sale construirii unui orfelinat, ajutând din tot sufletul copiii ai căror părinţi pieriseră în ghearele războiului. La începutul anului 1862, familia Davila a întemeiat, chiar în locuinţa Anei, un mic orfelinat de fete, pe Dealul Cotrocenilor, în care găzduiau peste 40 de copile sărmane. După ce a vizitat orfelinatul, la câteva luni după înfiinţare, înduioşată, Elena Cuza a dăruit o mie de galbeni din avutul personal, pentru construirea altei clădiri pentru copiii orfani. La 29 iulie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus piatra fundamentală pentru construirea noii clădiri care să poată găzdui copilele necăjite, edificiu care va purta numele soţiei sale, Azilul "Elena Doamna". Terenul pe care s-a ridicat construcţia aparţinea tot familiei Davila, mai bine zis Anei, care-l primise-n dar de la un unchi de-al său din neamul Goleştilor şi se afla pe muchia dealului Cotroceni, între Şoseaua Panduri, Palatul Cotroceni şi viitoarea Şcoală Superioară de Război – chiar pe locul unde fuseseră instalate cortul şi tabăra lui Tudor Vladimirescu în 1821, de unde vine şi denumirea actualului cartier "Drumul Taberei".
ORFELINAT. Din momentul finalizării clădirii, azilul a primit spre ocrotire primele 330 de orfane, la care se adaugă alte 39 de fete amărâte de la Institutul Gregorian din Iaşi. Aici, zi de zi, Ana Davila şi-a dedicat timpul îngrijirii fetelor rămase singure pe lume. Timp de 12 ani a condus instituţia fără să primească vreun ban pentru slujba sa. A iubit fetele de la azil ca şi pe cei patru copii ai săi, Alexandru, Elena, Zoe şi Pia. 13 ianuarie 1874 s-a dovedit a fi o zi nefastă. Un accident stupid i-a curmat viaţa celei care a fost sufletul Azilului "Elena Doamna". Ana a fost cuprinsă de un acces de friguri chiar la una dintre conferinţele soţului său, iar farmacistul Laboratorului de chimie de la Spitalul Colţea i-a dat, din greşeală, stricnină, în loc de chinină, fapt ce i-a provocat moartea în câteva minute. În 1890, în memoria Anei Davila celebrii arhitecţi Karl şi Carol Stork au ridicat un monument pe care l-au amplasat chiar în incinta azilului de atunci, actualmente Şoseaua Panduri nr. 90-92. De asemenea, o pânză în ulei care înfăţişează chipul Anei Davila se află la Muzeul de Artă din Braşov.
Cât despre clădirea fostului azil, şubrezită de cutremurul din 1977, reparată ulterilor, a devenit sediu pentru Institutul Pedagogic.
Citeşte mai multe despre:
ediţie specială, davila

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline

Cât costă câinele de pază al liberalilor

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”
Peste 100 de foşti mari sportivi şi antrenori, care au adus glorie României la cele mai importante competiţii olimpice, mondiale şi europene, au ajuns acum bătaia de joc a statului, care îi umileşte în cel mai...
Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...