DUSMANII IELELOR
Astazi, Calusul tinde sa devina un "obiect" de muzeu. Jocul Calusarilor a fost la origini un ritual complex, in care oamenii satelor isi puneau speranta ca se vor vindeca de boli sau le va merge bine daca vor participa la el. Calusul alunga spiritele rele si, mai ales, salveaza oamenii de razbunarea Rusaliilor.
CARMEN ANGHEL
In prezent Dansul Calusarilor se intalneste mai mult in spectacole
|
MARTURII. Cum era Calusul inainte gasim in Atlasul Etnografic "Calusarii jucau copiii sa fie sanatosi" (Amarastii de Jos si Perisor, judetul Dolj) "Femeile dadeau calusarilor, in brate, copiii, ca sa fie jucareti, isteti, sanatosi, cand se juca, la sfarsit, jocul craitelor" (Leu, judetul Dolj).
"Dupa terminarea jocului de calusari se facea o hora mare si in hora aceasta intrau la joc femeile sterpe" (localitatea Tetoiu, Valcea).
Citește pe Antena3.ro
SACRIFICIUL. "In alte parti, calusarii nu se opreau doar la dans. In Valea Danciului, judetul Dolj". In oala cu apa era usturoi, busuioc, pelin. La un moment al jocului un calusar cadea, vataful izbea cu batul in oala cu apa, care se spargea si il stropea pe cel bolnav. Apoi lua puiul si-i invartea gatul dupa deget, de doua ori, fara sa i-l rupa. Puiul murea, din carnea puiului se dadea bolnavului sa manance. Se zicea ca a murit puiul si se face omul bine. Vataful atingea cu steagul pe calusarul care trebuia sa cada; acela incepea sa tremure.(â¦) se facea Hora Calusului si toata lumea juca. Fetele mari cereau usturoi jucat de calusari, caci se zicea ca e bun de dragoste. In mijlocul bataturii se punea drob de sare care se dadea la vite". In alte sate - Vadastra, Valcea - sacrificiul era tocmai pe dos. Puiul de gaina scapat cu viata din lovitura cu bata, nu moartea acestuia, indica insanatosirea bolnavului. "Calusarii puteau vindeca pe cei luati din calus. Bolnavul era pus cu capul la rasarit, pe hotar. Calusarii aveau pelin in nas si in urechi. O fata lua o oala noua si un pui de gaina. Calusarii jucau peste bolnav de trei ori. Oala se punea cu gura jos si cu puiul de gaina cu gatul sub ea. Calusarii dadeau cu ciomegele in oala si daca puiul scapa viu, cel luat din Calus se vindeca."
In vechime costumele erau impresionante
|
TAMADUIREA. Mihai Pop imparte ritul de tamaduire a bolilor in doua parti: consultarea si fixarea diagnosticului; tratarea pacientului. De obicei, o persoana din familia suferindului mergea, in zilele de Rusalii, la vataful cetei de calusari si il ruga sa i-l scoata din Rusalii. Acesta venea la bolnav insotit de lautari pentru a-i canta melodiile de joc ca sa vada la care reactioneaza. Dar, de multe ori, diagnosticul si tratamentul bolii se realizau in ziua jocului. Daca la auzul melodiilor caluseresti bolnavul se legana, misca o mana, un picior, i se schimba mima fetei etc, se considera ca acesta a fost luat din Rusalii sau din Calus si putea fi vindecat.
NU SE VINDECA ORICE. Calusarii nu se angajau sa vindece epilepsia, bolile neurologice, paraliziile. Ei vindecau asa numita boala a fetelor nejucate, depresie psihica frecventa in satul traditional din cauza regimului sever instituit fecioarelor inainte de casatorie. Tratamentul era efectuat acasa, cu bolnavul intins in curte pe un covor, sau intr-o poiana din padure unde era dus cu caruta.
.
.
|
"Apoi lua puiul si-i invartea gatul dupa deget, de doua ori, fara sa i-l rupa. Puiul murea, din carnea puiului se dadea bolnavului sa manance. Se zicea ca a murit puiul si se face omul bine. Vataful atingea cu steagul pe calusarul care trebuia sa cada; acela incepea sa tremure.
obicei din Valea Stanciului, judetul Dolj "Omul bolnav era culcat in mijlocul horei. Mutul spargea oala, iar daca puiul fugea imediat, omul se insanatosea" (Susani, jud. Valcea). Erau strigaturi anume pentru scoaterea si alungarea Rusaliilor din corp: "Din calus sa sara-n sus, / Din Rosale sa se scoale, / ap sa, iar asa si de-alâ data tot asa! obicei din Zatreni, judetul Valcea "La un semnal dat de vataf, lovesc cu ciomegele oala. Calusarul pe care l-a stropit apa din oala cade jos, zicand ca l-a luat pe el din Rusale. Pe bolnav il plimba doi, apoi il lasa la o parte zicand ca o sa se inzdraveneasca. Apoi joaca din nou in jurul celui cazut, pentru a-l scula si pe el. obicei din Gogosu, judetul Dolj |
|
PLATA PENTRU VINDECARE
Plata pentru vindecarea unui bolnav luat din Rusalii era separata de Darul primit in urma jocului obisnuit. In Gogosu, Dolj "Se tocmeste cu calusarii pe un galben si un miel si bautura ca sa-l scoale din Rusale". In Cotofenii din Dos, tot judetul Dolj, "Pentru lecuirea bolilor de peste an calusarii primeau, la ingroparea steagului, diferite produse vrajite: usturoi, pelin, aschii din prajina steagului si altele. Acestea puteau aduce nu numai sanatate dar si noroc, prosperitate(â¦)" In toate satele se crede ca jocul calusarilor preintampina imbolnavirea oamenilor, in special a copiilor, aduce ploaia necesara holdelor pe timp de vara, ajuta prasirea animalelor. Uneori, vindeca si animalele bolnave: "Cand era luat din Calus un om sau o vita, se aseza bolnavul pe un asternut, calusarii cereau o oala noua din pamant cu un litru de apa in oala, pusa la capul bolnavului. Calusarii mancau toti pelin, la urma faceau hora, jucau, vataful il lua pe bolnav dupa gat si-l juca, apoi il punea jos pe asternut, punea oala la capul lui, dadea cu sabia in oala si o spargea, stropea bolnavul cu apa, ii dadea pelin sa manance si acesta se vindeca. Si la vita se spargea o oala de pamant si jucau calusarii peste ea" (Rusanesti, jud. Olt). "Se ciocneau batele ca sa fuga boala. Bolnavul era pus pe un macat in plin soare care-l molesea si mai tare. La capul bolnavului se afla o oala noua cu un pui in ea. Calusarii dansau in jurul bolnavului, iar cand acesta nu se mai misca, un calusar numit de vataf spargea oala si acel calusar cadea in acelasi moment. Doi calusari il scoteau din joc. Urma o hora impreuna cu bolnavul" obicei din Galicea Mare, judetul Dolj LEACURI ALE CALUSARILOR Principalele plantele de leac purtate la brau de calusari, in traista Mutului, in pielea care imbraca Ciocul Calusului, legate in varful steagului, mestecate in dinti in anumite momente de calusari, sau vrajite in timpul jocului impreuna cu drobul de sare si alte obiecte in curtea gospodarului colindat sunt pelinul, usturoiul, odoleanul, avrameasa, frunzele de nuc, bozul. Pelinul are puteri miraculoase, impotriva Ielelor si relelor produse de acestea. El devenea foarte indragit la Armindeni si Rusalii cand se purta la palarie, la brau, in san sau se punea pe mese si in paturi pentru a alunga spiritele si duhurile rele. Pentru protectia magica a cetei de calusari, pelinul se lega in varful steagului calusarilor si se mesteca in gura in momentele cheie ale Calusului: Legatul Calusului, Spartul Calusului, Doborarea calusarilor si altele. In medicina populara pelinul, mai ales cel recoltat in ziua de Armindeni, era un leac apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, umflaturilor, bolilor de ochi iar vinul amestecat cu pelin pentru subtierea sangelui. Alaturi de alte plante, odoleanul asigura protectie calusarilor impotriva Ielelor. Fiecare planta avea locul sau bine stabilit in complexitatea ritualului. |