Ţară, ţară, vrem ostaşi! Pe cine?

În şedinţa CSAT din 18 decembrie 2007, premierul Tăriceanu, a prezentat o informare privind propunerile de misiuni cu forţe armate în afara teritoriului statului român pe 2008 (facsimil 1). Pe baza acestui document, preşedintele României a informat Parlamentul României pentru a aproba misiunile pe 2008 (facsimil 2). La capitolul misiuni UE în Africa, cum este cea din Ciad, primul-ministru şi mi­nistrul Apărării au scris în documentul aprobat de CSAT cifra 2, adică, România va trimite doi observatori. Ne întrebăm cum s-a ajuns la angajamentul României de a trimite 120 de militari în Ciad? Cine şi-a luat angajamentul în numele României de a trimite 120 de militari în Ciad? Răspunsul este cât se poate de simplu: primul-ministru, Călin Po­­pescu Tăriceanu, ministrul Apă­rării, Teodor Meleşcanu, şi mi­nis­­trul de Externe, Adrian Cio­ro­ia­nu. Aceştia au întocmit ulterior o notă la 30 ianuarie 2008, înaintată CSAT, ca să justifice prostia! Dacă nu există planificare bugetară la Apărare şi nu există în situaţia trimi­să în Parlament, trimiterea de trupe în Ciad e ilegală. Unul din cei doi miniştri şi-a luat angajamentul în faţa UE ca România să trimită 120 de militari în CIAD, fără să existe avizul legal al CSAT şi al Parlamentului. E o chestiune extrem de gravă, care impune fără drept de apel demisia celui care a făcut gafa monumentală şi abuzul de a angaja Ro­mânia în zone de război fără aviz legal! 

CARNE DE TUN. Dar ce treabă are România cu Ciadul şi ce caută militarii români acolo, în caz că avem răspunsul la prima întrebare? Jur­nalul Naţional vă prezintă crono­lo­gia unei noi dispute interne, pe spi­narea militarilor români de data aceasta. Transformaţi în carne de tun în iadul african. În afara unor dra­pe­le aproape identice (culorile sunt aceleaşi, dispunerea este în or­di­ne inversă – steagul României este în roşu-galben-albastru, al Ciadului în albastru-galben-roşu), pe cele două ţări le uneşte acum o mi­siune eu­ro­peană, desfăşurată cât de cu­rând în baza unui mandat al Con­si­liului de Securitate al ONU: EUFOR Ciad-RCA. Pentru ope­ra­ţi­u­nea din Ciad vor fi desfă­şuraţi 3.700 de mi­litari dintr-un număr de 14 ţări ale Uniunii Europene (din care 2.100 din Franţa, 400 din Irlanda, 400 din Polonia, 200 din Suedia, 100 din Belgia), cu un mandat de un an, alte 22 de ţări fiind pre­zente la Cartierul General Ope­ra­ţional. Prin­­tre ţările care au promis să fur­ni­­zeze militari pentru mi­siune se nu­mără şi Ro­mânia, Austria, Finlanda, Spania, Grecia, Italia, Olanda, Por­tugalia şi Slovenia, dar decizia ur­­mează să fie aprobată în fiecare ţa­ră în parte, inclusiv la noi, de CSAT.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

CRONOLOGIE. Încă din luna oc­tombrie, ministrul Apărării, Teo­dor Meleşcanu, anunţa că, fiind pri­mul an în care România este membru al UE, este important pentru noi să participăm la o misiune a UE, dar încă nu ştim cu câţi oameni‘‘, pen­tru ca ulterior, în noiembrie, să con­firme că România se pregăteşte să trimită militari în Ciad. La 1 de­cem­brie 2007, agenţia Mediafax a­nun­ţa că ministrul francez de Ex­terne, Bernard Kouchner, care avu­se­­se o întrevedere cu omologul său ro­mân, Adrian Cioroianu, i-ar fi so­li­citat acestuia sprijinul României pentru misiunea internaţională din Ciad, atât la nivel de trupe, cât şi ma­te­­rial, solicitarea urmând să fie su­pu­să atenţiei administraţiei de la Bu­­cureşti. Premierul Tăriceanu a anun­ţat, în şedinţa de săptămâna tre­­cută a Guvernului, aprobarea unei note privind participarea Ro­mâniei cu 120 de soldaţi la misiu­nea EUFOR din Ciad-RCA, în ca­drul con­tingentului francez. Nota a fost transmisă CSAT. Ministrul de Ex­terne, Adrian Cioroianu, declara săptămâna trecută la Bruxelles că, în ceea ce priveşte participarea României la misiunea din Ciad, se aşteaptă confirmarea semnării de preşedintele Traian Băsescu a Me­mo­randumului de participare a României cu o companie de infanterie. “Am convingerea că probabil dis­cuţiile de la începutul săptămânii viitoare dintre preşedinţii României şi Franţei ar putea aduce un pas suplimentar, un pas înainte în acest dosar‘‘, a adăugat Cioroianu. Pre­şedintele Traian Băsescu a declarat luni, după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, că România va participa la forţa UE în condiţiile definite de Consiliul de Securitate al ONU în parteneriat cu Europa, dar, mai ales, cu Franţa, care va conduce eventualele operaţiuni. 

CONTRE. Ieri, premierul Tă­ri­cea­nu a de­clarat că “nu este o decizie a Gu­vernului, ci un memorandum înaintat CSAT spre aprobare‘‘. Precizarea a venit după ce surse ofici­ale au declarat pentru Me­diafax că preşedintele Bă­sescu “a fost sur­prins de aborda­rea complet ne­seri­oasă‘‘ a mi­­niş­trilor Me­leşcanu şi Cioroianu, care, la fi­nele anului trecut, în reuniuni ex­terne, au angajat tri­miterea de tru­pe în Ciad fără aprobarea CSAT. Me­­leş­ca­nu a reac­ţionat spunând că Băsescu are de o săp­tă­­mână nota MApN – MAE şi aprobată de premier în le­gă­tură cu participarea la mi­siunea din Ciad, iar subiectul a fost abordat în CSAT, dar nu a fost lua­tă o decizie. Aseară, şeful statului a declarat că România îşi va res­pecta angajamentele de stat membru UE, dar a avertizat că nu va accepta ca ţara noastră să fie an­gajată “fără mandat” de un mi­nistru de Ex­terne şi unul al Apărării, “euforici prin luna noiembrie anul trecut”. Băsescu a arătat că a pri­mit nota de la cei doi miniştri cu două zile îna­­in­te de sosirea preşedintelui Fran­ţei la Bucureşti, “probabil ca să se poată spune: «Răul este la Co­tro­­ceni, noi suntem buni»“. “Dar no­roc că preşedintele Sarkozy este mai in­­te­ligent decât unii miniştri, mult mai inteligent şi în acelaşi timp om cu responsabilitate, şi înţelege res­pon­­sabilitatea unui şef de stat care apro­­bă trimiterea de trupe în afara gra­­niţelor”, a spus Băsescu.

Săptămâna viitoare Teodor Me­leş­­canu este chemat  la audieri de Co­misia de apărare din Senat în le­gă­tură cu trimiterea de trupe în Ciad.

DOCUMENTE. Situaţia participării militare româneşti în afara ţării pe 2008 şi scrisoarea preşedintelui Băsescu către Parlament