x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Taraful din Clejani - Nunta dintre muzici

Taraful din Clejani - Nunta dintre muzici

28 Iun 2004   •   00:00
Taraful din Clejani  -  Nunta dintre muzici

EDITIE DE COLECTIE

Au vazut lumea, au fost in Belgia, la Paris, la Hollywood. Acum s-au intors in Romania si le canta compatriotilor. O muzica diferita de cea a tarafului traditional, care spun ei ca nu se mai cere la nuntile si petrecerile anului 2004. Lautarii din Clejani.
IRINA MUNTEANU

Un fluier, doua viori, doua acordeoane, un tambal. Un clarinet, un contrabas, un acordeon mic. Voce. "Taraf de Haïdouks" la Sala Palatului in concert. "Sarbatoarea Muzicii", 20 iunie, in Bucuresti. Lume putina, patru tineri ridicati la dans de ritmurile fierbinti. Dupa cateva melodii, cei din taraf pleaca. Spectatorii cer bis, lautarii mai canta o data. Se apleaca spre public cu mana la inima si spun "merci". In alb si negru, in costum, intr-o camasa cu masina rosie, palmieri si cer albastru, cei 12 barbati se retrag plictisiti. Ionita Manole, liderul grupului, ar fi preferat sa cante in aer liber, intr-o piata. Asa cum a facut-o in alte parti, din 1990 incoace.

Primul turneu - Belgia

"Nu par hazard… aaa intamplator suntem noi cei cu mot in frunte", spune Ionita. In 1989, cand belgianul Stephane Karo a ajuns la Clejani, nimeni din sat nu vorbea franceza. S-au inteles prin muzica. In 1988, etnomuzicologul Speranta Radulescu scotea CD-ul "Muzica Tiganilor din Valahia; Lautarii de Clejani". Stephane ascultase acest CD de la o prietena romanca si a vrut sa-i vada pe interpreti la ei acasa.

Impresarul l-a pus pe fiecare lautar sa-i arate ce stie mai bine. O parada de instrumente, din care a ales 14. A incercat sa-i scoata in lume pe vremea lui Ceausescu, dar nu li s-a dat voie sa plece. In 1990 a putut in sfarsit sa-i duca la Bruxelles si sa-i puna sa cante. In barul altui impresar, Michel Winter. Si-n alte cateva cluburi, timp de trei saptamani, unor occidentali care pierdusera de mult muzica lor autentica. Stephane a ales si numele care i-a facut celebri. "Taraful Haiducilor". De la personajul central al baladelor din repertoriu.

"Am fost mereu atras de Franta, dar nu speram... Mai citeam si eu carti, mai auzeam despre Sena, despre Tour Eiffel, dar nu visam ca o sa prezint la Opera Garnier din Paris", povesteste Ionita. Acolo au lucrat cu Tony Gatlif. Au aparut si in filmul acestuia - "Latcho Drom", care prezinta prin muzica drumul tiganilor din India pana in Spania. A urmat festivalul de la Perpignan, la invitatia lui Yehudi Menuhin, si cel de la Wuppertal, la invitatia coregrafei Pina Bausch. Acolo l-au cunoscut pe creatorul Yoji Yamamoto, care i-a folosit drept manechine la o defilare de moda. "Noi am crezut ca o sa cantam, dar nu a fost asa." Costumele le-au ramas lor. Unii le-au pastrat, altii le-au vandut colegilor. "Am de acolo si niste pantofi superbi, alb cu negru. Ii port la petreceri de exceptie, in emisiuni, la invitatii speciale. Si in videoclipul de la "Bordeias"." Au facut si o melodie cu Kronos Quartet, o formatie de jazz din Statele Unite.

Sally Potter, producatoarea, i-a invitat sa apara in filmul "Omul care plange", alaturi de John Turturro si Johnny Depp. Cei din taraf interpreteaza rolul familiei lui Depp. Atunci s-au imprietenit cu Johnny. Lui Ionita i s-a stricat acordeonul dupa ce a cantat in ploaie si marele actor i-a facut cadou de ziua lui un acordeon performant. I-au cantat lui Johnny la el acasa, pentru 100.000 de dolari, cantece foarte vechi, balade, piese instrumentale. "Johnny e modest, Vanessa are aere de superstar".

Au scris despre ei ziaristii de la The Times, Le Figaro, The Washington Post, Le Point, Le Nouvel Observateur, Le Matin, Le Parisien. Cotidianul The Independent i-a denumit "cel mai bun grup tiganesc din lume". Ionita a dat un interviu in franceza pentru postul muzical Mezzo. Taraful a scos patru CD-uri. Intr-un cuvant au devenit vedete.

"Bordeias" - de la Anton Pann la Atomic TV

Vedete in strainatate. "Nul prophet dans son pays", cum zice Ionita. "Copiilor mei nu le placea muzica pe care o faceam noi si pe undeva m-a deranjat chestia asta. Aveam succes in strainatate, dar aici, in Romania, nu mergea nimic. Nimeni nu auzise de noi." Cum numele de "Taraful Haiducilor" apartine lui Stephane Karo, Ionita si lautarii lui canta si sub numele de "Viorica si Ionita din Clejani". Un alt gen de muzica. "Acum, unde se mai canta muzica originala in Romania? Nu-ti mai cere nimeni! N-ai cum sa vii in tara asta, unde manelele sunt la moda, cu ceva total invers. Ce cantam noi n-are nici o legatura cu manelele. Unde are legatura, are la ritm. Noi nu utilizam chitara bass si baterie, dar publicul roman e obisnuit cu ritmul asta electric facut pe calculator". "Bordeias", un cantec transmis de la Anton Pann, e cea mai cunoscuta piesa a lor si a ajuns pe MTV si pe Atomic. Au interpretat-o la premiile MTV, cu un DJ. "A fost o nunta intre doua muzici", spune Ionita. Pentru o alta piesa - "Vraja", s-au intalnit o vrajitoare, un cor de popi, 12 instrumente de taraf, 15 suflatori tigani de la Iasi, care se trag tot din Clejani, un clarinetist bulgar, un saxofonist turc. Si Viorica. "Vrajitoria si popii sunt doua lucruri de care mi-a fost frica. Vrajitoarea leaga, popii dezleaga. M-am gandit sa-i reunesc printr-o piesa, printr-o vraja." In septembrie le va aparea un nou CD, "o combinatie intre supervechi si supernou". Se vor auzi pe acest compact disc 40 de viori.

In ’92 lautarii din Clejani nu mai cantau acelasi lucru ca in ’65. In 2004, lautarii din Clejani s-au mutat la Bucuresti. Au adus de prin lume ritmuri de jazz si de alte muzici si le-au pus alaturi de ritmurile lor lautaresti. In epoca Internet-ului, a mondializarii, cand nimeni nu mai poate ramane izolat in satul lui, intrepatrunderea de melodii de pe cateva continente intr-una singura e ceva obisnuit. Ionita considera aceasta imbinare o evolutie. Muzicologii regreta ritmurile pure de altadata, muzica autentica. Romanii asculta in disperare "Bordeias, bordei, bordei".

"Cantarea Romaniei"

Clejaniul e un sat la 40 kilometri de Bucuresti, in judetul Giurgiu. Lautarii de aici erau cunoscuti inca din secolul XVIII. In 1965 apare o carte dedicata lor, in care se vorbeste despre repertoriul specific acestui sat. Tot de acolo aflam ca pe o singura strada se gaseau 78 de familii de lautari. Inainte de ’89, muzicantii mergeau la "Cantarea Romaniei" si castigau locul intai. Cineva de la Caminul Cultural ii aduna pe cei 30 de tigani instrumentisti, ii imbraca in costume populare, desi acesta nu era portul lor specific. Paunescu i-a dus la Ceausescu sa-i cante vreo 15 minute. Desi meseria de lautar nu era recunoscuta. "Daca nu aveai serviciu, trebuia sa pleci la puscarie. O parte au plecat acolo." La nunti aveau un repertoriu redus, aprobat de autoritati. In 1988, etnomuzicologul Speranta Radulescu a facut un turneu cu lautarii batrani, la Paris si Geneva.

"BORDEIAS, BORDEI, BORDEI "

Bordeias, bordei-bordei
Numar carceii de tei
S-a imbuibat dragostea-n ei
Bordeias, bordei-bordei
Numar carceii de tei
S-a imbuibat dragostea-n ei
Bordeias fara tarlici,
bordeias fara tarlici
Tu ma faci sa viu p-aici
Dascult si fara opinci,
- Versuri de pe albumul "Bordeias", 2003

"PELIN BEAU, PELIN MANANC",

Si-am zis verde si-un naut
Pelin beau, pelin mananc
Seara pa pelin ma culc
Dimineata cand ma scol,
Cu pelin pa ochi ma spal
Ma spal sa ma racoresc,
Si mai rau ma amarasc,
Si-am zis verde maghiran,
Si moarte la gradinari
Ma caznesc cu ei de-un an
Sa fac pelinul zahar
Si pelinu-i tot amar. - Versuri de pe albumul "Taraf de Haïdouks", 2000

SUMAR - EDITIE DE COLECTIE - Lautarii romanilor

Barbu Lautarul s-a lepadat de starostie

Zece Prajini - satul cu cinci fanfare si-un taraf

Zavaidoc, patru camasi in fiece noapte

Romica Puceanu, aceasta Cesaria Evora a Romaniei

Taraful din Clejani - Nunta dintre muzici

Siminica, la inregistrari cu satra dupa el

Faramita Lambru - "cainele fidel" al Mariei Tanase

"Fata care vindea flori" s-a pocait

Naistul din Ploiesti, zeul Pan la Paris

Televiziunea boierilor

"Nu cant manele!"

Chetris pentru Goran Bregovic

Mambo Siria - din papusoi, la televiziune

"Din spagi mi-am crescut cei cinci copii!"
×
Subiecte în articol: special muzica să-i clejani bordeias lautarii